3,289 matches
-
se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă, unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni, din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul[ - Un fel de traistă dreptunghiulară confecționată din pânză de iută, plină cu mâncare (boabe de orz, ovăz
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
repete. Ce era să facă? Îl avea pe Nicolae, pentru el trebuia să suporte, în plus nici nu avea unde să meargă, rămăsese orfană din fragedă copilărie, părinții îi muriseră trăsniți, în timp ce se adăposteau de ploaie sub o claie de fân, o crescuse o mătușă din partea tatălui, ea nu avea copii, dar a murit și ea și nu mai avea pe nimeni apropiat. Se măritase cu Gheorghe din dragoste, era chipeș și harnic, dar viața l-a transformat cu timpul și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
o să ploaie, Că o să vină viitura Și o să treacă peste dig, Să plecăm acum de acasă, Cât mai este puțin timp. Mi-amintesc cum povestea, Că a murit Drăghici bătrânul Și cum deloc nu-i plăcea, Ungurii să-i ardă “fânul”, A mutat steagul în poarta, Vecinului Dospoli râzând Și oftând zicând că asta-i soarta, A murit ungurul, plângând. Citește mai mult Pe la noi pe stradă șede,În “Bolboacă” mai precisși nu se poate a nu fi scris,De poștașul
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
Apele ce o să ploaie,Că o să vină viiturași o să treacă peste dig,Să plecăm acum de acasă,Cât mai este puțin timp.Mi-amintesc cum povestea,Că a murit Drăghici bătrânulși cum deloc nu-i plăcea,Ungurii să-i ardă “fânul”,A mutat steagul în poarta,Vecinului Dospoli râzândși oftând zicând că asta-i soarta,A murit ungurul, plângând.... XXIII. DOUĂ PRIVIRI, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016. Căzute parcă sunt în univers Pășind
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
creat omul nou, în sfințire. Mulțumesc pentru planul salvării Ce-a inclus și ființa-mi căzută, Apucând mâna-ntins-a-ndurării, Duhul Sfânt m-a făcut o redută. Mulțumesc, întreita putere, Netezește cărarea spre slavă, Chiar de sunt închistat în durere, Tu din fân mă transformi în otavă. Tu mi-ai dat o natură divină, Prin Isus, Fiul Tău preaiubit, M-ai cules dintr-o lume străină, Ca să fiu transformat, mântuit. Mulțumesc Domnul meu pentru viață, Pentru aer și apă și pâine, Pentru Slova
MULTUMIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378579_a_379908]
-
pisc, cu atât ești mai fascinat de panorama amețitoare ce se deschide deasupra văii și a culmilor mai joase. Ajuns pe culme te trezești pe un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân, țarcuri, cai pășunând în voie întregesc tabloul din ținutul moților”. (capitolul ”Țara moților - Ținutul înălțimilor ”) Apoi ajungem în ținutul cel mai nordic al Țării, în Maramureș, unde vedem alte splendori...De aici reporterul ne poartă în Moldova, descriindu-ne frumusețile
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
otavelor de prin sat. Pe cupola cerului se clătinau încet siluetele zvelte și foșnitoare ale brazilor. Se vedea clar valea satului de la poalele muntelui, ca și văile satelor mai îndepărtate, cu gospodăriile țărănești pitoresc amenajate, cu ogoarele și stogurile de fân din preajma lor. Pe cer, nici urmă de nori! Iar în zare, se profilau piscurile albe ale Munților Rodnei. În celelalte părți ale orizontului se vedeau sate și iarăși sate, pe spinările aurii ale dealurilor peste care sclipeau căsuțe și cabane
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
muști limba, ori să-ți spargi dinții din gură din cauza zdruncinăturilor. Ajunși la Rotunda unde nea Macovei avea treabă, după ce coborârăm amândoi din căruță și după ce omul își legă calul de un gard punându-i la gât o desagă cu fân, i-am întins mâna urându-i la despărțire tot ce-și dorește și pe deasupra un car de sănătate. Înseninat de-o asemenea caldă urare nea Macovei se înveseli și-mi răspunse din toată inima: - Mergi sănătos, Mariane! Și să fii
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
