1,561 matches
-
elementele minoritare era ca acestea să se convingă "că antagonismele cresc sau scad după cum ele se depărtează sau se apropie în chestiunile esențiale de conducere ale statului [...] de sentimentele și aspirațiile majorității"714. 6.3. Relațiile georgiștilor cu grupările politice extremiste Vara anului 1931 și începutul anului 1932 aduseseră primele succese electorale pentru "Garda de Fier". După ce, în aprilie 1932, Ion Zelea-Codreanu, a fost ales deputat al județului Tutova, în vederea alegerilor generale din iulie 1932, "Garda de Fier" a început o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
715, iar atitudinea guvernului național-țărănist, condus de Al. Vaida-Voevod, "nașul" Legiunii, era una permisivă 716. Comentând rezultatele obținute de partidele politice în alegerile generale din 1932, Gheorghe Brătianu își exprima îngrijorarea față de faptul că în unele părți ale țării, grupările extremiste de stânga sau de dreapta, obținuseră o parte însemnată a voturilor. Șeful georgiștilor se întreba dacă autoritățile vor putea să mențină ordinea în fața acelora care așteptau ca legionarii să-și pună în practică promisiunile cu nuanță extremistă. De asemenea, el
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale țării, grupările extremiste de stânga sau de dreapta, obținuseră o parte însemnată a voturilor. Șeful georgiștilor se întreba dacă autoritățile vor putea să mențină ordinea în fața acelora care așteptau ca legionarii să-și pună în practică promisiunile cu nuanță extremistă. De asemenea, el își exprima îngrijorarea față de urmările pe care le-ar fi putut avea propaganda "demagogică" a grupărilor exremiste în provinciile unite cu România 717. Formarea guvernului condus de I.G. Duca și interzicerea "Gărzii de Fier", în decembrie 1933
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
curente anarhice, ci acționa și sub presiunea unor realități nefavorabile, de ordin economic și social 724. Deși manifestau tendința de a lua apărarea tinerilor în confruntarea lor cu guvernul, georgiștii îi excludeau pe cei care se dovedeau adepți ai măsurilor extremiste. Astfel, ei condamnau xenofobia, explicând că aceasta nu trebuia să fie confundată cu nemulțumirea tinerilor hrăniți, în timpul școlii, cu mirajul unei stări sociale mai bune, dar afectați, la absolvire, de șomajul intelectual 725. Luând cuvântul în Parlament, cu ocazia comemorării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Șeful partidului accepta ideea că de la catedră nu trebuia să se facă politică și că pedepsirea violenței și a terorii era îndreptățită. Totuși, el aprecia că educația politică a tinerei generații era absolut necesară, iar interzicerea ei încuraja acțiunea clandestină extremistă. Șeful de partid, care în același timp era și dascăl, semnala, astfel, apariția unui conflict și a unei prăpăstii între îndrumătorii culturii și cei ai vieții naționale 737. În primăvara anului 1937 au fost reînnoite legăturile dintre Gheorghe Brătianu, Iuliu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pace, care ar atrage după sine "nesiguranța generală, războiul și revoluția"828. Problema revizionismului era adusă și în dezbaterea Camerei Deputaților, în decembrie 1934, cu ocazia discuțiilor la Mesajul tronului. Cu acel prilej, ministrul liberal, Victor Iamandi, semnalase intensificarea manifestărilor extremist naționaliste, afirmând, în mod paradoxal, că maghiarii reprezentau "o continuitate istorică în unele părți ale țării", iar "orașele din Ardeal [...] nu ne-au aparținut niciodată"829. Apreciind că prin afirmațiile sale, ministrul liberal săvârșise o gafă de proporții, deputatul georgist
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
națională, care să se ghideze după interesele proprii și nu după ideologii și sugestii străine 839. Regăsim, în aceste aserțiuni, susținerea unei politici externe de neutralitate, care să apere interesele naționale, fără a se lăsa influențată de ideologii și sisteme extremiste străine, fie ele de dreapta sau de stânga. În ianuarie 1936, însoțit de Atta Constantinescu, Gheorghe Brătianu a făcut o călătorie la Berlin. Politicienii germani cu care cei doi au avut întrevederi, (A. Rosenberg, H. Göring și C. von Neurath
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
proprietate, susținând că din punct de vedere social, societatea românească avea nevoie de o elită a păturilor mijlocii, de la orașe și sate. Au imprimat programului și ideologiei proprii un naționalism "constructiv", prin promovarea liberalismului național. Au respins manifestările și sloganurile extremiste de dreapta, la fel de tranșant cum au respins orice apropiere de ideologia comunistă. PNL-Gheorghe Brătianu a fost solicitat să participe la guvernare de majoritatea guvernelor formate în perioada 1930-1938. Insistența cu care regele solicita cooptarea acestui partid la guvernare dovedește că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o atitudine sinuoasă, oscilând între simpatie, dezaprobare, critică și pact electoral. Explicația constă în faptul că, prin tenta naționalistă a programului adoptat după 1933, georgiștii s-au apropiat de unele din punctele de vedere susținute de legionari, respingând însă aspectele extremiste ale naționalismului lor, precum șovinismul și violența. Semnalând desființarea abuzivă a acestei organizații, în noiembrie 1933 și măsurile dure luate de guvern față de legionari, în 1937, georgiștii dezaprobau aceste acte, învinuind guvernul că încălcase legile statului, care își pierdea, astfel
