1,245 matches
-
în diferite țări, cum ar fi : la bursa (latina medievală), la bourse (limba franceză), la bolso (limba spaniolă), la borsetta (limba italiană) etc. În limbajul comun, termenul de bursă este folosit și ca bursă de studiu, care își are originea etimologică în “săculețul” folosit în Evul Mediu pentru păstrarea banilor. Așa cum s-a arătat, bursa este o piață, o instituție specifică econo- miei concurențiale, privată sau de stat, înființată prin lege și supraveghetă de stat. Bursele sunt piețe special organizate de către
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
a se ține în afară, a ieși în afară de. Casa sau copacul, muntele sau Dumnezeu sunt, numai omul există, dacă înțelegem prin existență această capacitate a omului de a se ține în afara sa, de a se deschide extatic luminii Ființei. Legăturile etimologice dintre "ek-sistență" și "ek-staz" sunt o cheie pentru lămurirea acestei poziții, întrucît înțelegerea Ființei este asemenea unei iluminări religioase. Dacă revenim la sensul dinamic al cuvântului transcendență - nu ordine statică superioară și suprapusă ordinii acestei lumi, ci efort de depășire
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
55% sunt mesaje nonverbale. Noi comunicăm în permanență cu Dumnezeu, cu forțe invizibile chiar dacă nu suntem conștienți de aceasta. Am ales ca subiect al acestui capitol interferențele semiotice în dialectica ritului și mitului, aplicând metodologia semiotică. Din punct de vedere etimologic, conceptul de rit / ritual are originea în latinescul ritus (obicei, datină, ceremonie). Dacă căutăm la originea acestuia, în limba sanscrită descoperim conceptul de rita (rta) purtând semnificația de ordine cosmică. Rta apare ca un reflex al legii cosmice „prin care
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
se specializeze cu un sens impropriu, ilogic, dar tot mai răspîndit. Cred că mulți dintre vorbitorii limbii române au constatat că există în uzul curent opoziția plat / mineral, în care mineral e interpretat ca "gazos", "efervescent" etc.: sens total nemotivat etimologic, dar ilustrativ pentru căile imprevizibile ale evoluțiilor semantice. Povestea e simplă și ține de istoria obiectelor, a produselor: pe piața românească, pînă în 1989, apa minerală era exclusiv (sau aproape exclusiv?) carbogazoasă; una din experiențele comice trăite de mai mulți
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
reînviere a termenului cocoșel - desemnare familiar-argotică din anii interbelici (și de după război) a unei monede de aur (despre care s-a spus că ar proveni dintr-o referire afectuos-ironică la reprezentarea regelui Mihai copil). Ca de obicei, posibilități de explicație etimologică sînt multe, iar previziunile riscante. Rămîne o certitudine: impunerea euro-ului va avea și în română tot mai multe reflexe argotice.
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
pentru a ajunge la: "nu e adevărat", "nu", "nimic" etc. Sensul strict negativ, azi mai cunoscut și mai frapant, e probabil unul deviat, dedus din contexte în care cuvîntul indica mai ales acuzația de minciună. Evident, sîntem pe terenul ipotezelor etimologice - contestabile.
