13,960 matches
-
ocupau un loc central. Antagonismele franco-germane (care, prin extrapolare, se traduceau În opoziția dintre spiritul latin și cel germanic) alimentau, de asemenea, conturarea unor imagini negative ale celuilalt, venite, de altfel, În prelungirea imaginilor medievale tradiționale. În același timp, aceste etichetări consonau cu o idee fundamentală a ideologiei liberale, dominantă la acea oră În Europa: teza inegalității naturale a indivizilor. Prin extindere, se putea susține teza unei inegalități naturale a națiunilor, adică exact a formulei pe care părintele rasismului, Joseph-Arthur de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sau grup care o elaborează Își relevă și Își precizează spațiul ideologic În care se situează” conduce la eliminarea falsei probleme care se pune adeseori În studiul imaginilor, asupra „falsității” sau „gradului de fidelitate” al unei imagini În raport cu realul „privit”. Etichetarea imaginii drept un „analogon” al realului (de unde „erorile” de percepție) produce iluzia referențială: În funcție de ce etalon măsurăm „falsitatea” imaginii? Plecând de la care dat obiectiv judecăm „fidelitatea” imaginii față de ceea ce am numit real? De fapt, studiul imaginii trebuie să se ocupe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Vladimir Buțureanu sau Ion Iancu care strălucesc în galeria marilor profesori universitari care au slujit Alma Mater Iassiensis. VLADIMIR BUȚUREANU Dacă ar trebui neapărat să găsesc, așa cum spune românul, un nod în papură cărților lui Ionel Maftei acesta, neîndoielnic, ar fi etichetarea seacă cu un cuvânt alături de nume și prenume în titlul medalioanelor dedicate personalităților, cum este cazul și celei în discuție: „Vladimir Buțureanu, chirurg”. În felul acesta mi se pare că un om de excepție care a meritat să fie selectat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dop rodat; pentru înlăturarea suspiciunilor, este recomandată spălarea prealabilă a sticlei în laptele din care se recoltează proba; * pe timpul verii, umplerea sticlelor se face complet (se evită smântânirea din timpul transportului probei), iar iarna, cu 2-3 cm sub dopul sticlei; * etichetarea sticlelor (numărul probei; numele și adresa producătorului; data recoltării). În cazul litigiilor privind integritatea sau calitatea igienică a laptelui, controlul se face la locul de producție, cu respectarea următoarelor condiții: * proba se recoltează cel mai târziu la 3 zile de la
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
numărul și mărimea recipientelor), iar pe baza acestora se va forma o probă medie, destinată analizelor; * mărimea probei recoltate trebuie să asigure efectuarea tuturor analizelor propuse; * recoltarea probelor se face în sticle incolore, curate, uscate și prevăzute cu dop rodat; * etichetarea sticlelor cu probe (numărul probei; numele și adresa producătorului; data recoltării). Recoltarea probelor se face pe loturi, prin lot înțelegându-se cantitatea de maximum 500 kg în cazul ambalajelor de desfacere și de maximum 3.000 kg în cazul ambalajelor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
situațiile conflictuale, inevitabile în aglomerările umane, înjurăturile sunt ceva mai puțin pitorești și folosite în cazuri extreme, ca de pildă când te trezești cu gunoiul în cap, aruncat pe geam de la etajele superioare. Drept e că mai apar și unele etichetări destul de blânde, cu nume de animale agreabile ca vacă, gâscă, gaiță sau capră, dar și acestea numai rareori. Prin pereții cu mare permisivitate sonoră îmi mai este dat să aud și unele alinturi adresate de consoarte soților, la fel de nevinovate: bou
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Liță Dumitru. "Am văzut că și țiganul de Liță Dumitru vorbește de mine. A vrut să-i dau bani să-și construiască două vile, dar l-am refuzat." (www.adevarul.ro, 2007) Ciorile astea de rapidiști (poze-haioase.hopa.ro, 2007). Etichetările de acest tip fie trimit la etnia reală a referentului, fie îi atribuie acestuia o trăsătură sau un set de trăsături ale unei rase sau etnii, nu neapărat cu o intenție jignitoare 7. Substantive ca negrotei, bozgor, jidan, ciori au
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cu o persoană specializată în lucrul cu copiii cu autism. Dacă nu cunoașteți (și e normal să se întâmple asta), căutați site-uri, întrebați pe forumuri, dar nu apelați la oricine din disperarea de a începe cât mai curând terapia. * Etichetări Mulți părinți își fac griji că micuțul lor va fi strigat toată viață „Autistule!” sau „Ciudatule!”. Absolut toate problemele în viață au o soluție, care fie va rezolva problema în proporție de 90%, fie o va ameliora simțitor. Luptați să
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
adevărat, adică așa cum este privit un ornament chinezesc sau o piatră prețioasă”. Pentru Fry, actul de a vedea cu adevărat reprezintă o desprindere de spațiul cecității prin care privirea selectează formele semnificante din formele imaginii și protejează privitorul de simpla etichetare a lucrurilor, de omisiunea a ceea ce poate fi semnificativ, de riscul de a lăsa lucrurile în câmpul invizibilității. Susanne Langer, în Feeling and Form. A Theory of Art, forțează bariera inverbalizării, instituită de Ludwig Wittgenstein în tratatul său în care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
altfel; Să-i lăsăm pe elevi să audă întâmplător când spunem ceva pozitiv despre ei; Să prezentăm comportamentul pe care ne-ar plăcea să-l vedem; Să reamintim elevilor realizările lor anterioare; Dacă elevul continuă să se comporte conform vechii etichetări, să ne enunțăm sentimentele și/sau așteptările ; Să ascultăm sentimentele și necesitățile elevilor noștri; Să rezumăm punctul lor de vedere; Să invităm clasa să facă o analiză completă a situației, împreună cu noi, pentru a găsi o soluție; Să scriem toate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în privința caracterelor organoleptice. Daca lotul este neuniform din acest punct de vedere, se va face trierea lui în 3 subloturi: cu caractere organoleptice normale; cu ușoare modificări organoleptice; cu caractere organoleptice evident modificate. După recoltare, fiecare probă se individualizează prin etichetare corecta,după care se ambalează individual și se sigilează și se transportă în condiții conforme la laboratorul de analize. III.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Principalii indicatori organoleptici sunt aspectul exterior, culoarea, consistența, mirosul, aspectul grăsimii, aspectul măduvei osoase, aspectul tendoanelor
