4,693 matches
-
imposibil, de dat. Orice Încercare de a răspunde se lovește, din capul locului, de o serie de condiționări care Îi anulează caracterul de definiție. De aceea, s-ar putea dovedi mai nimerit să apelăm la metode indirecte, cum ar fi evocarea unei discuții provocate Întîmplător de Kiki. Ca orice copil inteligent și curios, Kiki punea cîteodată Întrebări dintre cele mai surprinzătoare. Într-o seară, plictisit de desenele animate, a venit În bucătărie și a Întrebat-o pe mama sa: — Mami, e
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Acesta a obținut unele succese inițiale, dar ulterior a fost înfrânt. Ceea ce a urmat, a fost un adevărat exod cuman. Unii au încercat să se adăpostească în Crimeea. Alții s-au salvat în Caucaz, în Balcani și în Ungaria. Din evocarea acestor împrejurări rezultă că episodul se cere puțin antedatat în raport cu propunerea lui B. P. Hasdeu. Dar aceasta nu este singura îndreptare necesară. B. P. Hasdeu îi plasează pe cei doi regi cumani în Țara Severinului, altfel spus în Oltenia de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scrisă în 1699 și păstrată în biblioteca din Alba Iulia, cuprinde un capitol intitulat De Armenis e Moldavia in Transilvaniam migrandibus 1. Notarea evenimentelor la scurt timp după desfășurarea lor a conferit credibilitate informațiilor, fiind ulterior utilizate ca sursă pentru evocarea momentului. La începutul secolului XIX secuii, deranjați de concurența economică a armenilor, îi numeau pe aceștia „intruși fără proprietate asimilați jelerilor“ fiindcă, spuneau ei, abia „în 1672, după trei ani de peregrinări prin munți, au fost primiți din mila glorioșilor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Arte George Enescu (19771990), unde a fost Rector șase ani, Dan Hatmanu împarte creația să în cicluri tematice: Iasul amintirilor - ulei (1974), Mana-grafica, Om și sentiment - ulei și grafică (1976), Iasul de ieri și de azi - grafică (1976), Iasul, evocare sentimentală - ulei și grafică (1984), Autoportret în timp - ulei și grafică (1991), Substituiri din artă universală - ulei și grafică (1991), Vitrine pariziene - ulei și grafică (1992), Nostalgia fotografiei - ulei (2001). Pentru mine, centrul lumii este satul natal, Scobinți. Aici mi-
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră Șoimului (apărut la Editură Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poartă Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost publicate în perioada 2006 2009: Acvila Neagră (Nuntă domniței
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
poemele, cât și glosele și rondelurile atestă o tensiune înaltă a trăirilor sufletești și o reflecție gravă asupra vieții. A scris numeroase cărți de versuri pentru copii. A publicat, de asemenea, proză, publicistică și eseuri, care cuprind creionări de portrete, evocări, note de călătorie. SCRIERI: Generația mea, Chișinău, 1951; Schimbul nostru, Chișinău, 1952; Povestea gorunului, Chișinău, 1954; Fereastra cu trei mușcate, Chișinău, 1956; Nistrule, pe malul tău..., Chișinău, 1956; Poezii și poeme, Chișinău, 1959; Vânt de april, Chișinău, 1959; Pe-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
-l în istoria literaturii fără a-l supraevalua ori a-l trata cu facilă ironie. O biografie, îndeosebi spirituală, a Selmei Lagerlöf (1988) este, de fapt, un elegant eseu cu privire la locul cu totul special al prozatoarei suedeze în literatura de evocare a lumii copilăriei. Prin editarea libretelor operelor lui Richard Wagner traduse de St. O. Iosif (Rienzi, Olandezul zburător, Tannhäuser, Lohengrin), F.-S. adaugă o contribuție prețioasă la stabilirea principalelor ecouri wagneriene în cultura română. SCRIERI: Emil Gârleanu, București, 1968; Tânărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
satului bucovinean, întâmplări din timpul războiului și din anii imediat următori, ritualuri vechi și obiceiuri mai noi alcătuiesc universul scrierilor lui G. Multe texte, mai ales în volumul de debut, au un caracter memorialistic evident. Astfel, se poate înțelege, din evocările prilejuite de moartea tatălui (Pâinea, Sfat de seară, Plata), că numele real al scriitorului se trage de la strămoșii săi huțuli: „Eu, trăgându-mă din ei și cunoscându-i bine, îi socot moții Moldovei.” Calul negru, care a dat titlul unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
