138,866 matches
-
o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. Totodată, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021*), paragraful 23, nepublicată încă, Curtea a statuat că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, adaptate specificului materiei în care sunt edictate. *) Decizia Curții
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
prin ea însăși, să provoace o dezbatere juridică, dezbatere care se produce doar după admiterea în principiu a contestației în anulare. Etapa admisibilității în principiu nu vizează însăși soluționarea contestației în anulare, ci doar verificarea dacă sunt întrunite condițiile de exercitare a acesteia, ocazie cu care se analizează dacă sunt invocate motive de contestație în anulare dintre cele prevăzute de art. 426 din Codul de procedură penală, dacă sunt depuse probe pentru dovedirea cazului de contestație, dacă hotărârea atacată este o
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
următoarele: În doctrină - Grigore Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, ediția a II-a, Editura Hamangiu, 2008, pagina 781, s-a arătat că: „Pentru a opera în favoare apelul sau recursul procurorului este necesar ca precizarea cu privire la exercitarea sa în favoarea sau defavoarea unei părți să rezulte din declarația de apel sau recurs făcută în termenul legal; o astfel de precizare trebuie să fie neechivocă în favoarea părții, căci o formulare ambiguă sau neutră, din care pot să
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
ani de către părinte sau a interzisului judecătoresc de către tutore este o reprezentare legală, în sensul în care legea prevede că este obligatorie reprezentarea acestora, este necesară intervenția puterii judecătorești pentru a fi stabilită, în concret, persoana responsabilă cu exercitarea drepturilor minorului sau ale interzisului judecătoresc. Prin urmare, chiar dacă reprezentarea prin avocat este, în esență, convențională, la fel ca în cazul tutorelui, puterea avocatului de a reprezenta își are izvorul în lege, și anume în Legea nr. 51/1995. Așadar
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
de la data depunerii jurământului de credință față de România, legiuitorul nu a încălcat prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la dispozițiile privind reprezentarea persoanelor fizice din Codul civil și din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Așa cum prevede art. 1.295 din Codul civil, „puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească, după caz“. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
cum prevede art. 1.295 din Codul civil, „puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească, după caz“. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, „Avocatul are dreptul să asiste și să reprezinte persoanele fizice și juridice în fața instanțelor autorității judecătorești și a altor organe de jurisdicție
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare. (2) Colectivul de lucru al AP-USTACC, denumit în continuare CL-USTACC, are în componență 5 membri. (3) Componența AP-USTACC se aprobă prin ordin al ministrului sănătății. Articolul 3 (1) În exercitarea atribuțiilor sale, CL-USTACC formulează propuneri, fundamentări, analize, recomandări și informări referitoare la AP-USTACC, pe care le transmite Ministerului Sănătății. (2) Secretariatul tehnic permanent al CL-USTACC se asigură de către Serviciul medicină de urgență din cadrul Ministerului Sănătății. (3) CL-USTACC își
ORDIN nr. 101 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251157]
-
navigant propriu înainte de îmbarcare; ... b) să efectueze testarea posteveniment a personalului aeronautic navigant propriu, pentru stabilirea prezenței unor substanțe psihoactive, în cazul implicării acestuia într-un incident grav sau accident de aviație. ... Articolul 2 Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în exercitarea atribuțiilor de autoritate națională competentă în domeniul certificării operatorilor aerieni civili și a personalului aeronautic navigant civil: a) elaborează proceduri și recomandări privind efectuarea activităților de testare prevăzute la art. 1 , în condițiile în care astfel de proceduri și recomandări
ORDIN nr. 103 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251511]
-
deosebite, iar mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Legiuitorul are legitimarea constituțională de a stabili prin lege procedura de judecată, iar art. 129 din Constituție prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părțile interesate și Ministerul Public a căilor de atac prevăzute
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
aceeași sintagmă „denunță și facilitează tragerea la răspundere penală“ presupune obligația de a examina și verifica datele și informațiile denunțului și, atunci când se constată că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de lege și nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale, prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, a dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, conform art. 305 alin. (1) din Codul de procedură penală. Trebuie decelat momentul la care se poate aprecia
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
și semnătura denunțătorului sau a mandatarului acestuia, iar în situația în care actul de sesizare îndeplinește toate condițiile legale de admisibilitate mai sus citate, iar din cuprinsul acestuia nu rezultă că ar fi incident vreunul din cazurile de împiedicare a exercitării acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală este obligat să dispună începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită (art. 305 coroborat cu art. 294 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
indica probe relevante ori suficiente, părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe, însă sarcina probei aparține, în ceea ce privește acțiunea penală, în principal, procurorului. Independent de definiția legală a denunțului sau de sarcina probei în exercitarea acțiunii penale, pentru incidența cauzei legale de reducere a pedepsei, denunțătorul trebuie să justifice, suplimentar, o anumită conduită caracterizată prin cooperare judiciară. Faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și a genera incidența cauzei de reducere a pedepsei
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
celor 17 Obiective de dezvoltare durabilă; ... i) susținerea financiară a unor activități, acțiuni, conferințe, seminare, workshopuri, reuniuni și alte manifestări desfășurate în cadrul implementării de proiecte finanțate din fonduri bugetare, fonduri europene nerambursabile, alte fonduri nerambursabile, precum și în contextul exercitării de către România a președinției unor organisme europene și/sau internaționale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; ... j) susținerea financiară a proiectelor inițiate de departament, independent sau în colaborare cu alte autorități publice centrale, instituții publice sau organizații neguvernamentale, fundații, asociații
