KorAP: Find »[drukola/base=evolutiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...167 >

4,165 matches

Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

interpretat (cu excepția evoluției lor ciclice - vezi capitolul despre ciclurile planetare). În schimb, se Întâmplă frecvent să Întâlnim astfel de tranzite În decursul unor transformări psihologice importante ale individului, cu condiția ca acesta să fie pregătit să-și asume o tendință evolutivă. Într-un astfel de caz, e vorba de un fel de curent care transformă ființa În profunzime, o Îndrumă pe o nouă cale, dar nu aduce neapărat o experiență concretă. Rolul stăpânirilor și punctele receptoare În funcție de casa pe care o

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
tensiune, de sfidare, adesea resimțite Într-o manieră foarte concretă. Conotația conflictuală inerentă aspectului natal este prezentă și În tranzit, În sensul unei situații greu de suportat; totul depinde Însă de reacția noastră: privit astfel, efectul cuadraturilor poate fi unul evolutiv. Astrologul Patrick Giani notează În cartea sa Astrologie du nouvel âge (De Vecchi, Paris) nuanțele pe care le ia tranzitul prin careu, În funcție de semnele În care are loc: cardinale, fixe, mutabile. În semne cardinale, careul determină o nouă manieră de

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Ținând cont de numărul de combinații posibile, este imposibil să propui câte o interpretare pentru fiecare situație În parte... În plus, o asemenea abordare ar reprezenta o sistematizare abuzivă, de punere În ecuație a vieții umane, contrar principiului unei astrologii evolutive. Cu stăpânirile, pășim Într-un domeniu În care cheia de boltă a edificiului este măiestria practicianului. Fără această măiestrie, totul devine doar o teorie seacă fără miez. De fapt, practicianul este cel ce trebuie să știe și să simtă când

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/190_a_197

și cărora li se aplică o restricție (sau regulă, sau principiu de selecție). Pask, pentru care lucrările lui Ross Ashby au constituit o sursă permanentă de inspirație, a înțeles totuși că, pentru teoria acestuia, mediul de evoluție și natura entităților evolutive sunt irelevante. Acest lucru l-a condus către o viziune cu totul particulară privind organizarea creierului, concentrată pe ceea ce el a numit mai târziu ,,evoluția simbolică” a conceptelor mentale, concepție preluată astăzi în Științele Complexității și utilizată pentru a explica

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
în centrul dezbaterilor și interesului comunităților științifice, indiferent dacă acestea au fost favorabile sau adversare ale teoriilor și ideilor promovate de cibernetică. Una dintre aceste teme comune majorității definițiilor date ciberneticii este cauzalitatea circulară care se manifestă în procesele dinamice evolutive. Orice proces din lumea reală, din domeniul fizic sau chimic, biologic sau psihologic, economic sau social include procese de tip feedback, deci procese care de desfășoară de-a lungul unor bucle închise în cadrul cărora se regăsesc diferite variabile care se

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
privim tocmai din această perspectivă, și anume acela al trecerii masive către studiul sistemelor adaptive complexe din economie utilizând cu precădere metodele și modelele bazate pe agenți. Economia bazată pe agenți, privită ca metodă de studiu a sistemelor adaptive și evolutive complexe formate din agenți autonomi interactivi, permite aducerea sistemului economic în laboratoare, pentru a studia evoluția sistemelor economice în condiții experimentale controlate. Două aspecte fundamentale decurg din aceste studii. Primul este unul descriptiv, axat pe explicarea constructivă a comportamentului emergent

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
a proceselor competitive bazate pe recombinare. „În final, avem nevoie de generalizări riguroase care definesc traiectoriile produse prin interacțiunea dintre competiție și recombinare... O matematică potrivită trebuie să se desprindă de metodele tradiționale și să accentueze caracteristicile persistente ale traiectoriile evolutive departe-de-echilibru generate de recombinare.” W. Brian Arthur, un alt lider al Școlii de la Santa Fe, vorbește despre trei moduri în care sistemele devin complexe atunci când ele evoluează (On the Evolution of Complexity - în Complexity by Cowens, Pines and Meltzer (editori

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
au exploatat nișele; apoi, după ce automobilul a fost inventat toate acestea au dispărut, dând impresia simplificării sistemului de transport ca după aceea să se constate că, dimpotrivă, acesta a devenit mult mai complex decât înainte. Brian Arthur spune: „În sistemele evolutive, episoadele de simplificare sunt adeseori întrerupte de creșterea complexității și de stabilirea unor noi baze începând de la care complexitatea poate apoi crește”. În al doilea rând, Arthur introduce „dependența structurală”, observând că pentru a îmbunătăți performanța unui sistem, trebuie adăugate