să-ți bagi degetele în ochi”. Contează foarte mult în decizia noastră contextul semantic, stilul personal, intenția și scopul propus. Controlând textul după toate normele gramaticale și semantice în uz, riscăm să pierdem un lucru deosebit de important: prospețimea și forța evocării, puterea de a convinge. 2.3. Credibilitatea. „Avea patru mâini, nu două” Luată în sine, orice afirmație este credibilă. Totul depinde până la urmă de context. Nu putem deci aprecia afirmația: „Avea patru mâini” ca fiind lipsită de credibilitate, câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că oricine poate încropi o poveste: Situație inițială (prezentare a locului, a personajelor, a relațiilor dintre ele etc.) - intrigă (nod declanșator) - acțiune de evaluare - deznodământ - situație finală. În realitate, povestitorul are nevoie de un talent deosebit: simț dramatic, putere de evocare etc. Decisiv într-o povestire este momentul fixat între prezentare și intrigă - acumularea de tensiune epică. Cum spuneam, orice narațiune începe prin stârnirea curiozității, fie prin acroșul unei promisiuni („să vezi ce am pățit”), fie prin dislocarea firescului deja existent
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Ordinea cronologică în narațiune nu corespunde obligatoriu cu ordinea desfășurării faptelor în timp real. Scăpați de teroarea obiectivității. Uneori, în portret sau descriere, apar secvențe în care ficțiunea (subiectivismul) se amestecă indistinct cu realitatea. Dintre toate, contează semnificația, puterea de evocare. Atenție la relațiile dintre personaje și la numărul acestora. Dacă în reportaj avem o poveste, trebuie să evităm un număr prea mare de personaje. Sunt greu de gestionat și încarcă nepermis de mult textul. Când prezența jurnalistului este marcată corespunzător
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de practicanții meseriei. Ziarist cu adevărat este cel care scrie reportaj - regina presei și genul celor talentați, cu un bun și inspirat condei. Venit dinspre literatură (unii teoreticieni vorbesc despre „literatura de frontieră”), reportajul îmbină munca de teren cu forța evocării și travaliul scriitoricesc, observația cu povestea, subiectivismul unor gânduri cu autenticitatea de trăire a unui personaj. Gen marginalizat în ultimii ani de presă postcomunistă, reportajul generează destule confuzii teoretice, tipologii greoaie, exigențe și trăsături inexistente: mare reportaj, feature, reportaj social
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
funcție socială..., o distribuție a elementelor comportamentului sau un mod de viață alături de existența unui set de reguli... Comunicarea nu este răspunsul însuși, dar este, într-un mod esențial, un set de relaționări bazate pe transmiterea unor stimuli (semne) și evocarea răspunsurilor” (Colin Cherry); • „Comunicarea se petrece în clipa în care persoanele atribuie semnificație mesajelor referitoare la comportament” (C. David Mortensen); „Comunicarea reprezintă un proces de viață esențial, prin care animalele și oamenii generează sisteme, obțin, transformă și folosesc informația pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reținut de către public. Descrierile presupun o trecere în revistă a caracteristicilor unui proces, obiect, loc sau persoană. Pentru a face o descriere, vom folosi anumiți indicatori ca mărimea, forma, culoarea, vârsta, compoziția, greutatea etc. În descriere este utilă folosirea unei evocări senzoriale a fenomenului descris pentru audiență (cum arată, cum miroase, cum este la atingere sau cum se prezintă auzului). Definițiile se referă la prezentarea unui anumit termen, a unui sistem sau a unei teorii. Ele sunt utile când dorim să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu motivația rațională; - acceptarea obiecțiilor pe care auditoriul le va ridica (o prezentare persuasivă care intenționează modificări comportamentale, spre exemplu, nu are cum să nu ridice și obiecții); mai mult, obiecțiile trebuie exploatate și incorporate în mesajul nostru de răspuns; - evocarea nevoilor relevante și a obiectivelor audienței ca răspuns la prezentarea dumneavoastră (se pot urmări taxonomii ale nevoilor, cum ar fi cele ale lui Maslow, Alderfer, Herzberg, McClelland); - demonstrarea recompensei; în prezentarea persuasivă, trebuie să arătați cum ideile dumneavoastră ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tradițională, evocă un reper mitic binecunoscut: jertfa (impusă de creație). Jertfa și ofranda sunt ritualuri sacrificiale care asigură comunicarea simbolică a oamenilor cu divinitatea. Este un fapt de cultură universal, extrem de vechi: "Jertfele omenești și jertfele animale nu sunt decât evocări solemne ale asasinatului primordial."156 Religiozitatea primitivă îmblânzește actul violent mai greu de acceptat pentru omul modern. O victimă unică, victima ispășitoare, se substituie tuturor membrilor comunității. Din perspectivă teologică, jertfa desăvârșită este doar aceea a lui Iisus Hristos, arhiereul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sens