4,885 matches
-
rodan-bromură și 2 ml alcoolică de anilină, se amestecă; Se aduce lichidul la semn cu soluție alcoolică de anilină, se lasă 1-11/2 ore, se filtrează și filtratul galben se colorimetrează la spectrofotometru, la 440 nm. Se stabilește o curbă etalon folosind soluția standard de vitamină PP diluată (preparată în soluția mamă) în diferite cantități aduse la un volum de 5 ml și se adaugă reactivii indicați mai sus pentru soluția de analizat. În funcție de extincția probei se citește din curba etalon
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
etalon folosind soluția standard de vitamină PP diluată (preparată în soluția mamă) în diferite cantități aduse la un volum de 5 ml și se adaugă reactivii indicați mai sus pentru soluția de analizat. În funcție de extincția probei se citește din curba etalon cantitatea de vitamină corespunzătoare. VII.2.7. Dozarea vitaminei C VI. 2.7.1. Metoda cu 2,6 diclorfenolindofenol Principiul metodei În prezența acidului ascorbic, 2,6 diclorfenolindofenolului se reduce trecând în leucoderivat. Reactivi 2,6 diclorfenolindofenol; soluție 0,01
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
volum alcool etilic + 4 volume eter etilic); KOH soluție alcoolică N/10 (se dizolvă 5,6 g KOH în foarte puțină apă distilată și se completează până la un litru cu alcool etilic). Se determină factorul de corecție cu ajutorul unei soluții etalon de aceeași normalitate; fenolftaleină 2 % (soluție alcoolică). Mod de lucru Într-un balon Erlenmeyer uscat se introduce o cantitate de gliceridă cântărită (1 g), peste care se adaugă solvent neutru până la dizolvare (10 ml) și o picătură de fenolftaleină ca
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
râncezirii. XII.4.1. DETERMINAREA PH-ULUI LA CARNE Metoda cu hârtie indicator Principiul metodei constă în introducerea hârtiei indicator în secțiunea realizată în proba de carne al cărui pH vrem să-l determinăm și compararea culorii cu o scală etalon. Valoarea pH-ului în funcție de starea de prospețime: pentru carnea proaspătă: * bovine: 5,5-6,0; * ovine: 6,1-6,2; * pasăre: 5,8-6,2. pentru carne relativ proaspătă: * bovine: 6,0-6,7; * ovine: 6,2-6,6. pentru carnea alterată, valorile depășesc limita
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
spațiu mai mare decât cele care nu se roteau. Un alt efect extrem de interesant descoperit de Kozyrev a fost acela al cuantificării efectelor obținute asupra variației greutății obiectelor supuse acțiunii câmpurilor de torsiune. Folosind un obiect ce avea o masă etalon de 1 kg, supus vibrațiilor cu o frecvență între 16 și 23 hz, obiectul a arătat o variație a greutății de 31 mg. Odată cu creșterea frecvenței de vibrație la 24 hz, greutatea obiectului etalon sa modificat cu 62 mg. Modificarea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
un obiect ce avea o masă etalon de 1 kg, supus vibrațiilor cu o frecvență între 16 și 23 hz, obiectul a arătat o variație a greutății de 31 mg. Odată cu creșterea frecvenței de vibrație la 24 hz, greutatea obiectului etalon sa modificat cu 62 mg. Modificarea frecvenței până la 27 hz nu a mai avut nici un efect, pentru ca la atingerea frecvenței de 28 hz variația greutății să sară brusc la 93 mg ! Astfel a fost descoperit un efect de cuantificare a
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
abscisă este negativă. Totuși, în majoritatea sistemelor există un domeniu de concentrație în care există o deviație liniară. Astfel, dacă legea Bouguer - Lambert - Beer se verifică în domeniul de concentrații c1 - cn atunci segmentul de dreaptă obținut se numește dreaptă etalon sau curbă de calibrare. De regulă, pentru obținerea unei curbe de calibrare se fac mai multe determinări de extincție, cel puțin 3, la valori diferite ale concentrației (în domeniul de liniaritate a legii Bouguer - Lambert - Beer). Pentru acesta, se recomandă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
3. Trasarea curbei de calibrare; E = f (c): * pentru trasarea curbei de calibrare se va lucra în aceleași condiții experimentale, adică se va menține constantă grosimea stratului absorbant (l) și lungimea de undă (λmax); * se prepară o serie de soluții etalon; astfel, în patru baloane cotate de 25 mL se introduc volume de 5, 10, 15 și respectiv 20 mL soluție stoc de aspirină (de concentrație 1 mg/mL) și se completează la semn cu apă distilată. Se obțin astfel soluții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pentru trasarea curbei de calibrare se va lucra în aceleași condiții experimentale, adică se va menține constantă grosimea stratului absorbant (l) și lungimea de undă (λmax); * cu o pipetă sau cu o microbiuretă se prepară în 5 eprubete următoarea serie etalon (Tabel 11) * într-o cuvă se introduce, pe rând, conținutul eprubetelor 1 - 5 și se determină extincția față de un martor preparat în aceleași condiții (martorul fiind o soluție formată din 10 mL apă bidistilată și 0,1 mL soluție metilorange
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
S constante, reieșite din construcția celulei. În figura 24 este prezentată o celulă de conductibilitate de tip clopot (7), frecvent utilizată în determinările conductometrice. Mod de lucru Determinarea constantei celulei de conductibilitate S L =θ se realizează cu un lichid etalon, căruia i se cunoaște conductibilitatea specifică (γo). De obicei, se utilizează soluții de KCl, de anumite concentrații (vezi tabelul din anexa 6). Se procedează astfel: se introduce electrodul clopot în vasul de conductibilitate ce conține soluția de KCl. Se conectează
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