Și astfel, copiii crescuseră mari, frumoși. Milan era deja un flăcău puternic și chipeș, fiind foarte harnic, era sprijinul cel mai de seamă pentru părinți, pe care îi ajuta cu toată inima în gospodărie. Era neîntrecut la cosit, la strâns fân pentru iarnă, căci aveau vite multe. Știa să doboare doar cu câteva lovituri de topor câte un copac mare din pădure. Tatăl său se mândrea cu el. Fetele lui Vlahovic, de asemenea, crescură mari și mândre, deja se puteau gândi
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
în culmea fericirii auzind că i se oferise această slujbă! Vara, cât era timpul cald și frumos, Ismail era la stană și păștea oile. Iarna îl chemau în sat, dormea în bordeiul cel vechi al bunicilor, tăia lemne și aducea fân, să hrănească animalele din grajd. Turcul era foarte bucuros de viața la acești oameni de treabă. Îi slujea cu toată inima, încât, se poate spune, că plătise cu vârf toată paguba pe care o adusese familiei Vlahovic prin arderea hambarului
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
caut drumul mai departe și să lupt cu valiza mea cea grea. După câteva sute de pași de mers așa experimental pe jos de-a lungul ulițelor, îndrăznesc să mă adresez unui moșneag care aduna cu migală niște brazde de fân dintr-o livadă îngrădită. - Alo!... Mă auzi? Nu știi mata încotro e drumul spre Observatorul Astronomic "Bradul"? Moșulică, într-o cămașă albă, încins cu un brâu roșu înzorzonat cu o cataramă de aramă, având o pălărie neagră și largă pe
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
să agațe căruța de vreunul din stâlpii porții. Ca din întâmplare în ușa grajdului apăru o femeie cu o doniță de lapte în mâini, uitându-se lung și mirată la mine. - Ce stai așa, femeie, în ușa grajdului? Adă niște fân la calul aista și dă-i și-o căldare de apă! Uite bine c-avem și oaspeți în sara asta!... Oaspetele eram eu, desigur, preocupat acum să car valiza în curtea aceea care părea cât se poate de primitoare. Am
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
pe mă-ta... Ea n-are vină, să știi... - Ce? a mugit Gavrilă sforțându-se. Unde..., când? - Demult... Am amenințat-o că-l bag pe Vasile..., că-l bag în pușcărie și... și am prins-o în șopron... când lua fân, a relatat Viorel pe scurt, ca într-o spovedanie, ceea ce nimeni nu știa. M-a pedepsit Dumnezeu, băiatule... - Te... te-a pedepsit... pe tine? Tu... tu ești... tatăl meu? - Da, Gavrilă, băiatule...! Eu sunt tatăl tău. Să mă ierți, băiatule
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
lumina cernută, a zilei de duminică. Cerul cerne neostenit și iar cerne. Fulgii pufoși se depun degrabă continuând să acopere pârtia făcută până-n ziuă de Gheorghe și nevasta lui Floarea, care trebuiau să răzbească în târla caprelor să le dea fân și să le mulgă și în ograda păsărilor și la porci să le dea demâncare. Florica a făcut focul în soba din bucătărie și a încălzit terciul porcilor și mâncarea câinelui, căci cu frigul de afară, măcar demâncarea să le-
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
lor deodată, dar Buna, ștergând pe furiș o lacrimă călătorită spre coada ochiului, îi desluși din cele aflate demult de la Zain: -Nu erau bătrâni... doar la mijlocul vieții... Au căzut pe loc trăzniți în plină vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean i-a săgetat... Le-au rămas mici două perechi de gemeni... băieții, mai mari cu doi ani decât fetele... Dintr-una din fete, măritată mai apoi tot în neam de ungureni, se trage Zain. -Hai, nu plânge
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > S-AU DUS AMIEZILE... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului s-au dus amiezile... s-au dus amiezile din fânul cosit cînd stam culcat și priveam cerul de in topit și când, prin polenul soarelui, cădeau păsările în gol, ca niște zmeie doborâte de vârteje; s-au dus amiezile acelea dulci când vântul legăna soarele ca pe o floare de
S-AU DUS AMIEZILE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382069_a_383398]
-
Mocirla unde stăteau era de peste douăzeci de centimetri adâncime. Caii întâlniți erau ținuți afară în frig, nu în adăposturi doar acoperiți cu niște îmbrăcăminte pe ei ca niște pilote, legate pe sub greabăn. Aveau tractoare, iar la marginea șoselei baloți de fân acoperiți în folie albă de poliester. Așa țin fânul verde tot timpul și nu mucegăiește ne având aer să facă reacția aerobică, metodă folosită acum și în România din ce în ce mai des. Am întâlnit pe malul fiordului sute de gâște sălbatice păscând