nu trebuie neglijat pericolul ca rolul educatorului să nu fie întotdeauna pozitiv. Literatura memorialistică, dar nu numai (chiar unele capodopere ale literaturii universale), ne prezintă nenumărate cazuri când pedagogi rău intenționați au căutat să înăbușe elanurile creative ale copiilor. Evocarea anilor de școală de către scriitori se face mai întotdeauna într-o tentă care merge de la cenușiu la negru. Celebrul vers al lui George Bacovia, Liceu, cimitir al tinereții mele, poate fi pus drept motto la prea multe romane, nuvele și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nr. 3; 1983, 41-43. [89] GLIGOR, DOINA, Stimularea comunicării verbale la preșcolari, RPed, 32, nr, 4, 1983, 35-38. [90] GORAN, MARIA; GORAN, VASILE, Muncă diferențiată - succes școlar, LLRL, 287293 [predarea ortografiei (pronumele) și punctuației]. [91] GRAURE-CORNEA, LUMINIȚA, Aspecte stilistice de evocare in Frații Jderi, LLRL, 205-216, Particularități stilistice, morfologice și sintactice - în romanul Desculț, 226-228. [92] GRAURE-CORNEA, LUMINIȚA, Sesiunea-dezbatere: Rolul compunerilor școlare în dezvoltarea creativității la elevi (Sf. Gheorghe, 11 - 12 iunie 1983). în: BulSȘF, 1983, p. 129-130. [93] GUȚU ROMALO
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în clasele IIV, RPed, 35, nr. 6, 1986, 2831. [169] ȘOVU, GEORGE, Creșterea limbii românești îndatorire patriotică a școlii, Scînteia, 55, nr. 13653, 23 iul. 1986, 4 [170] ȘOVU, GEORGE, Gala Galaction: La Vulturi! în: LRȘ, p. 124-147.[reluarea art. Evocarea trecutului zbuciumat al poporului român în nuvela “La Vulturi!” de Gala Galaction din LLR, 12, nr. 1, 1983, p. 47-49]. [171] ȘOVU, GEORGE, Marin Sorescu: Astfel. în: LRȘ, p. 110-111. [reluare din LLR, 6, nr. 1, 1977, p. 31 32
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. în: LLR, 22, nr. 1, 1993, p. 33-35. [18] BĂLU, ION, Mihai Eminescu: Și dacă...în: RLit, 26, nr. 16, 1993, p. 23. [la rubrica: Analize literare]. [19] BĂLU, ION, Nichita Stănescu - Evocare. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 39-40. [20] BĂLU, ION, Nichita Stănescu - în dulcele stil clasic. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 38-39. [21] BĂLU, ION, Nichita Stănescu - Leoaică tânără, iubirea. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
MINA-MARIA, Limba română. Manual preparator (elemente de construcție a comunicării: fonetică, vocabular, morfosintaxă, în conformitate cu programa școlară, pentru pregătirea curentă, de performanță și pentru examenul de capacitate). București, Elis, 2001, 197 p. [78] SCHINTEIE, VALERICA, Manualele alternative și aplicarea cadrului ERR (evocare realizarea sensului reflecție), Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.67-71. [79] SFÎRLEA, LENUȚA, E u l l i r i c în manualele de gimnaziu, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.32. [80] SIMION, EUGEN (coord.); ROGALSKI, FLORINA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
soluții sau le perfecționează pe primele, apoi se centralizează și se evaluează. "-" Ciorchinele constă în utilizarea unei modalități grafice de organizare a brainstorming ului pentru a ilustra relațiile dintre idei sau a releva sensuri noi ale ideilor atât în momentul evocării, cât și în realizarea sensului și reflecției. Este una din cele mai utilizate metode fiind considerată foarte atractivă. Fie că e un ciorchine semi-dirijat, liber sau realizat individual ori ca activitate de grup, el poate reprezenta o pauză în brainstorming
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
didactice pentru învățământul preșcolar și primar. A renunța la această modalitate în favoarea alteia, prezumtiv mai bună, înseamnă a da vrabia din mână pe cioara de pe gard. Ar fi o greșeală monumentală, pe care istoria învățământului o va condamna, cu certitudine. EVOCĂRI DE LA ȘENDRICENI Multe amintiri care au străbătut negura anilor ce s-au scurs și-au găsit locul în eseurile cuprinse în prezentul volum. Ele pun în lumină aspecte relevante privind modul cum erau pregătiți normaliștii de la Șendriceni pentru profesia de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Autoeducația este, cred, cel mai prețios câștig spiritual al omului pe parcursul vieții. POSTFAȚĂ Profesorul Vasile Fetescu - pedagog eminent și scriitor Sub un titlu voit nostalgic, Toamnă la Copou, profesorul Vasile Fetescu a publicat de curând un volum de eseuri, articole, evocări pe teme psihopedagogice și sociale, cu o prefață de Ion N. Oprea. Rezultă din el că în ultimul deceniu au mai apărut, sub aceeași semnătură, alte patru volume, într-o suită ce denotă nu numai voință de expresie publică, dar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]