1,866 matches
-
noștri împreună cu cei oficiali, ortodox și greco-catolic, care încă funcționau, au pregătit slujba Învierii. La strigarea: „Veniți de luați Lumina!”, adresată celor „patru Răsărituri ale lumii” de părintele Ion Marinescu cu un timbru de adevărat Vestitor ceresc, s-au aprins făcliile tuturor, chiar și ale celor din Celular. Imnul Hristos a înviat a spart lumina dimineții, izbucnind ca un strigăt din morți din piepturile celor osândiți pentru credința în Învierea neamului românesc. Părintele, în afara tipicului, a ridicat Sfânta Cruce spre Celular
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
când eram adunați pentru a discuta vreo problemă duhovnicească, „un cuvânt”, cum ziceau Sfinții Părinți ai pustiei, aș putea afirma, citând pasagiul din Faptele Apostolilor, că eram ca și în Troia, „în foișorul de sus unde eram adunați, erau multe făclii aprinse”. Pentru fiecare dintre noi și pentru toți laolaltă Hristos nu era doar un ideal exterior, spre Care sau la Care voiam să ajungem cândva. El era însăși viața noastră zilnică, de fiecare clipă, aveam dorința integrării în El ca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acum duceau în tăcere, neștiuți de oameni, dar cunoscuți de Dumnezeu, păcatele neamului acestuia, pentru a le arde pe altarul ispășirii de bunăvoie. Iar Valeriu Gafencu ardea, zic încă o dată. Ardea... ardere de tot, la propriu, în fața tuturor, ca o făclie de lumină spre care și de la care fiecare lua putere sufletească și trupească. Cuvintele lui erau purtătoare de duh. Gesturile lui erau binecuvântări și îmbrățișări. Faptele lui arareori sau târziu sesizate și descoperite erau daruri integrale ale ființei lui. Valeriu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
animale de jug, ființe minore, supuse stărilor instinctuale, viața lor reducându-se la satisfacerea nevoilor pântecelui și bucuriilor degradante: beție, lăcomie, furt, minciună, desfrâu, sodomie, crimă și-n final anarhie morală, socială, politică, nihilism. Pentru că s-ar putea totuși ridica făclii de lumină care să călăuzească viața spirituală a acestor neamuri, și ele nu vor renunța la credința și morala creștină, acestea vor fi acuzate și condamnate că au concepții retrograde, dușmane libertății de gândire, intolerante, dușmane ale Israelului, persecutoare și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
intenție și realizare, CL, 1975, 9; Lucian Alexiu, „Incidențe”, O, 1975, 39; Serafim Duicu, Un critic tânăr, VTRA, 1975, 11; Mircea Iorgulescu, Încercări critice, RL, 1975, 47; Mircea Muthu, Criticul și „unghiul de incidență”, TR, 1975, 47; Ion Istrate, „Incidențe”, „Făclia”, 1975, 8 932; Radu G. Țeposu, „Incidențe”, ECH, 1975, 11-12; Gheorghe Grigurcu, „Incidențe”, F, 1975, 12; Ulici, Prima verba, II, 30-32; Bucur Țincu, O istorie a presei literare din Transilvania, VR, 1980, 8; Vlad Sorianu, Scriitorul total și exegeții săi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
doar un elev al liceului - dar, vedeți, ultimul președinte și director al revistei „Junimea”, care după plecarea mea au apus. A fost un entuziasm mare, când bătrânul fost președinte a Îmbrățișat pe tânărul elev, ales acum președinte, transmițându-i acestuia făclia s-o ducă mai departe. Am avut În sala de festivități, un stand al meu cu lucrări numeroase (nu În beci, cum au stat la „Muzeul Fălticenilor”), am fost fotografiat, intervievat etc. La Centenarul „N. Gane” nu eu am fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de parcă n-o să le mai vedem niciodată. Reiau cele mai simple bucurii, cele mai mici împliniri până la marile succese. Dar am impresia că le voi epuiza pe toate, că răul va dăinui și va fi înzecit mai mare decât orice făclie de lumină aș fi trăit. Roagă-te pentru mine, mamă, să găsesc mereu liniștea în sufletul meu tot mai răvășit și să pot da mai departe speranță. Roagă-te ca inima mea mult prea fragilă să facă față în această
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Universul”, „Adevărul literar și artistic”, „Freamătul”, „Poezia”, „Viața Basarabiei”, „Hyperion”, „Frize”, „Meridian”, „Litere”, „Gând”, „Junimea literară”, „Luceafărul” (Timișoara), „Nenufar”, „Viața românească”, „Gând românesc”, „Pagini basarabene”, „Festival”, „Front literar”, „Pasărea albastră”, „Gazeta femeilor”, „Domnul de rouă”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Făclia”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Cuget clar”, „Lumea”, „Comuna”, „Patria”, „Gazeta cărților”, „Universul literar”, „Meșterul Manole”, „Prepoem”, „Orizonturi” (Galați), „România literară”, „Veritas”, „Convorbiri literare”, „Jurnalul” (București), „Seara”, „Luceafărul” (București), „Flacăra”, „Pan”, „Studio Teatrul Național”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața”, „Democrația”, „Contemporanul”, „Femeia”, „Veac nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
