3,283 matches
-
și răsunător, enigmatic, la prima vedere, dar cu semnificații profunde prin îngemănarea celor două laitmotive prezente în întreg volumul - toamna și fregata. Când este vorba despre fregată, acest motiv este surprins într-o bogată arie lexico-semantică, aducând un plus de expresivitate versurilor, cuprinzând termeni precum corabie, navă, proră, ancoră, catarg, punte, bord, derivă, ele însele sprijinindu-se pe o altă largă arie semantică, aceea a mediului marin, ca parte integrantă a naturii veșnice, sugerând infinitul, imensitatea, din moment ce apar vocabule precum, oceanul
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
în care, într-un stil inimitabil, concis și deosebit de expresiv prin șarjele umoristice, autorul trece în revistă «figuri și personaje feminine» care îl urmăresc o viață pe cititorul nemuritoarei și mereu actualei opere cargialiene, oferind o lectură plăcută prin umor, expresivitate, concizie și ... spiritul caragialian. Într-un Cuvânt-înainte, «„Avansuri” sentimental-biografice» (în care face o legătură între „antecedentele biografice” tematice ale lui Caragiale și lumea feminină a operei sale), eseistul evidențiază locul și rolul „d(o)am(n)elor” în societate și
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
și de certă popularitate, ea este mai întâi de toate, o poetă cultă, talentată și cu un îndelungat exercițiu prozodic, dând la iveală poezii de-o mare sensibilitate, scrise, de obicei, în versuri clasice, ritmice și armonioase de-o rară expresivitate: „Ai venit din lumină. Ai fost ca zarea Verii. Îngenunchind la granițe-talaz Prin zidul amintirii. Cu ochii tăi ai colorat și marea, Ce-n vis de toamnă. Mi-ai reaprins ferestre de topaz.” (Oceanul iubirii, p. 65). În volumul „Icoanele
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
mai reușită carte publicată) Nicolina Petrov, Tg.Frumos, județul Iași - pentru volumul “Regina etnografiei românești”, Editura Pim, Iași 4) Premiul de originalitalitate Ileana Cornelia Neaga, comuna Crișan, județul Hunedoara - pentru creație lirică în grai bănățean 5) Premiul de excelență (pentru expresivitate și măiestrie literară) Vasile Neagu - Scânteianu, Slobozia, Ialomița 6) Premiul Art-EI pentru colaborare , susținere și promovare în mediul artistic. Artistul plastic Gheorghe Parascan, Bacău, județul Bacău 7) Premiul special (pentru colaborare constantă, susținere și promovare în mediul școlar) Profesor Alina
CÂŞTIGÃTORII REVISTEI “EXPRESIA IDEII”, 2016 de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370773_a_372102]
-
copacul vieții și al iubirii), senzualitatea feminină (dansul), complexitatea (mandalele), aspirația la zbor (păsările), timpul (spiralele, coloana infinitului), natura (pădurea, transhumanța, florile), iluzoriul (valurile), ciclurile naturale (noapte-zi, soare-lună)... Toate desenele din carte aduc, prin simpla lor prezență, un plus de expresivitate poeziilor, pentru care atât ilustratoarea, dar și autoarea, merită un LAUDATIO pentru frumoasa simbioză! O carte frumoasă, bine scrisă, ce se va constitui într-o lectură agreabilă, în care fiecare suflet poate simți, cunoaște, descrie și își poate însuși... diversitatea
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
omega a ce-a fost și o să vină,/ Este visul omenirii de iubire și lumină.” (Întruparea iubirii”), p. 10) În ciclurile “Natura, farmec și suferință” și “Fascinația țărmurilor, de la Marea Neagră la Marea Adriatică” autoarea practică o poezie peisagistică de o anume expresivitate, o bună parte din poemele de această factură relevând convingător virtuțile plasticizante ale unui discurs liric ce se finalizează în stampe naturiste ce se rețin grație “desenului” și cromaticii lor sugestive și, mai ales, datorită simplității, firescului și sensibilității cu
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
care apare în ochii eseistei Bahna, o voce distinctă în peisajul poeziei actuale. Oprindu-se și asupra volumului „Pasărea de gheață” al aceleiași Ștefania Oproescu,eseista remarcă printre altele demersurile poetei „atrasă de atributele vegetalului” spre un echilibru, care „sporește expresivitatea rezultatelor investigării senzorialului”. Dacă s-ar fi oprit doar asupra acestei poete, s-ar fi găsit în sufletul meu destule regrete pentru magma literară feminină din Vrancea gata să izbucnească, să se afirme. De aceea m-am bucurat când am
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
Dumnezeu, implicit Îl recunoști • Uitarea este cel mai bun prieten • Iartă și nu vei fi iertat • Poemul este un sentiment expandat sau o idee expandată, ceea • ce este și mai rău • Orașele sunt necesare progresului și avioanelor • Dansul este culmea expresivității • La răcoare intri când ești prea lacom sau prea naiv • Fiecare zi este o altă lume, dar tu nu o vezi • Adevăratul artist este un violonist orb • Arbuzul e bucuria săracului • La periferie orice este o dramă • Fără Iuda nu
