1,796 matches
-
Tensiunea între materialitatea corpului dansator, costumat și mascat, și un text care îl conduce spre imaterialitatea unei voci și a unei melodii. Ambivalența invizibilității și a vizibilității acestui spectru care: La rîndul său se apropie ș...ț și în pâlpâirile făcliilor, nevăzut de nimeni, prinde a cânta din lăuta jertfită zeului. Ciudată arătare această fantomă văzută/nevăzută, care vine să adaste din nou printre oameni ca să participe la jocurile lor nocturne, ferindu-se în același timp de orice privire! În Kiyotsune
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
no se află concentrată aici, în această incertitudine, în această imagine deopotrivă zărită și brusc dispărută, în această imagine situată la limita vizibilului cu invizibilul. Aidoma fantomei lui Tsunemasa ce bântuia la granița dintre umbră și lumină repezindu-se asupra făcliilor ca să le stingă flacăra, trupul (?) sau răsuflarea (?) fantomei creează în Kiyotsune tenebrele în care se va topi în cele din urmă. O întreagă viziune despre teatru se exprimă în aceste pagini, viziune a unui spațiu-frontieră între vizibil și invizibil, spațiu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
întunericului celui mai deplin. O noapte a secretului pecetluit o dată pentru totdeauna. Numai că noaptea din Macbeth nu va fi refugiul visat, ferit de orice privire și învăluit în tăcere. Actul al doilea se deschide într-o beznă adâncă: toate făcliile cerului s-au stins. Nu e totuși o noapte netulburată; dimpotrivă, e o noapte torturată de coșmarul fărădelegii plănuite, bântuită de fantome, de întâlnirea cu alterități primejdioase. O noapte populată de viziuni malefice, de imaginea înfricoșătoare a pumnalului însângerat, o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cruțată de atingerea distrugătoare a morții, preschimbă cripta într-un „palat scânteietor”. Mai târziu, după adevărata moarte a lui Romeo, călugărul Lorenzo zărește, în momentul sosirii lui, o lumină ce străbate din interiorul cavoului și care nu vine doar de la făclia rămasă aprinsă a lui Romeo, ci pare să aibă o sursă mult mai misterioasă. Iar la sfârșitul tragediei, imaginea celor doi etern îndrăgostiți, imortalizată prin cele două statui de aur ce le vor împodobi mormintele, va căpăta o aură, un
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
al unei conștiințe, devenite acum deschise spre exigențele dreptății, spre necesitatea revenirii la acele sentimente umane, care aspiră capacitatea de compasiune și de înțelegere interiorului sufletesc al semenilor: „O, cuget fricos, ce tău mă chinui! E miezul nopții: vânătă-i făclia, Reci stropi de spaimă simt pe trup, și tremur. De ce mă tem? De mine? Nu e nimeni: Richard i-e drag lui Richard; eu sunt eu. E vreun călău pe-aici? Nu. Eu, eu sunt. Să fug! De mine? Am
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lumînarea (7); becul (5); a da foc (5); pornește (5); țigara (5); brichetă (4); chibrituri (4); a lumina (4); candela (3); căldură (3); începe (3); luminează (3); porni (3); bricheta (2); a declanșa (2); deschide (2); desprinde (2); dorință (2); făclie (2); flacăra (2); dă foc (2); frică (2); incendiu (2); iubire (2); iubirea (2); a începe (2); jocul (2); a lua foc (2); lumini (2); lumînări (2); nervi (2); pasiune (2); speranță (2); a stinge (2); țigară (2); aer; albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); chibrit (3); element (3); frică (3); grătar (3); jar (3); mistuitor (3); pompieri (3); putere (3); rău (3); scînteie (3); sobă (3); șemineu (3); a arde (2); arșiță (2); casă (2); cărbune (2); culoare (2); distrugere (2); dor (2); făclie (2); galben (2); gheață (2); iubire (2); jăratic (2); necaz (2); nenorocire (2); purificare (2); răutate (2); speranță (2); vatră (2); aer; agitație; apa; aprinde; a aprinde; aprindere; aragaz; de armă; arși; artă; arzînd; asemănare; atracție; august; babă; boală; căldura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în concepția sa, avea să devină cunoașterea (complexă, științifică, prin contact direct cu realitatea) și acțiunea socio-culturală în vederea ameliorării situației și statutului omului satului. Era nevoie de un „grăunte de învățătură îngrijită”, fiii învățați ai neamului trebuind să devină „purtătorii făcliei civilizatoare la sate”. Acest program, stabilit la vârsta de 30 de ani, avea să-i călăuzească pașii și să-l întărească în toate acțiunile viitoare 5. Serviciul Social: sinteză românească între cunoaștere și acțiunetc "Serviciul Social\: sinteză românească între cunoaștere