prețuia, el exaltă calitatea unor pastișe epigonic-eminesciene, puse mai presus de valoarea modelului. Lui I. L. Caragiale, de care îl lega și o mare prietenie, criticul i-a închinat un studiu (I.L. Caragiale, 1890) și câteva articole substanțiale: Caragiale fluierat (1885), „Făclia de Paște”, Criticii noștri și „Năpasta” (1891). Aspectul de satiră socială este cel care i-a atras, în primul rând, interesul. Comediile lui Caragiale sunt pentru el un prilej de a analiza societatea românească, cu tipurile sociale reprezentative, așa cum se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
înnoiri. „Neajunsurile” semnalate de critic în comediile lui Caragiale (lipsa adâncimii psihologice, a unui ideal social înalt, amoralismul) sunt, de fapt, neajunsurile interpretării sociologizante. Analize amănunțite, vădind finețe și spirit de observație în revelarea psihologiei eroilor, cuprind articolele despre O făclie de Paște și, îndeosebi, despre Năpasta, privită ca o dramă psihologică, cu eroi verosimili. Valabilitatea interpretărilor realizate de D.-G., îndeosebi aceea asupra lui Eminescu, a fost deseori contestată, cel puțin pe unele laturi. Explicațiile cauzale discutabile, moralismul, insuficiența receptării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
succes al agriculturii americane. Au rămas numai cei apți, cei mai pasionați, cei mai buni. 2) Al doilea punct, e acela al conceptului de libertate. Când intri În rada portului New York, ești impresionat de marea statuie a liberății, cu simbolica făclie În mână. Dar imediat ce ai luat contact cu societatea observi că la ei ideea de libertate e luată În Înțelesul ei adânc și serios. Poți face orice politică. Poți profesa orice credință. Poți scrie ce vrei. Te poți angaja unde
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
intoxicarea românilor. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, un alt scriitor clasic român, Ion Luca Caragiale, are față de această problemă o cu totul altă poziție. El ia distanță fața de legenda otrăvirii băuturilor de către cârciumarii evrei. În nuvela O făclie de Paști (publicată În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba Zibal, din nuvela lui Caragiale O făclie de Paști (1889). „Spaima are adesea efectele curajului”, susține Călinescu. „Leiba Zibal aparține unei rase bătrâne, cu nervii zdruncinați și cu imaginația Înspăimântată de lungi persecuții. Nu e rar evreul fricos prin atavism și suspector de «goi» [= neevreu]”. Refăcând fișa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suma culorilor, e asociat luminii, divinității, purității și morții Istoricul David Young a emis ipoteza conform căreia cercurile ar reprezenta cele cinci olimpiade care au avut loc înainte de Prima Conflagrație Mondială din 1914. 3. FLACĂRA ȘI TORȚA OLIMPICĂ Flacără (facla, făclia sau flamura) este simbolul științei luminând lumea, un simbol al purificării prin foc și al iluminării spirituale, transferate sub forma lumânării. Flacăra și torța olimpică sunt recunoscute ca simboluri internaționale ale Jocurilor Olimpice și fac parte din ceremonialul de deschidere a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
fețele cemite Și-n lupta spre mai bine mereu chezași să fim. Ne-am risipit prin țară, prin sate și orașe Și am luptat cu râvna pe-ogoare și uzine În școli, în cercetare, în arte, sănătate, Si am purtat făclia pe calea spre mai bine. Acum, la ALMA MATER ne-ntoarcem cu sfiala Cu-armurile uzate și viața în trecut, Cu un lung răboj... a celor împlinite Dar și mâhniți c-ades’ sa-nvingem n-am putut. Ne așezăm în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Craciun Murgoci () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93276]
-
prieten foarte bun, s-a prăpădit, din păcate, care a fost managerul unei firme de distribuție a "Noului Val German". El m-a ajutat foarte tare, între timp, să fac filmul " Nu te teme, Iacob"8, adaptare a nuvelei " O făclie de Paști", m-a ajutat să fac următorul film, "Un bărbat ca Eva", un film de mare succes, un film de cult.9 A.V. Vedeți că, în România, filmul german nu este prea bine cunoscut publicului larg... R.G. ... pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Liceul Waldorf , Iași ,, Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze ca o lumină proprie.”(Plutarh) Forța care unifică valorile culturale și consolidează puterile naturale ale sufletului este religia. Prin religie, discipline precum arta, morala, stiința sau filosofia se aduc la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