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
și de perfecționarea și creșterea puterii de calcul a calculatoarelor electronice. Metoda modelării utilizează, în principal, modelul matematic pentru a surprinde relațiile cantitative și calitative care există între elementele componente ale unui sistem adaptiv complex, pentru analiza și evaluarea proceselor evolutive, de adaptare și auto-organizatoare ce au loc la nivelul întregului sistem sau numai ale unor componente ale acestuia (subsisteme) sau între întregul sistem și mediul său înconjurător. Modelul matematic se realizează conform anumitor scheme și reguli, astfel încât să se asigure

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
în cadrul unui ecosistem social, deoarece coevoluția nu poate să aibă loc în izolare. Drept urmare, un ecosistem social constă din organizații, și nu din indivizi, și de aici derivă calificativul ,,social”. Mitleton-Kelly demonstrează faptul că orice ecosistem social este un sistem evolutiv complex, deci un tip de sistem mai evoluat decât sistemul adaptiv complex. Conceptul de ecosistem digital a fost definit de mai mulți autori, dar încă lipsește o definiție precisă și unanim acceptată. Astfel, Iansiti și Levien (2004) utilizează ecosistemul de

Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță (2012) [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341

a obține implicarea afectivă a tatălui. Acum, când femeia dorește să se emancipeze și să-și poată demonstra independența, acest modul sentimental, construit pentru altă formă de viață, se poate transforma Într-un obstacol important, mai ales pentru că vechile mecanisme evolutive sunt greu de eliminat. Modulele afective pot intra În coliziune. Ființa umană este egoistă și altruistă, independentă și socială, pasională și rațională. Pentru a ne ușura supraviețuirea, evoluția a Încercat să organizeze această babilonie de mecanisme independente. Apar mari sisteme

Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
În mod convingător că pasul de la rațiune la acțiune nu e fără obstacole. Vă voi face un mic plan al arhitecturii noastre cerebrale. La subsol, În profunzimile creierului, se găsește zona limbică, sediul universului nostru emoțional. Din punct de vedere evolutiv, sunt structuri foarte vechi și rezistente, care formează un paleocreier. În schimb, scoarța cerebrală, extrem de tânără, dirijează funcțiile cognitive ale limbajului și ale logicii. La etajul superior - În lobii frontali - sălășluiește capacitatea noastră de a face planuri, de a lua

Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
Învățate, iar uneori pot fi uitate. Și pentru că e mai bine să previi decât să vindeci, acum lucrez la un tip de psihologie care să studieze formarea personalității plecând de la fiziologie, temperament, educație și anturaj. Este vorba despre o psihologie evolutivă și de evaluare, care urmărește să ajute la dezvoltarea unei personalități inteligente, În cele mai bune condiții pentru a fi fericit, și care are ramificații către o pedagogie a posibilității, a creației și a resurselor personale. Probabil că unui specialist

Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
e mai valoros În viața noastră privată sau publică. E marea noastră posibilitate, salvarea noastră. Încăpățânându-se să fugă de un discurs al carențelor, psihologia contemporană Încearcă să recupereze conceptul grecesc de areté. S-a ajuns la concluzia că psihologia evolutivă trebuie să se continue printr-o psihologie de evaluare și că folosește concepte care sună confuz sau moralizator În spaniolă și care se traduc cu dificultate: flourishing, flow, une vie réussie. Prefer să revin la poeții greci care slăveau această

Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

acestui respect, vom lupta, pe cât mijloacele n e permit, ca legea să domnească și în toate resorturile vieții noastre constituționale”... ... ” Ca în toate țările și la noi, afară de partidul social‐ democratic în formațiune și al cărui viitor aparține în mersul evolutiv al societății, recunoaștem actualmente două partide cu dreptul la guvernământul țării: partidul conservator și cel liberal”, pentru că - spune ziarul - existența a două partide „care să se perindeze la putere și să se contro leze unul pe altul, este de o

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221

lipsește ceva: fericirea. Am devenit mai civilizați, dar mai puțin satisfăcuți. Și nu e deloc surprinzător. Ne-am târât din peșteri și din preajma focului în vile și bucătării sofisticate, am încercat să ne schimbăm printr-o revoluție în timp ce progresăm doar evolutiv, cu toate că puține s-au schimbat în noi față de strămoșii noștri de acum două mii de ani. Ne târâm, în timp ce viața gonește pe lângă noi. Bunăstarea ne copleșește. În 1970, puteam cumpăra un telefon normal sau un model de lux, fie negru, fie

Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

a. munca pentru sine - munca pentru societate; b. munca de execuție - munca de concepție; c. munca fizică - munca intelectuală; d. caracterul ciclic și caracterul creator al activității; e. caracterul instrumental și caracterul final al muncii. Numai prin realizarea unui echilibru evolutiv Între toate aceste dimensiuni ale muncii pentru toți membrii societății pot fi dezvoltate posibilitățile ei umanizante. Plecând de la aceste considerați motivaționale, vom face observația pertinentă că după 1990 s-au comis mari erori În ce privește structurarea pe orizontală a Învățământului superior

