31,562 matches
-
simțea nevoia să-i devină prizonier. Era un înțelept care putea vorbi cu simplitate despre orice. Și asta, atît cît pot eu aprecia, fără a deveni simplist sau vulgar în domeniul ideilor gingașe. Prețuirea lui față de Stere ar merita o explicație detaliată. Zigu s-a apropiat de el poate și pentru că Stere a fost unul dintre construitorii stîngii autohtone preocupate de problemele reale din România vremii. Stînga lui Stere era a unui iubitor, nu a unui profitor al oropsiților. Poporanistul Stere
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
O serie de eseiști, de la Al. Paleologu, N. Steinhardt, Alexandru George la Virgil Nemoianu, combat excesele teoriei. Rădăcina maiorescian-lovinesciană e încă viguroasă, dînd roade la nivelul fiecărei serii biologice, din cele ce alcătuiesc succesiv critica românească. Se cuvine însă relevată explicația - suficient de generală, mai precis, contextuală - a împotrivirii la estetic, socotit, după sintagma ironică a lui Nicolae Manolescu, ,,inamicul public numărul unu". E o împotrivire numai uneori servită de un aparat doctrinar, precum la dl Adrian Marino, alte dăți difuză
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
fi făcută cîtă vreme, din nefericire, toate asociațiile profesionale există mai mult pe hîrtie și sînt departe de-a reuni majoritatea jurnaliștilor; în același timp, deloc întîmplător, nu există un sindicat național al ziariștilor - dar despre asta vom mai vorbi). Explicația raportului surprinzător dintre numărul canalelor mass-media și cel al lucrătorilor din domeniu rezidă în faptul că mare parte dintre ziariști colaborează la două, trei sau mai multe dintre aceste canale. 2. La începutul anilor '90, presa a fost asaltată de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
cîteva luni, pentru proiecte care ulterior eșuează la scurt timp după lansare (cel mai cunoscut caz este cel al ziarului ,,Ultimul cuvînt"). Oamenii se bucură, încasează banii, dacă sînt chibzuiți pun ceva de-o parte, apoi se trezesc pe drumuri. Explicația acestor situații este, de cele mai multe ori, legată de spălările de bani ale patronilor respectivi. Există, în fine, cîteva redacții care plătesc salarii decente pe termen mediu sau chiar lung - fără a putea asigura, în schimb, stabilitatea locului de muncă al
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
aproape nu s-a mai vorbit. Iar cînd unele primării s-au dovedit receptive la ideea iubitorilor Mareșalului, asociațiile au obținut cîștig de cauză în justiție. Trei observații vreau să fac în legătură cu acest subiect. Prima este aceea că, deși există explicații, nici o scuză nu poate fi invocată de către promotorii de după Revoluție ai imaginii Mareșalului. A fost un bun român" - iată remarca obișnuită, dar suspectă de naționalism. Xenofobii nu sînt adevărați patrioți. Și disprețul, ca să nu spun oprimarea politică directă a altor
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
de altfel, nu sunt în opinia lui Matei Pavel (care este și opinia autorului) decât ,,un fel de imagine a sa, în oglinzi diferite, care deformează, rețin și amplifică anumite zone de ființa lui" În fine, anul 2000, ca să încheiem explicațiile, ar fi presupusul an al Apocalipsei. Desigur, în toate acestea avem de-a face cu metafore. Personajele de care am vorbit, diavolul și ispitele lui sunt metafore: metafore ale răului și ale omului contemporan, măcinat de dileme minore, alienat față de
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
controversate (apără cu entziasm Anna Karenina), revoluția și republica franceză, "complotul catolic", desfășurările militare din Europa, situația din Balcani, dezbateri polemice în presa vremii etc... Dostoievski este interesat de toate, nu scapă nimic și comentează tot, de la strategii militare până la explicații filologice și etimologice ale vreunui cuvânt. Ortodoxist, slavofil în sensul credinței în "unirea spirituală a tuturor celor încrezători în marea și sfântă Rusie." Europa îl intrigă: "... noi nu suntem câtuși de puțin Europa și totul la noi este atât de
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
putință să-ți imaginezi o făptură omenească mai frumoasă. Cu toate acestea, frumusețea nu-l punea la adăpost de severitate: a fost nevoit și el să înghită un perdaf în italiană pentru că atârnase țiparul de mare în poartă, fără altă explicație posibilă decât intenția de a speria copiii. Apoi, doamna Forbes i-a poruncit să-l desprindă din cui cu tot respectul cuvenit unei creaturi legendare, și ne-a trimis să ne îmbrăcăm pentru cină. Ne-am executat îndată, străduindu-ne
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