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și cu șansa întreagă de a-și ocupa locul la care trebuie să aspire” (ibidem, p. 211). Țara noastră avea atunci nevoie, credea organizatorul acestei școli, de o țărănime cu o conștiință formată și cultivată, școala de la Fierbinți fiind „o făclie aprinsă pe drumul spre această conștiință țărănească”. Încă un exemplu: Școala țărănească de la Grid-Făgăraș, care a funcționat timp de șase săptămâni, de la 1 martie până la 15 aprilie 1941, având ca obiective formarea bunilor cetățeni („schimbarea mentalității care este contrară progresului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
umezeală se nasc toate, așa și familia". Mireasa se stropea cu apă, însemnând că "ea intră curată în casa bărbatului său, cu care va împărtăși focul și umezeala" 297. La greci, mama mirelui o aștepta pe mireasă în prag, cu făclii aprinse 298. La slavi, ca simbol al fecundității, la intrarea în casa mirelui, mireasa era așezată, mai întâi, pe vatră.299 Aici, mireasa era primită cu pâine și miere și se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este structurată antitetic, legătura dintre cele două stări existențiale realizându-se prin intermediul anadiplozei: ( "Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu"; "Porțile că-mi deschidea / Porțile că-mi închidea; / Focu-n vatră-l dezvelea, / Focu-n vatră învălea, / Făclii pe masă punea, /Făcliile le stingea." ). Opoziția existențială este anulată, de cele mai multe ori, de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dintre cele două stări existențiale realizându-se prin intermediul anadiplozei: ( "Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu"; "Porțile că-mi deschidea / Porțile că-mi închidea; / Focu-n vatră-l dezvelea, / Focu-n vatră învălea, / Făclii pe masă punea, /Făcliile le stingea." ). Opoziția existențială este anulată, de cele mai multe ori, de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de enunțul gnomic conclusiv: " Frunză verde stejărel, / Când era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi făcea, / Porțile că-mi deschidea, / Focu-n vatră-l dezvelea, / Făclii pe masă punea, / În casă că mă poftea / Și din gură că-mi zicea: / Vină, bade, pe-acolea, / Că tu-mi ești pe sama mea / Și cu vin că mă cinstea, / Nume mie că-mi punea: / Spate late de voinic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Luam sat de-a lungu, / De-a lungu și de-a latu, / Care mândră mă vedea / Ușurel mă ocolea / Și din gură că-mi zicea: / Ce cați, bade, pe-acolea, / Doar nu ești de sama mea?! Porțile că-mi închidea, / Făcliile le stingea, / Focu-n vatră învălea, / Nume nou că îmi punea: / Spate late-ncârjobate, / Buze moi dubalăzate. / Mult aș da, mult aș plăti / Tinerețea de-aș opri, / Aș da bani, aș cheltui, / Viața-n loc s-o pot opri, / Și-aș goli
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
punè, / Când luna răsărè, / Soarele-apunè."193 Aflată sub semn lunar, sărbătoarea Sânzienelor are rol apotropaic și oracular, restabilind echilibrul inițial dintre teluric și cosmic prin deschiderea cerurilor. Astfel pentru dezlegarea forțelor destinului, în ajun de Sânziene, băieții fac ruguri, aprind făclii pe care le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și rostesc: "Du-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă în cunune, / să le pună la pălărie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge" dintre lună și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare, / Țese / Iana, țese, / Războiaș de fier, / Suluri de oțel / Cu spată de sârmă, / Face pânză bună. / Soare că venia, / D-aș-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se duce acasă,/ când masa e un iaz foșnind de lumini,/ când paharele sunt păsări cântătoare./ Suflând în palma ta încremenită,/ să ți-o încălzesc cu sărutări,/ lumini de lebede să-și ia zborul/ din singuraticele lumânări" (Sărbătoare") Poetul ține făclia unei creații de substanță de-a lungul a patruzeci de ani de existență poetică, dimensionând lumea, adâncind motive și teme specifice poeziei contemporane. Poetul se identifică cu suferința întregii umanități: "N-am cunoscut decât vârtejul frunzelor/ Pe-o Europă cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