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
Caii întâlniți erau ținuți afară în frig, nu în adăposturi doar acoperiți cu niște îmbrăcăminte pe ei ca niște pilote, legate pe sub greabăn. Aveau tractoare, iar la marginea șoselei baloți de fân acoperiți în folie albă de poliester. Așa țin fânul verde tot timpul și nu mucegăiește ne având aer să facă reacția aerobică, metodă folosită acum și în România din ce în ce mai des. Am întâlnit pe malul fiordului sute de gâște sălbatice păscând liniștite iarba de pe malul fiordului. O pasăre ciudată stătea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
urmă de la capăt. Mama s-aud chemând la asfințit, Când valea e învăluită în mistere Iar pe dealuri răsună glasuri răzlețit, Aduse unduios de blânda adiere. La pieptul mamei să-mi miroase a vară, A mere, a sărbători și-a fân cosit, Și adăpost să-mi dea când plouă afară, Iar mâna-i caldă-n părul meu să simt. Să plâng doar când la joacă m-am lovit, Lacrimi ce-n suflet nu ajung să doară, Sau când, căzând, genunchii mi-
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
plâng doar când la joacă m-am lovit, Lacrimi ce-n suflet nu ajung să doară, Sau când, căzând, genunchii mi-am julit- Sunt răni ușoare, fără urme ori povară. Mă cheamă iar, cu dor,copilăria, Pe drum care cu fân să văd trecând Și în văzduh să cânte vesel ciocârlia, Culcată-n iarbă să văd nori pe cer trecând. Mă cheamă iar, cu dor, copilăria, Pe cărarea timpului o caut pribegind, În mine adânc doinește nostalgia Și amintiri veghează-n
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
mâine și Corola de Lumină a Bunilor și Străbunilor, a Moșilor și Strămoșilor, ca o permanentă Naștere-renaștere a Neamului: „Stau străbunii noștri la ferestre privind colindătorii și ascultând, cutremurați, colindele despre dulcele Prunc Iisus, Care, mic și neajutorat, culcat pe fân în stâna baciului Crăciun, binecuvântând cu mâini micuțe albastrele galaxii ieșite din gândurile Marelui Creator, Pantocratorul desăvârșitelor frumuseți celeste.” (Preot Dimitrie Bejan, Simple povestiri. Cugetări morale despre viața de toate zilele. Trinitas, Iași-2008, p. 251) Cerul și Pământul se îmbrățișează
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
gutui lumină blândă, Și-n fructe e mai liniște de când, Tu, toamna că un animal, la pândă, Cu botul umed, stai adulmecând. E-atât de ruginie și noroasa, Ca o vezi târându-se prin vai, Prin lunca-acum pustie, răcoroasă, Prin fânul care moțăie în clăi. Și că un fum insidios cuprinde Văzduhul tot, ograda și câmpia... Adulmeca grăbita, se întinde, Țesând cam peste tot melancolia. Cu murmur din dealuri sosește Prin vai, și din vale-n păduri; Ca-n farmec apoi
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc, har, blândețe, Din vremuri trecute mă chemi. Dor mi-e de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm în pat bătrânesc, iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat pașii, drumul și visul... Grij-avut-ai în nopți reci de rai, Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai. M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era, Tare dor mi-e de tine
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
gutui lumină blândă, Și-n fructe e mai liniște de când, Tu, toamna că un animal, la pândă, Cu botul umed, stai adulmecând. E-atât de ruginie și noroasa, Ca o vezi târându-se prin vai, Prin lunca-acum pustie, răcoroasă, Prin fânul care moțăie în clăi. Și că un fum insidios cuprinde Văzduhul tot, ograda și câmpia... Adulmeca grăbita, se întinde, Țesând cam peste tot melancolia. Cu murmur din dealuri sosește Prin vai, și din vale-n păduri; Ca-n farmec apoi
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
gutui lumină blândă,Și-n fructe e mai liniște de când,Tu, toamna că un animal, la pândă,Cu botul umed, stai adulmecând.E-atât de ruginie și noroasa,Ca o vezi târându-se prin vai,Prin lunca-acum pustie, răcoroasă,Prin fânul care moțăie în clăi. Și că un fum insidios cuprinde Văzduhul tot, ograda și câmpia... Adulmeca grăbita, se întinde,Țesând cam peste tot melancolia.Cu murmur din dealuri soseștePrin vai, și din vale-n păduri;Ca-n farmec apoi poposeșteși
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]