12,743 matches
-
pe cei din neamul nostru care au făcut atâtea grozăvii propriului neam. ٭ Sartre: în întoarcerea la sine a conștiinței apare o distanță care este un neant. Noica: între eu și sine nu există identitate, sinele fiind ceva mai cuprinzător decât eul; omul este o continuă mișcare de la eu la sine. Sinele transcendental și transcendență în același timp. Amândoi se îndreaptă spre aceeași idee: nu suntem perfect identici cu noi înșine. Acesta este motivul pentru care ne căutăm continuu. Heidegger: Dasein-ul poate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
făcut atâtea grozăvii propriului neam. ٭ Sartre: în întoarcerea la sine a conștiinței apare o distanță care este un neant. Noica: între eu și sine nu există identitate, sinele fiind ceva mai cuprinzător decât eul; omul este o continuă mișcare de la eu la sine. Sinele transcendental și transcendență în același timp. Amândoi se îndreaptă spre aceeași idee: nu suntem perfect identici cu noi înșine. Acesta este motivul pentru care ne căutăm continuu. Heidegger: Dasein-ul poate să afle cine este abia odată cu moartea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
diferență. Chiar dacă este o diferență ce apare în cadrul asemănării. Diferența este căutată cu asiduitate, creată atunci când nu este găsită, pentru a justifica în acest chip existența proprie. E cea care ne justifică în interiorul speciei. Poate îmbrăca diverse forme: merge de la eu sunt diferit la celălalt nu este ca mine. În ce-a de-a doua perspectivă este o diferență inversată; celălalt, dușmanul, cel de la care provine tot răul nostru, devine un moment al justificării existenței proprii. E o diferențiere prin negație
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
diferit la celălalt nu este ca mine. În ce-a de-a doua perspectivă este o diferență inversată; celălalt, dușmanul, cel de la care provine tot răul nostru, devine un moment al justificării existenței proprii. E o diferențiere prin negație: de la eu sunt altfel decât ei se trece la eu nu sunt ca ei. În ambele variante ale diferenței ne justificăm prin ceilalți. Poate deveni criteriu de diferențiere orice: vârsta, sexul, rasa, apartenența politică etc. Dacă nu există criterii atunci ele sunt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mai de jos a unui sistem de valori și a ne considera pe noi, cel mai adesea în mod implicit, pe treapta ce-a mai de sus. Satisfacția de a descoperi (deseori forțând astfel de "descoperiri") proști contribuie la întărirea eului propriu. "Ești prost" înseamnă în același timp "eu nu sunt ca tine", "eu sunt deștept", "sunt atât de deștept încât îmi dau seama de prostia ta" etc. Poate că principalul indiciu pentru prostie îl constituie tocmai frecventul recurs la apelativul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pe ambele le locuim. Nu în aceeași măsură și nu în același fel. (Sloganul "Ești ceea ce mănânci!" vrea să dea seama de un anume fel de a locui corpul propriu.) Suntem în același timp două puncte de vedere: corpul și eul. Existența (și) ca ființă ce are nevoie de hrană ne dezvăluie aspectul comestibil al lumii, al obiectelor. În fiecare sens ce îl vizăm sunt amestecate ițe ce trimit la orizontul nostru alimentar. O definire slabă a omului este cea făcută
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
subiectul cercetării ne sunt la îndemână: propria existență. Despre "toxicitatea" lecturii: orice carte esențială citită îți modifică gândirea, te transformă. În cărțile din fața noastră ne pândește pericolul modificării de sine, ne-coincidenței cu sine. La finalul oricărei cărți un alt "eu" ne așteaptă. Pentru a accede la gândirea altuia ai nevoie de deschidere (de "o situare în deschis" aș spune, după modelul lui Heidegger). Deschiderea față de gândirea altuia presupune, într-o anumită măsură, o dinamitare a propriei poziții ideatice (sau cel
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
stă în credințele pe care le stârnește mai curând decât în argumentele pe care le aduce. În fiecare gând al meu răsună în mod inevitabil ecourilor ideile gânditorilor pe care i-am citit sau cu care am conversat. Acest orgolios "eu" de autor dă seama în bună măsură de o fericită combinare a ideilor auzite anterior la care se adaugă, răzleață, câte o idee originală; de multe ori și cele originale au fost rostite deja de gânditori pe care nu i-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ne este străin (în sensul că scapă controlului nostru), a Străinului din noi. Din această perspectivă, a spune că este "perechea ta" nu este total greșit: este perechea acelei părți din tine pe care n-o poți controla, a acelui Eu care