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
neiertat greșeli de conducere. Datorită acestor greșeli, țara se zbate în greutăți ce par de neînvins. [...] A stărui în ideologii și în metode perimate ar fi, nu să împiedicăm evoluția inevitabilă a societății, ci s-o expunem exagerărilor și rătăcirilor extremiste. Spiritul politic nu este decât o formă a bunului simț, iar bunul simț ce altceva este decât percepțiunea exactă a realităților zilnice? Această percepțiune ne obligă să ieșim din tradițiuni, oricât de venerabile ar fi și să îndrăznim a fi
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gruber, Gabriela, "Poziția P.N.L. (Gh. I. Brătianu) față de principalele probleme ale vieții politice (1930-1938)", în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, tom VII-XI, Editura Academiei Române, Sibiu, 2000-2004, pp. 85-104. Gruber, Gabriela, "P.N.L. (Gh. Brătianu) față de problema națională și curentele politice extremiste", în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane, Sibiu, tom XII, Editura Academiei Române, Sibiu, 2005, pp. 3757. Gruber, Gabriela, " P.N.L. (Gheorghe Brătianu) și problemele politicii externe a României (1933-1937)", în Vasile Ciobanu, Sorin Radu, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Regală, dosar 6 /1935, f. 44. 663 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 3, f. 292, 293; vol. 6, f. 282, 284. 664 Ibidem. 665 Gabriela Gruber, "Poziția P.N.L. (Gh. Brătianu) față de problema națională și curentele politice extremiste", în Anuarul Institutului de Cerecetări Socio-Umane Sibiu, XII, 2005, pp. 37-56. 666 I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a, pp. 146, 147. 667 Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în, Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ci și descoperirea istoriei, derapajul politic, transformarea - din fericire, efemeră - a tânărului crescut în atmosferă intelectuală, tolerantă și occidentală într-un legionar fanatic, într-atât de fanatic, încât se bucură stupid de moartea lui Iorga. Câteva articole publicate în gazete extremiste sunt, peste ani, privite cu uimire de un om trecut prin închisorile comuniste. Tinerețea este necontrolată: „Mă mâna un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
păr cam roșcat și creț, îmbrăcat șic, sportiv, își făcuse studiile în străinătate (Franța? Germania?), de unde nu prea de mult se întorsese în țară și poate că tot în surghiun se afla și el la Aiud, dar din cealaltă tabără extremistă. Legionar era și prozelitul lui, înaltul, bucălatul și părosul, preocupatul dascăl de filosofie, nu atât de simpatic și de comunicativ ca celălalt, deși am impresia că politică și idei am discutat îndeosebi cu dânsul. Legionar era și profesorul de religie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o concesie făcută de către stat cetățenilor și dacă această nobilă idee nu este trăită ca o nouă constrângere de către aceștia... Participarea ar trebui să fie o condiție pentru evitarea enclavizării, a ghetoizării fenomene care produc găști de cartier, mișcări nihiliste, extremiste. Cert este că oamenii, locuitorii orașului fac orașul bun sau rău, civilizat sau sălbatic, curat sau poluat, liniștit sau insuportabil de zgomotos... Cetățenia implică participarea, iar democrația exprimă cetățenia! Cetățenii citadini pot participa sau nu la conducerea treburilor publice. Fiecare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mașinilor în cartierele în care stau -, înfuriați pentru că depind de periurban, convinși de faptul că ei contribuie cu cea mai mare parte din impozitele pe care puterile publice le distribuie cu larghețe tineretului turbulent, clasele mijlocii periurbane manifestă prin votul extremist "un refuz global și multiform al scenei politice și al mizelor pe care aceasta le propune cetățenilor"521, și în general neliniștile privind locul ei în societate. Metropolizarea orașelor incită și mai mult mișcarea de democratizare a moravurilor și aspirația
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un cuvânt de spus în deciziile privind orașul? Aveau să fie luați în considerație cei defavorizați, femeile etc.? Se pare că nu, fiindcă rutina politică s-a menținut în virtutea inerției sociale, s-a ajuns la absenteism electoral, la înmulțirea revendicărilor extremiste, la manifestări integriste, mafiote, la incivilități, degradări, violență, revolte, comportamente regresive de tot felul. Politica orașului a rămas marcată de centralism, cu toate încercările de deconcentrare spre nivelul regiunilor și departamentelor, iar restricțiile bugetare de după criza economică din anii 1970