să doarmă, ne-am hotărât să coborâm singuri la plajă. I-am povestit și că aseară suferise o criză de plâns la masă, și că poate dormise prost și preferase să rămână în pat. Pe Oreste nu-l prea interesă explicația, cum ne și așteptam, și honărirăm împreună mai bine de un ceas pe fundul mării. Apoi ne sfătui să ne ducem să mâncăm și plecă în bărcuța lui cu motor să vândă dorada la hotelurile de turiști. De pe scările de
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Și cu siguranță nu sînt nici atît de extraordinare estetic, încît să nu mai conteze nimic. Și atunci ce rămîne de spus e că sînt niște romane cu totul derutante. Dostoievskianismul e placat pe o lume care are nevoie de explicații, nu poate rezista pe un reazem filosofic, așa cum vrea să indice critica binevoitoare care încearcă să "salveze" aceste romane. Eventualul dialog cu problematica universală existențialistă e blocat de niște date care au nevoie de decriptare în măsura în care convenim că nu citim
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
mai ieri, nici pe cel de mormăitor pe la colțuri de atelier nu-l agreez. Cînd, în clipa tragediei americane, un confrate întru penson jubila pe culoar pentru "lecția administrată Americii", am ținut, prompt, să-mi exprim public stupefacția/ dar și explicația acesteia vizavi de obtuzitatea (interesată politic) a unor semeni de-ai noștri aflați sub directivele unui partid care una spune (pentru uz occidental) și alta face (în teritoriu). În cealaltă ordine de idei, îl asigur pe grijuliul meu interpelator că
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
verbului a face - "se făcea că": la imperfect; aceasta e o marcă inconfundabilă a relatării de vise. E înregistrată de altfel ca atare în dicționarul academic al lui Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul II, partea I, F-I, 1934), cu explicația "a se ivi, a se arăta, a se desfășura înaintea ochilor cuiva" / "despre viziuni, arătări, visuri etc.", situația din română fiind întărită prin citarea unor paralele balcanice: din aromână ("s'fățea că..."), neogreacă, bulgară, albaneză.
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
înțelege deci că nu performanța estetică, formală va fi de căutat în primul rînd la un astfel de scriitor, dacă vrem să rămînem în sistemul care a generat o atare literatură, deși toate scopurile urmărite (fiorul atingerii unei alte realități, explicația supra-carteziană a lumii) se bazează pe un înveliș estetic minimal fără de care miezul, mesajul n-ar putea fi perceput. Iar Vasile Andru își construiește acest înveliș estetic într-un fel foarte personal, creînd un sunet și un montaj puternic originale
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Rodica Zafiu O noțiune gramaticală rămasă pentru o vreme oarecum marginală și-a găsit în ultimii ani explicații și aplicații foarte interesante. Modul prezumtiv, introdus pe la jumătatea secolului al XX-lea în gramaticile românești, dar nedovedindu-se pesemne suficient de convingător încît să i se atribuie un loc stabil și în manualele școlare, este "redescoperit" acum grație relevanței
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e chiar model occidental de curățenie. Dar, pe stradelele dintre palate, din loc în loc, sticle mari din plastic, pine cu apă. Mirarea e curmată de explicația cerută: dacă animăluțul (în lesă) se vrea cu udul (sau cu uscatul), stăpînul așteaptă consumarea urgenței, după care apelează, obligatoriu (și sub amenințarea amenzii), la sticla cu apă. La noi?... Animăluțe și animăluțe. În cazul Nietzsche, dezordinea mentală se instalează
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
au trebuit să găsească informații referitoare la..." (revista on-line Chip), dar și - într-o listă de discuții -, un diminutiv care, împreună cu sugerarea unei pronunții afectat-infantile, atestă popularitatea opțiunii motor: "un motoash dragutz de cautare". Într-un text care conținea tocmai explicații asupra utilizării unuia dintre aceste "motoare", am găsit un alt exemplu de amestec lingvistic: la prima vedere iritant sau ridicol, la o examinare mai atentă, justificabil: Dacă doriți să obțineți doar link-uri către pagini cu texte într-o anumită
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
că pînă și termenul limbă ar urma să fie concurat de englezescul language, cu atîta ușurință articulat și integrat în frază, ar putea da fiori lingviștilor și nelingviștilor. În realitate, e vorba doar de o exprimare sumară, concisă, care omite explicațiile, încercînd să indice simultan obiectul și eticheta lui. Exprimarea trădează intenția autorului de a descrie - într-un context care nu riscă ambiguități - exact ceea ce destinatarul trebuie să selecteze dintr-o pagină scrisă în engleză (la rubrica intitulată language). Citatul mai