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
eveniment preferențial structural al sistemului. Probabilitatea p a acestui eveniment este dată de valoarea S a formulei structurale a sistemului, transformată din centile În probabilitate, adică p = S/100. În felul acesta, teoria informației este extinsă și pentru sistemele funcționale, evolutive, dacă se ia În considerare specificul acestor sisteme, iar formulele matematice sunt astfel construite Încât să se reflecte datele realității. Formula structurală S a unui sistem poate avea forma: S = S(a) - media aritmetică ponderată a determinantelor; S = S(g

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
sugestiv contribuțiile acestuia În modelarea informațională a proceselor dinamice. Reprezentarea grafică are următorul raționament. Cu ajutorul expresiei negentropiei (2) se poate calcula cantitatea de informație dată În timpul Învățării (evenimentele fiind considerate independente), precum și gradul de organizare și progres al unui sistem evolutiv, cu n evenimente (cum este procesul Învățării). În ultimul caz, Gheorghe Zapan distinge mai multe variante: cazul unui sistem cu unul sau mai multe evenimente preferențiale și unul sau mai multe evenimente nepreferențiale și cazul unui sistem În care toate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
distinge mai multe variante: cazul unui sistem cu unul sau mai multe evenimente preferențiale și unul sau mai multe evenimente nepreferențiale și cazul unui sistem În care toate evenimentele sunt preferențiale. Desfășurarea În timp, sub forma evoluției, a unui sistem evolutiv H’ cu n evenimente preferențiale. Curba H log2(n+1) reprezintă evoluția entropiei taxiologice a sistemului (entropia corespunzătoare gradului de organizare și progres) În calculul gradului de organizare și progres (H’), probabilitatea medie a evenimentului preferențial se determină pe baza

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
sub forma unei medii geometrice ponderate a celor două categorii de evenimente. În acest fel, el a stabilit că, odată cu creșterea entropiei H până la valoarea ei maximă, În aceeași măsură crește și gradul de organizare și progres H’ al procesului evolutiv. Când entropia H Începe să descrească, dincolo de valoarea ei maximă, gradul de organizare și progres H’ al procesului evolutiv crește până la valoarea ei teoretică maximă. Astfel, spre exemplu, dacă În Învățarea unei activități se pornește de la un grad foarte mic

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
odată cu creșterea entropiei H până la valoarea ei maximă, În aceeași măsură crește și gradul de organizare și progres H’ al procesului evolutiv. Când entropia H Începe să descrească, dincolo de valoarea ei maximă, gradul de organizare și progres H’ al procesului evolutiv crește până la valoarea ei teoretică maximă. Astfel, spre exemplu, dacă În Învățarea unei activități se pornește de la un grad foarte mic de organizare și progres H’ al activității, atunci, pe măsură ce gradul de organizare crește, prin Învățare și exercițiu, 111 În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
1, gradul de organizare și progres H’ crește tinzând spre valoarea maximă de 2 biți. În același timp, entropia H scade, tinzând spre zero. Descoperirea cestei legități reprezintă o contribuție fundamentală a lui Gheorghe Zapan la dezvoltarea modelării proceselor dinamice, evolutive. El demonstrează că În procesul Învățării, ca și În cazul oricărui sistem evolutiv calitativ cu evenimente preferențiale, entropia și organizarea (negentropia), adică dezordinea și ordinea se dezvoltă la Început În unitate (unitatea contrariilor) și se manifestă totodată ca o luptă

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
2 biți. În același timp, entropia H scade, tinzând spre zero. Descoperirea cestei legități reprezintă o contribuție fundamentală a lui Gheorghe Zapan la dezvoltarea modelării proceselor dinamice, evolutive. El demonstrează că În procesul Învățării, ca și În cazul oricărui sistem evolutiv calitativ cu evenimente preferențiale, entropia și organizarea (negentropia), adică dezordinea și ordinea se dezvoltă la Început În unitate (unitatea contrariilor) și se manifestă totodată ca o luptă a contrariilor. Formula gradului de organizare și progres H’ stă la baza modelării

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
formulă, pe baza analizei psihologice, ca și ponderile acestora, sunt indicatorii acțiunii de programare, În genere, În vederea organizării producției și a măririi productivității muncii. Formula H’ este destinată de asemenea să măsoare și să compare Între ele mai multe sisteme evolutive, calitative, din punctul de vedere al cantității de informație dobândită sau al gradului lor de organizare și progres realizat. Cantitatea de informație legată Într-un sistem, dobândită pe diferite căi: experiență proprie, lecturi, lecții etc. este dată de formula H

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]