PARADOXURI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370239_a_371568]
-
sub simpla ‘implementare sensibilă a doamnei Nicoleta Luca-Meițoiu, care se pare că îi cunoaște întreaga ‘personalitate' și mai ales sensibilitatea, determinându-l să se exprime. Acel pian devenit ființă a rezonat fericit, dar personalizat prin contopirea cu artista, regăsindu-și expresivitatea predestinată. Ori, acel instrument din Sala Mică a Ateneului Român și-a aflat fericirea prin ceea ce a devenit, o altă împlinire a momentului, pe care și-o regăsește probabil ori de câte ori mai trece pe acolo vreun alt mare artist... Privind din
AM VĂZUT...PIANUL VIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370216_a_371545]
-
care apare în ochii eseistei Bahna, o voce distinctă în peisajul poeziei actuale. Oprindu-se și asupra volumului „Pasărea de gheață” al aceleiași Ștefania Oproescu,eseista remarcă printre altele demersurile poetei „atrasă de atributele vegetalului” spre un echilibru, care „sporește expresivitatea rezultatelor investigării senzorialului”. Dacă s-ar fi oprit doar asupra acestei poete, s-ar fi găsit în sufletul meu destule regrete pentru magma literară feminină din Vrancea gata să izbucnească, să se afirme. De aceea m-am bucurat când am
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
cei filozofici într-un limbaj sugestiv, ca în poemul ”Dialog cu Timpul”: Sunt triunghiul cu vârful în cerc/ Străpung până la tine infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul . Încă de la primele pagini, poezia se încadrează în expresivitatea filozofică a timpului și a poetului. Într-o lume asaltată de accente practice, tehnice, învolburată de informații, care vin peste noi în valuri este admirabil că poetul ( doar el) riscă să mai aibă timp și pentru trăiri experimentate de fiecare
VERONICA BALAJ RELAŢIA POETULUI CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353037_a_354366]
-
originalitatea lucrărilor realizate, organizarea echilibrată a compoziției, folosirea adecvată a materialelor și instrumentelor de lucru, aplicarea de tehnici specifice temei date, folosirea de nuanțe și tonuri ale culorilor, a amestecurilor de alb și negru, folosirea elementelor de limbaj plastic și expresivitate. A fost o zi încântătoare, plină de lumină și culoare, un doar datorită talentului așternut pe hârtie, ci și datorită gazdelor primitoare, locului amenajat în concordanță cu evenimentul desfășurat, dar și zâmbetelor așezate pe chipurile micilor concurenți dornici de a
EDIŢIA A VIII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354542_a_355871]
-
până la urmă tăcut în fața morții cu ” Privirea blajină / neschimbată și nefericită...” . Creația poetică a lui Ruffilli am putea-o compara cu celebra pictură a lui Magritte, Cele două mistere, în care trăim cu impresia că observăm totul și nimic însă expresivitatea formelor dezvăluie un superrealism al sugestiei, o pipă sub care pictorul notează: ”Ceci n'est pas une pipe”. Este ca o expresie care te dezarmează în contra armării spiritului analitic. Structurat în imagini și cuvinte, pictura artistului belgian sugererază fiindualitatea misterului
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
artistici cu care am colaborat, Eva Foster și profesorul Dr. Daniel Reynaud, de la Avondale College of Higher Education. Eva și Daniel au petrecut multe ore împreună cu mine revizuind fiecare vers al fiecărui poem, fiecare expresie. Influența acestora în privința ritmului, a expresivității, a soluționării unor probleme de rimă etc. și chiar a identificării unor greșeli de ortografie, toate acestea au adus lucrarea la un nivel superior. Apoi se cuvine să mulțumesc mamei mele, Rodica, atât pentru materialul genetic transmis, cât și (mulțumită
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
Sydney, Viena, Londra și la Roma, cu ocazia întâlnirii românilor din diaspora, „CALLATIS”, din luna septembrie 2014. Cartea rămâne un mesager și un simbol al harului revărsat în cuvânt, indiferent de locul și timpul unde a răsărit, al creativității și expresivității limbii române, al legăturii românilor de pretutindeni, al relațiilor culturale româno-italiene, un fapt de noblețe sufletească și literară, o rază de lumină într-o lume în care aprecierea și promovarea valorilor se tot întunecă. Apariția ei ne-a creat o
ÎN LIMBA ITALIANA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353669_a_354998]
-