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
a marii vitalități estetice, a actualității frapante de care se bucură această creație al cărui astru, spre mirarea, de pildă, a lui Mircea Eliade, a urcat în ultimele decenii alături de cele ale lui Arghezi, Blaga, Ion Barbu. Care să fie explicația fenomenului? Credem, spre deosebire de G. Călinescu, care punea accentul pe poza poetului, că e vorba tocmai de depășirea unor atitudini mecanice, ale unor stereotipii proprii simbolismului, de o evoluție în direcția unei mari autenticități personale. O autenticitate tragică, a cărei înțelegere
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
prin care lui Kazin i se interzicea să scrie despre Holocaust. Din păcate jurnalul, care acoperă o perioadă foarte vastă de timp (1938-1995), sare peste o cronologie explicită a degradării relației dintre Kazin și Wiesel. După cum sare și peste o explicație a răcirii sale de Hannah Arendt, sau chiar a felului în care se produc divorțurile lui de cele trei soții pe care inițial le adoră, Asya, Caroline și Ann. Însemnările lui Kazin atrag enorm tocmai prin laconicitatea lor, printr-o
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
de cuvinte recente (ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunț oral și cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicație a evoluției semantice, plasabilă totuși în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca și în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate și mașinile (altă sugestie a evoluției semantice, oarecum
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
1998-2000 în revista Dilema. Autorul își numește articolele "povești suprapuse", pentru că în construcția lor întâmplări de altădată sunt asociate cu întâmplări din vremea noastră. De ce recurge publicistul la această asociere? Pentru că de multe ori trecutul explică prezentul, mai bine decât explicațiile propriu-zise oferite de analiștii politici. Procedeul nu este însă aplicat mecanic. Adrian Cioroianu își ia o mare libertate, compunându-și textele ca un scriitor, după logica maximei expresivități. El apelează, de exemplu, la o amintire din copilărie - scoaterea din pământ
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
în clipa în care, chestionat în partid, acesta n-a fost capabil să deslușească anumite porțiuni mai obscure din existența sa - nu știm dacă e vorba de colaborarea cu Securitatea sau cine știe ce alte imbroglio-uri ceaușiste. Nu văd decât o explicație: probabil că Dan A. Lăzărescu era nemulțumit că dl. Stolojan nu fusese suficient de dubios! Oriîncotro ți-ai îndrepta privirile, nu dai pe scena publică românească decât peste specimene care-ți provoacă oroare, scârbă sau te deprimă până-n pragul casei
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
Eustațiu Stoenescu, a dispărut încetul cu încetul din conștiința publică, pînă aproape de limita completei uitări și a inevitabilului anonimat. Întotdeauna, în aceste situații în care prăbușirea este la fel de adîncă pe cît de amețitoare era odinioară gloria, cauzele sînt multiple, iar explicațiile trebuie să fie și ele suficient de suple și de nuanțate pentru a evita concluziile simplificatoare și mecanice, conform cărora totul se rezolvă pe traseul direct și previzibil vinovat - victimă. Și în acest caz ar fi ușor de spus că
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
-i vom expune mai întîi puțină teorie." (19) Rămîne să te întrebi, ca cititor, oare autorul a vrut aici să fie simpatic? Se pare că nu, pentru că într-adevăr ne servește "puțină teorie", preparată cam școlărește cu formule de tipul "Explicația cea mai limpede și universală a comicului ne-a dat-o acum 150 de ani Arthur Schopenhauer" sau "Nicolai Hartmann a descris cel mai bine..." etc. Dincolo de stilul bolovănos și de pretențiile cam naive de sistematizare, de aerul în general
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
de ce construcția unei lumi noi se surpă mereu? Să fie Meșterul Manole doar un impostor? Nu, Manole nu e un impostor, răspunde prozatorul, ci impostori sînt acei politicieni ahtiați de putere care au încercat a-i prelua rolul: Dincolo de multiplele explicații ale "fenomenului românesc actual", o singură afirmație rezistă tuturor dubiilor: pentru prima oară în istorie cei care au fost "constructorii sistemului totalitar concentraționar" au ajuns după "revoluție" să-l reformeze și tot ei - paradoxal pînă la absurd - să joace rolul
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]