botezul. Se naște câte-un prunc/ și iarăși se adună neamurile toate/ și vin cu daruri câte un miel sugaci/ în zori pe cei departe de pe sate... și zilele și nopțile la rând/ trec și se sting ușor ca o făclie/ și iarăși Paștile împărătești/ Ne umple casele de bucurie" În "Imnele bucuriei" fiecare gest își are un reflex în veșnicie: "Atâta-i casa noastră, vatră în sălaș/ Unde se-ncinge focul și se coace pâine/ O parte pentru prunci și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
De neînțeles și în alternanța stilistică a operei. După anul 1889, temele profund tragice iau locul celor tragicomice din comedii, a jovialității din Claponul sau alte periodice, ocupând, pentru aproape un deceniu, prim-planul creației sale, în nuvele precum O făclie de Paște, Păcat..., În vreme de război, schița Inspecțiune sau drama Năpasta. În cele mai multe dintre aceste texte, un om normal își pierde brusc mințile: Leiba Zibal pentru că e amenințat de un hoț și nimeni nu e dispus să-l ajute
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a unor creatori de tipul lui Hoffmann, H. H. Ewers sau Buñuel, Villiers de Lisle Adam, Dostoievski ori Bergman. Un fantastic și feroce realism, un Grand Guignol purgat de orice ieftinătate ne face să includem în acest compartiment estetic: O făclie de Paște, Năpasta, Păcat, La hanul lui Mânjoală, Cănuță, om sucit și multe altele, ca de pildă În vreme de război, nuvela de la care pornește filmul Înainte de tăcere. Alexa Visarion (scenarist și regizor) a avut dreptate să "plece" de la ea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
el a confirmat din nou viziunea dumneavoastră artistică novatoare. După Moscova, aș dori foarte mult să fac un film de desene animate cu Noaptea... Apoi un film după Cănuță om sucit. Și unul după Conu' Leonida... De ce nu și O făclie de Paști? Nu glumiți! Dorința mea este să pun în scenă toate piesele lui Caragiale. Să realizez o Integrală Caragiale! Acest lucru ar fi foarte important atât pentru mine cât și pentru actorii cu care aș lucra aceste spectacole. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Gheorghe Ceaușu prof. univ. dr. Grid Modorcea scriitor, filmolog Horia Bădescu poet, romancier, diplomat Horia Pătrașcu filmolog, scriitor, redactor Flacăra Ileana Lucaciu critic teatral, redactor Săptămâna Culturală a Capitalei Ileana Popovici critic teatral, redactor Teatrul Ilie Călian gazetar, redactor șef Făclia Ilie Gheorghe actor Ilinca Florescu ziarist Innokenti Smoktunovski binecunoscut actor de teatru și film Ioan Pop-Curșeu analist si critic de film, lect. univ. dr. Ioana Moldovan teatrolog, dr. în artele spectacolului Ion Băieșu scriitor, dramaturg, scenarist Ion Bogdan Lefter critic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
căci se poate întîmpla ca cineva, făcînd „de trimis“ [un descîntec] cuiva, să te apuce pe tine și să te zgîlțîie. Tunet Cînd tună, pușcă Sf. Ilie după draci. Tunetele sînt vaietele scoase de duhurile rele cînd Dumnezeu, la aprinderea făcliilor, le gă sește cînd scapără, apoi le săgetează. Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se adresează unei conștiințe comunitare. Ființarea omului prin conștiință, concept preluat de Eminescu de la confluența "Upanișadelor" cu filosofia lui Kant, este lamura vieții sau Tat twam asi (Tu ești această ființă), dătătoare de sens. Eul postkantian din poezia "Ca o făclie ..." este spirit faustic, creator intramontabil ca și timpul imaginației. Întâlnindu-se peste timp, prin frecventarea mitologiei vedice, cu T. S. Eliot, Eminescu dă în "Scrisoarea I" "o sinteză subînțeleasă între cosmogonia vedică și cea kantiană". În poemul ce face saltul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ai înnobilat stirpea umană / încât al tău părinte / nu s-a împotrivit din tine să se nască / În al tău pântec s-a reaprins iubirea / cu calda-i rază în eterna pace / astfel a încolțit această floare. Aici ne ești făclie-n crugul cerului / de milostenie; iar jos, în rândul muritorilor, / ești de nădejde nesecat izvor. / Femeie, atât de maiestuoasă și de grație plină, / încât cel ce iertarea vrea și nu vine la tine, / dorința lui e-un zbor fără de aripi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]