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
răspuns cu afirmativ sau negativ privind prezența conduitelor. Astfel 5 cadre didactice din 6 au răspuns afirmativ la această întrebare, ceea ce este oarecum îngrijorător pentru un copil din clasele I-IV. Violența la această vârstă se manifestă prin: violență verbală, etichetare, dominare prin exteriorizare a ene rgiei. Itemul 4 vizează măsura în care școlarii mici sunt izolați sau cât de sociabili sunt la școală, în clasă. Cadrele didactice au răspuns cât mai variat. Doar 2 învățătoare din 6 au afirmat despre
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
635 din 05/09/2003 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale (Ordin Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
635 din 05/09/2003 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale (Ordin Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli privind desfășurarea lucrărilor de laborator și protecția
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Sapouna, 2008). Totuși, planează, în continuare, atât nelămurirea dacă răspunsurile lor nu au fost încurajate de protecția anonimatului oferită de cercetători (în cazul numărului mare de raportări) cât și întrebarea dacă cunoașterea și înțelegerea insuficiente a fenomenului nu acționează în detrimentul etichetării corecte a conduitelor ostile drept bullying (în cazul numărului limitat de raportări). De asemenea, apreciem a fi esențială nu doar semnalarea episoadelor abuzive de către victimă, ci și statutul persoanei căreia îi mărturisește trăirea abuzului psihologic, astfel încât, dincolo de împărtășirea firească unor
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
5. Împărțirea sarcinilor în grup și reflectarea Maniera de rezolvare a sarcinilor de către fiecare membru în parte și de către colectiv. În învățare prin cooperare se respectă principiile egalitarist, antiierarhic și antiautoritar, precum și al toleranței față de opiniile celorlalți și al evitării etichetării. Profesorul poate fi unul dintre membrii grupului, oferindu-și ajutorul ori animând și stimulând activitatea. Evaluarea este un exercițiu democratic al puterii într-o muncă în comun a dascălilor cu elevii. VI.1.2 Grupul - element central al învățării prin
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și nu pe persoană, folosirea unor termeni concreți, specifici, comportamentali în descrierea situației și în general, utilizarea unui limbaj adecvat; 4. Utilizarea comunicării directe, fără a reacționa cu propriile argumente clarificarea întrebărilor, solicitarea informațiilor pentru înțelegerea situației evitarea învinovățirii și etichetării interlocutorului, evaluarea impactului conflictului asupra relației sau grupului; 5. Identificarea barierelor în rezolvarea conflictului. Acestea pot fi: judecarea persoanei și nu evaluarea mesajului, căutarea de contraargumente, reacția prematură, ascultarea interlocutorului pentru a identifica greșelile și nu pentru a înțelege mesajul
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
dorințele adulților. În cazul fugii de acasă, contextul psihosocial care se află, de cele mai multe ori la originea deciziei de a fugi se caracterizează prin interacțiuni copii-adulți lipsite de implicare afectivă, inconsistente, ce determină insatisfacții și respingere din partea adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea afectivă, înțelegerea și valorizare. Din punct de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ridicat decât cei ce aparțin culturii/etniei majoritare; o rată mai mare a abandonului școlar se consemnează în mediul rural. 3.Cauze de ordin psihologic, referitoare la reacția fiecărui elev la apariția insuccesului școlar și a conflictelor cu autoritățile școlare. Etichetarea ca „elev slab" și deprivarea de status reduc stima de sine a elevilor și subminează încercarea lor de a-și construi o identitate socială pozitivă. În aceste condiții, elevii care nu au resursele necesare pentru a se mobiliza în vederea depășirii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
exemplu, literatura britanică include aici nu numai infracțiunile de drept penal, care sunt comise și de adulți, ci și eșecul minorilor de a se conforma regulilor specifice lor ca nonadulți. Din cauza statutului psihosocial distinct al copiilor și adolescenților, judecarea și etichetarea lor ca delincvenți este deseori puternic influențată de considerațiile asupra bunăstării și tratamentului lor educativ. Această situație face mai dificilă stabilirea limitelor delincventei juvenile în termeni de legi pentru minori și introduce noțiunea de „nevoi ale copilului", ca termen de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
excepționale, urgențele metabolice specifice pacientului diabetic sunt posibile în practica de medicină dentară . Acestea sunt: • Coma hiperglicemică • Coma hipoglicemică Pentru neavizați termenul de comă poate părea pretențios și cu o aură de dramatism. Nouă nu ni se pare exagerată această etichetare deoarece semnele prodromale (specifice comei hiperglicemice) dar și debutul fulgerător (specific comei hipoglicemice) nu sunt ușor de identificat și monitorizat. Pierderea momentului de declanșare a unei urgențe metabolice, necunoașterea măsurilor de prim ajutor dar și minimalizarea profilaxiei acestor urgențe( ignorarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]