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
le emite în prefață cu intenția explicită de a-și delecta și cultiva cititorii -, se produce, pe nesimțite aproape, pătrunderea într-un Babel culinar. De la prima pagină, Sanda Nițescu îmbină savuros și inspirat informația cu divertismentul ,literar" (în chiar sensul etimologic al primului termen, distrăgând, prin scurte divagații și asocieri de idei, atenția cititorului de la stricta consultare a listei sau degustare a bucatelor din farfurie). Ioana Pârvulescu surprinde de altfel în scurta prefață la carte, respectarea întru totul de către autoare a
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
bilet de intrare în istorie, dacă nu și în canon. Destui mari scriitori au murit fără să cunoască gustul dulce al celebrității, tentația tirajelor amețitoare și a traducerilor în nu știu cîte limbi, ceea ce înseamnă că popularitatea vulgară (în sens etimologic) nu are în mod necesar de-a face cu decantarea valorică ulterioară. Kafka e un caz notoriu, dar mai sînt și alții. Discuțiile cu ,orizontul de așteptare" se pot prelungi la nesfîrșit. Îmi place să cred că incipitul pe care
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
și determinări glumețe: nickname: @bubu; varsta: 1 an; locație: un computer pe undeva. Dacă lucrurile ar fi rămas în limitele acestor limbaje tehnice și ale jargoanelor corespondențe, ar fi fost prea puțin de comentat. Din păcate, poate tocmai pentru că legătura etimologica e transparență și locație se integrează ușor, ca sens și că forma, familiei lexicale a cuvîntului loc ( local, localitate, localizare etc.), s-a produs o rapidă extindere a folosirii sale în contexte non-tehnice, acolo unde sinonimele citate mai sus ( poziție
“Locatie” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13743_a_15068]
-
frumos, puternic și bun” (informatia.dntcj.ro); „E zeul DRAGOBETE”; „În numărul viitor, ipostazele, înălțimea și adorarea zeului Dragobete” (Gazeta Viața CM, 572, 14-20 febr. 2003); „Dragobete, fiu al Babei Dochia” (stiri.tvr.ro/calendar). Cele mai riscante sînt explicațiile etimologice: de la sugestia produsă de simplă asociere formală și semantica („Chiar numele - Dragobete - semnifică întruchiparea unei fapturi dragi, mitico-erotice”, romare.ro), pînă la expunerea unor teorii, susținute cu convingerea tipică nespecialistului. Originea slavă a cuvîntului e incontestabila, dar legarea de familia
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
susținute cu convingerea tipică nespecialistului. Originea slavă a cuvîntului e incontestabila, dar legarea de familia lexicala a lui drag poate fi o motivare retroactiva (așa cum sugerau ipotezele lingvistice pe care le-am citat săptămîna trecută). Ea e asumată în explicațiile etimologice care circulă în prezent pe Internet: „denumirea este de origine slavă, semnificând «a fi drag», «a fi iubit»” (BOR, nr. 69, 24 febr. - 2 martie 2003); „Denumirea de Dragobete ar putea proveni din slavă veche, de la expresia «dragu biți» - a
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
și tradițiile, fără a sesiza vreo contradicție între statutul de sfînt creștin și cel de „fiu al Babei Dochia”. Etimologia populară pare să acționeze în alte cazuri glumeț, producînd jocuri de cuvinte: „băieții să nu se Dragobețivească” (forum). Din fanteziile etimologice nu lipsește, desigur, obsesia tracica; cu atît mai mult cu cît un zeu al mitologiei autohtone nu putea fi preluat de la slavi! Întîlnim deci și discursul amatoristic care, fără nici o bază filologica, amestecă forme grecești, latinești, românești, din diferite epoci
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
mi se pare mult mai credibilă descrierea din Sim. Fl. Marian, care nu urmărește cu orice chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială la slavă și la familia lexicală din care fac parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații erotice. Dincolo de numele sărbătorii, cuvîntul are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
DEX, dar înregistrat în Micul dicționar academic - MDA, II, D-H, 2002), desemnînd o insectă, cunoscută și sub numele de tîrtăriță sau repede (Cicindela campestris): „gîndăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”. În Dicționarul etimologic al limbii române, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvîntul sîrb drugobrat „cumnat”. Cea mai credibilă explicație rămîne cea a Dicționarului academic (MDA), care înregistrează la cuvîntul-titlu dragobete (cu prima atestare la 1774) variantele regionale bragobete, bragovete, drăgobete, gabrovete
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
a scrie la mașina de scris' și sintagma mașină de scris: - 'mașină folosită pentru dactilografierea textelor'. Oricum, o anume inerție lexicală s-a manifestat și în legătură cu scrisul la mașină, o dovadă fiind chiar uzul extins ' impropriu din punct de vedere etimologic - al cuvîntului manuscris: 'text scris de mînă sau (....) dactilografia t' (DEX). Un termen mai tehnic pentru textul dactilografiat ' dactilogramă ' nu apare cu acest sens în DEX; e însă înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR),1982. Cu
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