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este din nou încarcerat, în același an, 1848, până în 1854, când este grațiat de Napoleon al III-lea; este exilat la Bruxelles, apoi în Spania, în sfârșit la Haga, unde moare. Avocat, om politic, membru și orator al Adunării Constituante. Extremist între 1789 și 1791, după această dată devine moderat, promotor al unei monarhii constituționale. Acuzat de conspirație contrarevoluționară, este ghilotinat în 1793, în timpul primului val al Terorii. Ajunge la apogeul carierei sale în 1791, când îl combate pe Mirabeau în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și atins în treacăt, de la o uimitoare înălțime"179. Resuscitată de mișcarea sămănătoristă, publicistica eminesciană prilejuiește justificări unor mișcări xenofobe sau fasciste care se reclamă de la "actualitatea lui Eminescu": "Mistica socială a lui Eminescu se află la baza tuturor mișcărilor extremiste din veacul nostru", semnalează în acest sens Eugen Lovinescu. "Înăbușită un moment, influența eminesciană și-a răscumpărat ușor timpul pierdut: pusă în circulație prin mișcarea sămănătoristă, continuată apoi prin oameni și acțiuni felurite, ea își supraviețuiește și astăzi în unele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea unui naționalism extremist, sensibil în paginile publicisticii eminesciene, favorizând astfel interpretările ulterioare pe tema naționalismului radical și a xenofobiei jurnalistului. Interesul pentru realitățile prezentate de articolele eminesciene, pentru capacitatea acestora de a oferi tabloul unei epoci extrem de agitate în planul politicii internaționale și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
timpului atitudini variate. Atunci când nu face obiectul unor interpretări în marginile textelor, articolele jurnalistului oferă prilejul unor anexări ideologice generate de obiectivele de legitimare ale autorilor. O tendință manifestă constă în proliferarea unor judecăți de valoare radicale (reacționarism, antisemitism, naționalism extremist ș.a.), generate, în mare parte, de eludarea orizontului istoric al epocii eminesciene. În zilele noastre, remarcăm eforturile unor interpreți de a reabilita imaginea jurnalistului prin demersuri analitice integratoare, care raportează limbajul publicistic eminescian la limbajul presei românești din secolul al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale, într-o epocă în care câștigarea independenței de stat constituie încă un deziderat, Eminescu se înscrie în această ipostază, dar de aici până la revendicarea lui de către legionari drept un simbol al naționalismului extremist, distanța este extrem de mare și nu poate fi generată decât de o grilă ideologică de interpretare. c. Eminescu xenofob. Acuzația de xenofobie se află în strânsă legătură cu teoria "păturii superpuse", expusă de Eminescu în articolele sale și ilustrând concepția
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mare parte a teritoriului național era sub ocupație străină, când independența națională reprezenta încă un vis, iar lupta pentru supremație a imperiilor vecine constituia o permanentă amenințare. Într-un asemenea orizont, afirmațiile gazetarului dobândesc semnificații noi, iar acuzele de naționalism extremist își pierd fundamentul. Veacul al XIX-lea este considerat de istorici drept veacul naționalităților, iar luptele de emancipare și eliberare ale românilor se înscriu în tabloul mai amplu al mișcărilor sociale și politice din context european. Obsesia ideii naționale în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
proliferarea unor judecăți de valoare radicale în legătură cu gândirea politică eminesciană. În acest sens, eludarea micro și macro-contextului social, politic și istoric al epocii eminesciene a constituit cadrul formulării unor interpretări excedentare, Eminescu fiind acuzat pe rând de reacționarism, antisemitism, naționalism extremist și xenofobie. Raportate la contextul epocii, articolele eminesciene primesc o nouă lectură, iar astfel de judecăți se nuanțează. Pe această linie de interpretare, remarcăm că antisemitismul era specific epocii, fiind alimentat de condițiile impuse României, în urma Congresului de la Berlin, prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pune gărzile să îl asasineze pe ducele de Guise la 23 decembrie 1588 și pe cardinalul de Lorena în ziua următoare. Această crimă dublă dezlănțuie întreaga Franță partizană a Ligii contra regelui. La Paris, Comitetul celor 16, format din partizani extremiști ai Ligii, aproape cu toții oameni ai legii, avocați sau procuri în parlament, îi încredințează ducelui de Mayenne locotenența generală a regatului, în timp ce Sorbona îi dezleagă pe supuși de datoria lor de a asculta pe rege. Acesta se apropie atunci de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]