este mai mult, și parcă altceva, decât Sine. Statistica poate fi o sursă de fericire; una apropiată cumva de absolut. Prin intermediul ei nu mai sunt limitat la a mă compara doar cu cei pe care-i cunosc, ci mă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-i încearcă. Resemnarea în fața voinței Domnului nu a fost înlocuită de o abordare rațională a problemei, așa cum dorea modernitatea, ci de revolta surdă împotriva statului. Ceea ce ne arată că statul a uzurpat funcții și simboluri prea tari pentru el. Între Eu și Io este o diferență ce dă seama de moduri diverse de constituire a sine-lui. Există teorii care exercită o influență extrem de mare asupra modului de gândire al oamenilor; exemplul cel mai elocvent îl constituie teoria evoluționistă care-și aruncă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acceptare. Undeva, în momentul furie poate (deși aș tinde să cred că în toate momentele), intervine dorința, conștientizată sau nu, de a ne părăsi corpul. Poate că în această tendință este înrădăcinat ceva din credința noastră în nemurirea sufletului; acel "eu" din noi, care vrea să scape de degradarea corpului simțindu-se continuu același (poate veșnic tânăr), fiind ceea ce numim suflet. Și poate că vorba " Și-a dat sufletul!" trimite mai curând la o părăsire a sufletului în brațele corpului și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
paternitatea sau maternitatea dintr-o perspectivă feministă celor preluate). Acestea sunt propunerile pe care ți le fac de a vedea lucrurile altfel! Dacă totul ți se pare cunoscut, dacă nu trăiești un sentiment de stranietate atunci "tu ești eu"! Un "eu" posibil, dacă ai senzația că și tu ai fi gândit lucrurile la fel. Dragostea e alunecarea pe nesimțite în punctul de vedere al celuilalt. ٭ Cărțile au diferite statute ontologice; cum spuneam în altă parte, punctul de pornire îl constituie maculatura
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un act ori altul; de aceea merită pedepsiți pentru actele lor. În felul acesta ne încărcăm în orice moment semenii cu prezumția libertății absolute și a cunoașterii binelui și răului pentru a ajunge la ceea ce ne dorim: povara responsabilității absolute. Eul dezvoltat pe fondul moralei este unul al responsabilității, un eu pasibil de a fi continuu vinovat. De aici angoasa față de semeni; însă fără ei nu putem trăi. Știi că ai ajuns la înțelepciune atunci când începi să nu mai judeci. Abia
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lor. În felul acesta ne încărcăm în orice moment semenii cu prezumția libertății absolute și a cunoașterii binelui și răului pentru a ajunge la ceea ce ne dorim: povara responsabilității absolute. Eul dezvoltat pe fondul moralei este unul al responsabilității, un eu pasibil de a fi continuu vinovat. De aici angoasa față de semeni; însă fără ei nu putem trăi. Știi că ai ajuns la înțelepciune atunci când începi să nu mai judeci. Abia renunțarea la postura de judecător te eliberează de povara căutării
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
nașii ne conferă "existența lingvistică"; odată cu botezul ieșim din domeniul nenumitelor sau din calitatea de accesoriu al părinților (sub forma "este copilul lui... și al..."; de altfel această formă de identificare va coabita mult timp cu apelarea nominală). Poate că eul se naște abia odată cu această posibilitate de a ne indica pe noi înșine nu prin prisma unor relații cu alte persoane sau lucruri, ci prin intermediul unei legături directe cu un "obiect lingvistic", adică cu un nume. Mai târziu poreclele vor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
o posibilitate unică: moartea ca imposibilitatea oricărei posibilități. Chiar și libertatea mentală tinde să se dizolve, începând să coincidem cu ceea ce am exprimat (pierderea memoriei putând să ne fure și această dovadă a coincidenței cu sine, rămânând doar intuiția unui eu căruia nu-i mai putem descifra conținuturile). Când propria minte nu ne mai poate surprinde prin noutatea unui gând înseamnă că sfârșitul e aproape (chiar dacă biologic "o mai putem duce"). Două modele diferite pentru a fi învățat: a ști cât
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mai des: "lasă legea" și "lasă cartea". Ambele dau seama de un anumit tribalism, în cadrul căruia regulile sunt generate de un sens brutal al forței și hazardului. Care este folosul cunoașterii dacă uneori îmi aduc aminte cu nostalgie de un "eu" anterior, aflat în diferite situații existențiale dar știind mai puține decât cel de acum? Ca și cum aș avea nostalgia (cel puțin implicită) a acelui nivel de cunoaștere. Prin intermediul științei ne facem curaj împotriva naturii. Ce primează în cazul recursului la știință