completează la 100 g cu apă distilată și se agită din nou până la obținerea soluției coloidale. Caracterizarea fizico-chimică * Aspectul soluției: limpede, cel mult ușor opalescentă și incoloră. O eventuală colorație nu trebuie să fie mai intensă decât colorația unor soluții etalon prevăzute de FR X. * pH-ul soluției (FR X prevede valori ale pH-ului cuprinse între 5,5 - 8). Determinarea pH-ului se realizează cu ajutorul unui pH-metru, utilizând un electrod de sticlă cu rol de electrod indicator și un electrod
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și se continuă agitarea până la obținerea unei soluții coloidale. După răcire se completează la 100 g cu apă distilată. Aspectul soluției: limpede sau ușor opalescentă și incoloră. O eventuală colorație nu trebuie să fie mai intensă decât colorația unei soluții etalon. pH-ul soluției: 6,0 - 8,0. Conservare: în recipiente bine închise la temperaturi cuprinse între 8 15°C. Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). PUNCTUL IZOELECTRIC ȘI PUNCTUL DE SARCINĂ ZERO. DETERMINAREA PUNCTULUI IZOELECTRIC AL CAZEINEI Considerații teoretice
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Parametrii fizico-chimici determinați: * densitatea (se determină cu picnometrul); unde: m0 - masa picnometrului gol; ma - masa picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
picnometrului cu apă; mx - masa picnometrului cu soluție de analizat. * vâscozitatea (se determină cu vâscozimetrul Ostwald); unde: η - vâscozitatea soluției de analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
analizat; η0 - vâscozitatea soluției etalon; t - timpul de scurgere al soluției de analizat; t0 - timpul de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de analizat; ρ0 - densitatea soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de scurgere al soluției etalon. * tensiunea superficială (se determină cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de analizat; ρ0 - densitatea soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). DETERMINAREA CONCENTRAȚIEI CRITICE MICELARE (CCM
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu stalagmometrul Traube); unde: γx - tensiunea superficială a soluției de analizat; γ0 - tensiunea superficială a soluției etalon; nx - numărul de picături de soluție de analizat; n0 - numărul de picături de soluție etalon; ρx - densitatea soluției de analizat; ρ0 - densitatea soluției etalon. * indicele de refracție (n) (se determină cu refractometrul Abbé); * conductibilitatea electrică (1/R) (se determină cu conductometrul Radelkisz); * pH-ul (se determină cu pH-conductometrul Inolab - 1). DETERMINAREA CONCENTRAȚIEI CRITICE MICELARE (CCM) A UNOR COLOIZI MICELARI DE ASOCIAȚIE TENSIOACTIVI Considerații teoretice
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și V0) se introduc în relațiile ce redau tensiunea superficială (γx respectiv γ0) - relațiile (176) și (177), obținându-se: x x x x unde : Gx = greutatea medie a picăturilor de lichid de cercetat; G0 = greutatea medie a picăturilor de lichid etalon (apă distilată). Împărțind membru cu membru cele două relații, se obține: 0 0 0 0 x x x x G n G n γ ρ γ ρ ∆ = = ⋅ ∆ (182) În cazul în care se lucrează cu soluții diluate atunci 0xρ ρ
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ρb = densitatea bilei (în tabelul din anexa 12); t = timpul de cădere al bilei, în secunde; ρem = densitatea emulsiei (se determină cu ajutorul picnometrului). În cazul în care constanta aparatului sau constanta bilei nu sunt cunoscute, ele se determină cu ajutorul unui etalon adecvat sau al apei . La determinarea vâscozității, variațiile de temperatură nu trebuie să depășească ± 0,1°C, motiv pentru care prin termostatul T circulă de obicei apă de o anumită temperatură. Timpul de cădere al bilei trebuie să se încadreze
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mari, curgerea devine turbulentă, apar vârtejuri și legea lui Poiseuille nu se mai aplică. Deseori, este dificil să se cunoască raza și lungimea tubului capilar; în acest caz, se determină coeficientul de vâscozitate η al unui lichid, folosind un lichid etalon, căruia i se cunoaște coeficientul de vâscozitate (ηo). În tabelul din anexa 13 sunt prezentate valorile vâscozității dinamice (η) ale unor lichide de referință la diferite temperaturi. Se procedează astfel: se lasă să se scurgă printr-un tub capilar un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
astfel: se lasă să se scurgă printr-un tub capilar un volum (V) din lichidul de vâscozitate necunoscută (η), cronometrându-se timpul (t) de scurgere; apoi se lasă să se scurgă prin capilar și un volum egal (V) din lichidul etalon și se cronometrează timpul (to) de scurgere al acestuia. Se înlocuiesc datele pentru cele două lichide în relația (194) și se împart membru cu membru. După simplificare se obține: dar: unde: d = densitatea lichidului de cercetat; do = densitatea lichidului etalon
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
etalon și se cronometrează timpul (to) de scurgere al acestuia. Se înlocuiesc datele pentru cele două lichide în relația (194) și se împart membru cu membru. După simplificare se obține: dar: unde: d = densitatea lichidului de cercetat; do = densitatea lichidului etalon. Relația (195) devine (197): Relația (197) stă la baza determinării vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
După simplificare se obține: dar: unde: d = densitatea lichidului de cercetat; do = densitatea lichidului etalon. Relația (195) devine (197): Relația (197) stă la baza determinării vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]