sunt, situate "dincolo de principii" (F.W.J. Schelling). Domeniul "răzvrătitului" la M. Eminescu nu este istoria, ci lăuntricul ființei: "Eu scormonesc în minte-mi a gândurilor lavă" (Mureșanu). Nu am avut "metalul" demonului în vine, zice el în Ca o făclie. Prin astfel de tonalități, Eminescu rămâne mai aproape de profet, nu de (răzvrătitul) titan. Simbolismul din panoramele sale rămâne în perimetrul "proiectului lui Dumnezeu privitor la istoria lumii și în special la imanența intervenției divine ...".33 Mai degrabă trebuie să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
-n clopotnița veche de stâlpi toaca izbește, Când sufletu-mi demon cuvântul lui trezit Arama răgușită... biserica-n ruină Stă ca o cuvioasă pustie și bătrână" (Mira Ștefan cel Tînăr) boltă: "Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între făclii de ceară, arzând în sfeșnici mari..." (Strigoii) "...Cum cerul sus se-ndoaie și stelele-și așterne, O boltă răsărită din negure eterne..." (Gemenii) "Bolțile-s ținute-n aer de coloane luminoase..." (Memento mori) schele: "Te văd ca o umbră de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este o formă de angoasă la M. Eminescu atunci acest lucru înspăimântă muzica insolită a "sferelor" ("l'inquietate etrasigente") care se înmormântează în spații zornăindu-și neantul: "Ca cel ce-n visu-i / plânge, dar nu-și aude plânsu-și" (Ca o făclie). Avem însă o singură contra-pagină la această surditate a vidului între abside și bolți "repezite din arc în arc": episodul râsului ducilor daci pregătiți să moară o dată cu zidul cetății Sarmisegetuza. Faptul că Eminescu a așezat acest episod pe la mijlocul poemului Memento
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în părerea-i pe-un moment să pari..." (Fata-n grădina de aur) El mai simbolizează vechiul și misterele cărților "bătrâne" asociat fiind, în permanență, cu păianjenul (Cugetările Sărmanului Dionis) și cu moliile (E împărțită omenirea...; Scrisoarea I; Ca o făclie...). În final, colbul presupune un lung proces "drum al colbului", "spre cel din urmă semn din cartea vremii" pe care l-a străbătut și "Marele Brit": Cu pas mărunt se-alungă zi de zi, / Spre cel din urmă semn din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
spirit universal care se înalță și se împlinește în istorie ca totalitate ce se cuprinde pe sine: "Ei dorm cum doarme un haos pătruns de sine însuși Ca cel ce-n visu-i plânge dar nu-și aude plânsu-și" (Ca o făclie) Plânsul, ca motiv al "clepsidrei" vărsân du-se în sine, nu e altceva la Eminescu decât acea "obsesie a primordialului, a elementarului"13, ceea ce înseamnă, în bună parte, "dorul de haos, de originar, de plânsul demiurgic": De plânge Demiurgos doar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
căci se poate întîmpla ca cineva, făcînd „de trimis“ [un descîntec] cuiva, să te apuce pe tine și să te zgîlțîie. Tunet Cînd tună, pușcă Sf. Ilie după draci. Tunetele sînt vaietele scoase de duhurile rele cînd Dumnezeu, la aprinderea făcliilor, le gă sește cînd scapără, apoi le săgetează. Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai sus: O cupă cu capac sau poate un ulcior (dar nu gol); o putem considera ca pe o clepsidră care ne măsoară clipele de viață; dacă nu, o lumânare, stilizată, speranța în viață și lumină. De ce n-ar fi făclia culturii și înțelepciunii ? Viața ca reprezentare: la nivelul de jos pământul care ne ține, sub care crește iarba și există viață. Cei doi părinți își cresc (separat) fata și băiatul care își unesc destinele, împlinind cercul familiei din care să
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
1916 1920) fiind decorat în mai multe rânduri. Până în 1926 a activat în Durostor (Constanța). Din 1926 până în 1968, cu întreruperi datorită situației sale sociale de om înstărit și prigonit aprig de constructorii socialismului învățătorul Hristache Popa a ținut dârz făclia învățăturii și a exemplului personal de om foarte muncitor. Construirea localului de școală în 1930, ridicarea unui monument mozaicat în memoria eroilor locali ai neamului (1933), încurajarea tineretului studios pentru susținerea unor programe artistice (chiar fiicele sale fiind în primele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]