HOTĂRÂRE nr. 150 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251374]
-
constituanți dintr-o singură școală nu mai poate fi considerată în niciun caz o cerință rezonabil de îndeplinit. ... 7. Cerințele legii nu pot fi de așa natură încât să suprime substanța dreptului, în sensul eliminării posibilității reale și efective de exercitare a dreptului de asociere. Or, în cazul școlilor cu puțini profesori, condiția de a aduna 15 salariați de la o singură școală este similară cu blocarea posibilității de constituire de sindicate și apare ca o măsură excesivă. ... 8. O astfel
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și intereselor membrilor săi“. De asemenea, a arătat că „aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate nu este însă o problemă de constituționalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului“ și că „acest criteriu ar putea fi neconstituțional, dacă prin efectele sale ar duce la suprimarea dreptului la asociere sau ar fi sinonim cu o asemenea suprimare“. Prin urmare, Curtea a reținut, de principiu, că legiuitorul, în cadrul marjei
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
în cadrul marjei sale de apreciere, are libertatea de a aprecia asupra numărului concret ce constituie, într-o materie sau alta, pragul de reprezentativitate, cu condiția de a nu afecta, de a nu suprima însăși posibilitatea reală și efectivă de exercitare a dreptului sau a libertății fundamentale garantate (paragrafele 23-25 din decizia precitată). ... 18. În același sens, Curtea a reținut și că „stabilirea în concret a unui număr minim de angajați pentru constituirea unui sindicat are legătură directă cu scopul înființării
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
o formă de asociere ca unică modalitate prin intermediul căreia își poate apăra drepturile și interesele legale. Dreptul de asociere nu poate avea ca scop în sine constituirea unei forme de asociere, ci trebuie avută în vedere finalitatea reală a exercitării dreptului de asociere, și anume apărarea drepturilor și intereselor legale profesionale ale angajaților. Sindicatul reprezintă doar una dintre modalitățile prin intermediul căreia se poate realiza această protecție. Însă, în lipsa îndeplinirii unor condiții de ordin numeric pentru constituirea unui sindicat
DECIZIA nr. 681 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251440]
-
o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 încalcă principiul egalității de tratament juridic în exercitarea dreptului de acces la justiție, prin faptul că supun unui regim juridic diferențiat nejustificat categoria dezavantajată a angajaților funcționari publici care introduc la instanțe acțiuni pentru protecția unor drepturi de natura salariului, prin comparație cu categoria favorizată a salariaților care
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
asemenea, se susține că art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 încalcă prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) și ale art. 115 alin. (6) din Constituție, precum și principiul egalității de tratament juridic în exercitarea dreptului de acces neîngrădit la justiție, în măsura în care se interpretează în sensul că actele individuale de salarizare ale funcționarilor publici sunt acte emise în regim de putere publică. În acest înțeles, art. 5 lit. jj) din Ordonanța de
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
care se interpretează în sensul că actele individuale de salarizare ale funcționarilor publici sunt acte emise în regim de putere publică. În acest înțeles, art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 îngrădește în mod discriminatoriu exercitarea dreptului de acces la justiție al funcționarului public, afectând regimul juridic al funcționarului public. Se încalcă și principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiție, comparativ cu angajații care nu sunt funcționari publici și care beneficiază de un regim
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
În acest înțeles, art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 îngrădește în mod discriminatoriu exercitarea dreptului de acces la justiție al funcționarului public, afectând regimul juridic al funcționarului public. Se încalcă și principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiție, comparativ cu angajații care nu sunt funcționari publici și care beneficiază de un regim juridic procesual mai favorabil, la soluționarea conflictelor de muncă privind drepturi salariale nerecunoscute sau neacordate de angajator. Se încalcă și principiul
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
acces la justiție, comparativ cu angajații care nu sunt funcționari publici și care beneficiază de un regim juridic procesual mai favorabil, la soluționarea conflictelor de muncă privind drepturi salariale nerecunoscute sau neacordate de angajator. Se încalcă și principiul nediscriminării în exercitarea dreptului de acces la justiție, întrucât se generează un regim juridic procesual privilegiat nejustificat pentru angajatorul instituție publică, comparativ cu angajatorul de drept privat. ... 11. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că dispozițiile
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
funcționarilor publici în categoria actelor emise în regim de putere publică și, implicit, aplicarea unui tratament procedural diferențiat între funcționarii publici și ceilalți angajați, încalcă prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, precum și principiul egalității de tratament juridic în exercitarea dreptului de acces neîngrădit la justiție, prevăzut de art. 16 din Constituție. De asemenea, textul criticat, în măsura în care se aplică și raporturilor de muncă ale funcționarilor publici, în sensul că actele individuale de salarizare ale funcționarilor publici sunt
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
alin. (6) prevăd în mod expres că actele administrative ale autorităților publice sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, care este garantat; în plus, prevederea criticată, care stabilește în competența instanțelor de contencios administrativ soluționarea litigiilor având ca obiect exercitarea raporturilor de serviciu, precum și procedura de judecată în fața acestora, are suport constituțional și în prevederile alin. (2) al art. 126, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Ca atare, potrivit Constituției
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
nr. 555 din 5 iulie 2019, având următorul cuprins: – Art. 5 lit. jj): În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (...); jj) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administrației publice și care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public; ... ... – Art. 536: „Cauzele care au ca obiect raportul de
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]