Acasa > Literatura > Carti > AL FLORIN ȚENE - PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂȚII IDEILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Abordarea personalității artistice a pictorului Petru Birău, pictor și scriitor, de către Dumitru Velea, un excelent eseist, a făcut ca albumul „PETRU BIRĂU arta
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
este de a nu lăsa „actele” artistice într-un tipar încremenit, întrucât simțul său artistic se exprimă cu claritate în limbajul culorilor rupte din mediul în care creează. Iar dicțiunea ideilor din eseul lui Dumitru Velea e un mod de expresivitate a intelectului. Inteligența sa critică se consumă în nenumărate ceremonii ale investigației și interpretării, în formulări eseistice care prind memorabil esența evoluției artistului. Cercetând picturile lui Petru Birău, Dumitru Velea face, în același timp, și un efort spiritual de a
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
condeiului și penelului, deosebiți, personalități ce ne-au dat prilejul de încântare și de iluminare culturală, comunică despre temeiurile noastre românești. Al. Florin ȚENE Cluj-Napoca 10 martie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂȚII IDEILOR / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165, Anul IV, 10 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
fluturi uscați și veștezi care încearcă să-și ia zborul din vitrinele de muzeu, să-și scuture aripile de praful vetust al istoriei și să-și picteze straiele de împrumut în culorile de sepie ale gândirii seculare, desacralizate. Lipsit de expresivitatea poetică omul riscă să își piardă contactul cu frumusețea de vis a voalului care împodobea cândva fața ascunsă a zeiței Isis. Voalul care ascunde dar și revelează totodată frumusețea mistică în umbra căreia se ascunde ethosul autentic, tot ceea ce mai
DESPRE VOALUL LUI ISIS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354219_a_355548]
-
limba română are o mare ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și chiar de la simple interjecții. În ansamblul limbilor romanice numai româna are posibilitatea spontană de a acorda interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare etimologice . Tributar al teoriei latiniste, nu reușește să dea explicații corecte multor cuvinte, cărora
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
îi ridică la amvonul sufletului românesc, toate cântecele sale e unul și unic. Criteriul regional nu bate în cuie aceste cântece, în zona din care s-au născut, deoarece ele mai au încă și alte criterii: criteriul istoric și spiritul expresivității naționale a folclorului. Nu sunt unele regiuni mai păstrătoare ale folclorului curat și ales, decât altele, dar există interpreți cu o mai mică sau mai mare vrere și capacitate de a aduna în sine toate vibrațiile cântecelor pe care le
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
greu / În Univers , că-n locul tău / Nu va păși nici Dumnezeu!... Cât îți va pare că greșești, / Și poate ai, în veci, dreptate, / Mai pune-un pas, până la moarte... Să nu cumva să te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
-L descopere. Poezia devine o Oglindă a marelui Tot în care se răsfrâng deopotrivă reliefurile ființei și contururile cosmosului: „Mă uit la mine/ prin Luna/ dintre sprâncene”. Volumul dezvăluie un neo-expresionism de secol XXI ce refuză verbiajul necontrolat și dăunător expresivității în care vocabularul este orientat spre exprimarea fundamentelor cosmice. Din vârtejuri de viziuni expresioniste se recompune Marele Univers a cărui oglindire deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Ferestre de vise), precum și culorile unui anotimp numit Speranța - evadarea de sub imperiul sentimentelor încarcerate (Partea a IV-a - Flori sub zăpadă). Așezate într-o ordine relativ-cronologică, poemele surprind prin ritm și culoare, alternând versul clasic, cu versul alb (ce păstrează expresivitatea și calinitatea poeziei). Se sesizează, odată cu apropierea de axa prezentului, ca poemele converg spre o mai mare transcedere a sensurilor, proband încrederea căpătata asupra calității „înscrisurilor” sale. La o primă citire, poemele Georgetei Resteman creează senzația lecturării unui jurnal de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
și curgător, cuvintele nu sunt încărcate cu poveri peste puterile lor, ele ni se dezvăluie parcă din propria lor plăcere, nesilite sau îmbrâncite să ajungă în față. Folosind un limbaj obișnuit dar care se sustrage banalității, ea reușește să creeze expresivități lirice care o definesc. Cuvântul “acasă” din poezia “Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal”, are în el ceva din sfințenia locurilor și a oamenilor, de unde poeta a văzut întâi lumină pe acest pământ și mândria că aparține lor și Ardealului
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]