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-te cum arăt în papucii ăștia! Uită-te! spuneam printre suspine. Mi-am șters lacrimile cu dosul palmei și am privit-o pe mama drept în față. O voce interioară îmi spunea: „Abține-te! Abține-te!“ Însă cuvintele desprinse de eul meu țâșneau din adâncul subconștientului. — N-ai spus tu că vii la Izu pentru că mă ai pe mine? N-ai spus că, dacă nu m-ai avea pe mine, ai muri? De asta am stat lângă tine fără să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
o manieră pozitivă și să-și controleze imaginea socială tot în direcția unei percepții favorabile". Goffman a numit această viziune dramaturgică. El a studiat structuri sociale concrete (domestice, industriale, comerciale etc.), urmărind explicitarea modului în care individul își exhibă propriul eu, acțiunile sale în fața celorlalți în relațiile de muncă, modul în care dirijează și controlează impresiile pe care alții și le fac despre el. Concluzia lui Goffman este că viața socială, activitățile individuale și comunicarea organizațională nu se produc rațional, ci
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
L'ontologie comme épistémologie. Comment leș modčles ontologiques puevent éclairer leș problčmes de la théorie de la connaissance și Pietro D'Oriano (Universitatea "La Sapienza", Romă): La categoria dell'elemento în Noica. În încheiere, publicul a putut urmări filmul documentar "Noica și eul creștin" regizat de Radu Găină și subtitrat în italiană. A doua zi, joi, 4 iunie, în aula Facultății de Filozofie de la Universitatea "La Sapienza" din Romă, colocviul l-a avut moderator pe H.-R. Patapievici și protagoniști: Giovanni Rotiroti (Accademia
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
să fie percepută din exterior. Lucrul în sine nu poate fi surprins. Ce e aparență și ce e realitate, esență? Omul în special, are o capacitate unică de a-și ascunde gândurile și sentimentele, dincolo de masca aparențelor. În Budhism, permanența eului (atman) e iluzorie, nu e nimeni în spatele conștiinței de sine conform doctrinei non-eului (anattă), iar eul e doar un complex de serii trecătoare, fizice și de conștiință, nepermanente (anicca) și impersonale. Din contră, eu cred că eul e tocmai conștiința
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
ce e realitate, esență? Omul în special, are o capacitate unică de a-și ascunde gândurile și sentimentele, dincolo de masca aparențelor. În Budhism, permanența eului (atman) e iluzorie, nu e nimeni în spatele conștiinței de sine conform doctrinei non-eului (anattă), iar eul e doar un complex de serii trecătoare, fizice și de conștiință, nepermanente (anicca) și impersonale. Din contră, eu cred că eul e tocmai conștiința permanentă a continuității, chiar a șirului discontinuu a acelor stări fizice sau psihologice pe care le
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
În Budhism, permanența eului (atman) e iluzorie, nu e nimeni în spatele conștiinței de sine conform doctrinei non-eului (anattă), iar eul e doar un complex de serii trecătoare, fizice și de conștiință, nepermanente (anicca) și impersonale. Din contră, eu cred că eul e tocmai conștiința permanentă a continuității, chiar a șirului discontinuu a acelor stări fizice sau psihologice pe care le leagă, integrându-le. Luăm cunoștință că existăm de mult în același corp și gândim cu același creier, dar realizăm în același
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
lucru normal, de sănătate. Conștiința se modulează, se maturizează, se umanizează și spiritualizează, în timp și în societate. Omul moral se naște prin ajustarea și devenirea de sine a egoului empiric (determinat din afară sau dinăuntru de cauze străine esenței eului) și prin purificarea până la a fi și a-și cunoaște esența adevărată, specifică: eul pur. Prin asta, omul moral e prin definiție un om liber care își dictează propria determinare în conformitate cu propria esență și conștiință. Libertatea se dobândește prin cunoașterea
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
timp și în societate. Omul moral se naște prin ajustarea și devenirea de sine a egoului empiric (determinat din afară sau dinăuntru de cauze străine esenței eului) și prin purificarea până la a fi și a-și cunoaște esența adevărată, specifică: eul pur. Prin asta, omul moral e prin definiție un om liber care își dictează propria determinare în conformitate cu propria esență și conștiință. Libertatea se dobândește prin cunoașterea limitelor, prin libertatea eului de a vrea conștient ceea ce e în stare să vrea
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]