cadru constituțional este cuprins în art. 89. În legătură cu susținerea că prin textul de lege criticat "s-ar produce o revizuire de facto a Constituției", arată că "prevederile art. 2 lit. f) nu sunt operabile în sine, ci conțin o circumstanțiere etimologică a unei noțiuni juridice", precum și că "revizuirea, chiar și de facto sau implicită a Constituției poate fi realizată numai ca efect al unor norme juridice care reglementează ca atare anumite raporturi sociale." În sfârșit, opinează că nu se poate reține
DECIZIE nr. 1.177 din 12 decembrie 2007 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193625_a_194954]
-
la dezbaterile din fața comisiilor de anchetă, fără a exista însă vreo obligație corelativă din partea acestora de a da curs invitației. Cu privire la pretinsa activitate de jurisdicție extraordinară pe care o desfășoară comisiile de anchetă, Curtea reține că, din punct de vedere etimologic, cuvântul jurisdicție este de sorginte latină (iuris dictio) și înseamnă a spune dreptul. Astfel, pentru ca o autoritate publică să dispună de jurisdicție trebuie să aibă capacitatea și dreptul de a judeca și de a se pronunța asupra unor litigii care
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii; ● eliziunea și apostroful (reluare); ● dicționarul și accentul cuvintelor, utilizarea dicționarului bilingv. Dicționarul etimologic. II. Lexic (actualizare) ● Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme. ● Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor; ● Caracteristici esențiale ale limbii italiene în
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
d)șeor". Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F. Philippi, atunci trebuie menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române. Brașov poate reprezenta o formă autohtonă Veridicitatea acestei interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană. Etimologistul Alexandru
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
ref?] răspândit și aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române. Brașov poate reprezenta o formă autohtonă Veridicitatea acestei interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu etimologic putând fi considerat doar o speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat de inscripțiile din Dacia Romană. Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă, variante bîrță /bârță În general se consideră că, în stadiul în care se află
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
locuitori. Un număr mare de istorici au arătat diversele tipologii în care se poate încadra numele Zalău. La fel ca denumirea de Sălaj ("Țara Silvaniei", din latină) și denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chendre-Roman, autorul operei "Dicționar etimologic al localităților din județul Sălaj", susține că ambele toponime, atât Zalău cât și Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină "sil", care derivă din "silva", iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
influența slavă, denumirea latină se transformă în "Rădăuți". Conform altor surse istorice, denumirea așezării provine de la numele proprietarului său, Radomir. Astfel, localitatea s-ar fi numit "Radomirovți", prescurtat "Radovți", care s-a transformat apoi în actualul "Rădăuți". O altă variantă etimologică a denumirii este cea conform căreia "Rădăuți" provine din slavul și polonezul „rada”, care înseamnă „satul bucuriei” sau „satul sfatului”. De asemenea, o legendă întâlnită în Depresiunea Rădăuți evocă existența unei anumite Uța și a fiului ei Radu (Radul Uței
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
și care a luat asupra sa întreaga jurisdicție catolică din Țara Românească. Conform unor alte surse, numele medieval al Severinului ar putea fi de origine slavă, asociată cuvântului «severnâi» (северен sau северный), tradus prin cuvântul „din nord” sau „nordic”. Confuzia etimologică între varianta "Sewrny" și presupusa origine slavă a numelui Severinului «Severnâi» provine probabil de la o scriere a lui Wolfgang Lazius (1514-1565), în care acesta a afirmat că numele modern este "Sewrny", pe care alți autori îl scriu "Severin" sau "Zeverin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
din Dacia. Sabbathier, autor al unui dicționar al autorilor clasici greci și latini din 1773, în articolul despre “Daci”, numește Severinul cu indicativul "Acmonia". În Lexiconul lui Johann Heinrich Zedler (1706-1751) Severinul este numit "Severino", cu indicativul "Acmontia", adăugând variantele etimologice "Svverin, urbs Daciae, Severinum". Alte variante sunt: Szörényvár; Szörény; Szörény vára; Severovar; Severinopolis; Zeurini; Zeren; Zeuryn; Turn-Severin; Turnul-Severin; Szörény-Tornya. Stema municipiului Drobeta-Turnu Severin se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În dreapta, în câmp roșu, se află un
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
gastronomie se referă exclusiv la arta de a găti (vezi Arte culinare), dar aceasta este doar o mică parte a acestei științe. Nu se poate spune întotdeauna că un bucătar este de asemenea și un gurmand. Din punct de vedere etimologic, cuvântul "gastronomie" este derivat din greaca antică, γαστήρ ("gastér") semnificând "stomac" și νόμος ("nómos") - "cunoaștere" sau "lege". Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au alimentația și mâncarea, în general, ca element de bază. Astfel, ea este relaționată cu Artele frumoase
Gastronomie () [Corola-website/Science/300049_a_301378]