1,424 matches
-
și creșterea spirituală virtuților și o perpetuă unire cu El, toate acestea ca să le fie auzite rugăciunile, Însă e de stringentă nevoie de a Împlini cu seriozitate maximă și efort sporit ceea ce făgăduiesc, căci altfel, Își adaugă loruși păcate, călcând făgăduințele făcute Înaintea Domnului. Credința este condiția fără de care nu se poate intra În contact cu Dumnezeu. Ea Înaripează rugăciunea, aceasta neputând zbura la ceruri fără credință. Sfinții Părinți mai arată că tot atât de important este și faptul ca rostirea cuvintelor rugăciunii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
semnul credinței cvasireligioase în comunism. Așa cum Aurel Baranga și Dinu Negreanu în Viața învinge îi cereau intelectualului șovăielnic să creadă nestrămutat în viitorul luminos desenat de Partid, Jean Georgescu și Victor Iliu îi cer țăranului pragmatic să creadă în Pământul Făgăduinței, colhozul sovietic care se va înstăpâni și la noi. Este începutul unui proces de alungare a gândului de pe teritoriul României, pentru a fi înlocuit cu mistica Partidului și mesianismul Tovarășului, avându-l ca model pe Stalin. Există în În sat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
verb dicendi sau de gândire, cuvintele de accentuare, adverbele interogative sau de întărire, exclamațiile-interogațiile, interjecțiile) din fragmentele narative următoare: a. “Iar după o reflecțiune de câteva minute, Dinu Păturică zise în sinea lui: “Iară-mă, în sfârșit, ajuns în pământurile făgăduinței; am pus mâna pe pâine și pe cuțit; curagiu și răbdare, prefăcătorie și iușchiuzârlâc, și ca mane voi avea și eu case mari și bogății ca ale acestui fanariot.” (N. Filimon Ciocoii vechi și noi) b. “Ce ridicol am fost
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Leul simbolizează tribul lui Iuda din care provine Cristos prin David: leul este simbolul puterii, în contrast cu mielul care este simbolul blândeții și al neprihănirii. Întâlnim în catacombe și alte simboluri, toate făcând referință la Cristos: vița de vie simboliza pământul făgăduinței; ciorchinele adus din Canaan lui Moise era o imagine vizuală a textului unde Cristos spune: Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele; această imagine face referință și la culesul strugurilor, via oferindu‑ne vinul așa cum Cristos își oferă sângele său. Peștele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sfântul Paul dezvoltă o alegorie complexă cu referire la cei doi copii ai lui Abraham, născuți din Agar și Sara. El vede în cele două femei, simbolul Vechiului Legământ de pe Muntele Sinai iar în copiii lor, poporul legii și poporul făgăduinței, iudaismul și Biserica. Astfel, în scrisorile sfântului Paul există deja o gamă largă de maniere interpretative, iar această varietate crește în timp, sti‑ mulată în mare măsură de întâlnirea tradițiilor iudaice, grecești și creștine din secolele al II‑lea și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în Mesopotamia - 2200 î.e.n. și au fost luați ca sclavi în Egipt între 1700-1300 î.e.n. Au redevenit sclavi pentru a doua oară pe malurile Eufratului între 722-585 î.e.n. Părintele lor Abraham, care i-a adus pe evrei în Canaan- pământul făgăduinței, a plecat din cetatea Ur, marele centru astrologic chaldeean. Ca stăpân al cetății, era el însuși inițiat, iar supușii lui admiteau numărul astrologic 7 ca fatidic - săptămâna, candelabrul cu 7 brațe, etc. După fiecare reîntoarcere din sclavie, numărul practicilor și
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care fac parte și artiști din țara noastră, fiind o recunoaștere pe plan mondial a mișcării artistice de artă naivă din România. La Editura Meridiane apare în anul 1989 lucrarea lui Victor Ernest Mașek „Arta Naivă” . „...Ca un pământ al făgăduinței, dintotdeauna visat și prea de puține ori atins, ca un Eldorado obsedând cu promisiunea unor fabuloase resurse imaginative fantezia secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult mai numeroasă decât s-ar
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-se la arta brâncovenească, căreia i-a consacrat pagini ce trădează o subtilă Înțelegere a legăturii dintre arta și mentalitatea epocii scrie: „Arta brâncovenească este pentru noi semnul că există undeva În lumea formelor și a ideilor o țară a Făgăduinței unde se vor realiza Însușirile noastre artistice. CÎnd analizăm operele acestei epoci de izbînzi și aruncăm pe urmă o privire asupra secolelor premergătoare, vedem Îndată că perioada brâncovenească este aceea În care sufletul românesc a intrat În stăpîninea posibilităților sale
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
pe cetățeni. O asemenea acțiune presupune cel puțin două dificultăți. Una legată de lipsa de tradiție a orașului american și prin aceasta lipsa modelelor autohtone. Cealaltă legată de cosmopolitismul cetățenilor americani veniți din toată lumea din medii culturale diferite, În țara făgăduinței. Pentru ca dialogul să fie posibil s-a procedat la disecarea prealabilă a structurii orașului, ca formă de civilizație, În scopul identificării elementelor esențiale ale imaginii lui. Obiectul disecării este orașul În genere cu o preocupare specială pentru două orașe, Florența
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
făgăduit, pentru un om cinstit este ca și împlinit. (Din Manualul de Morală Creștină cl. a VI-a al prof. Pr. Gh. Ceaușanu și Chiriac Dimancea, București, 1931) 77. Convertirea lui Clovis Clovis, regele francilor, s-a creștinat în urma unei făgăduințe. El se căsătorise cu o creștină, numita Clotilda, care se silea din toate puterile să-și aducă soțul la adevărata credință. Plecând el în război împotriva alemanilor ăgermanilor), la despățire ea îi spuse: Nu-ți pune nădejdea în idoli, ci
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mișcării artistice de artă naivă din România. La Editura Meridiane apare în anul 1989 lucrarea lui Victor Ernest Mașek „Arta Naivă” . „...Ca<footnote Din partea de Prolog a cărți ce poartă denumirea de „Un arhipelag numit ingenuitate”, footnote> un pământ al făgăduinței, dintotdeauna visat și prea de puține ori atins, ca un Eldorado obsedând cu promisiunea unor fabuloase resurse imaginative fantezia secătuită a omului contemporan, se ridică în mijlocul său contururile diafane ale Insulei Naivilor. Populația ei, mult mai numeroasă decât s-ar
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
o lume familiară. Dimpotrivă, într-o lume dintr-o dată lipsită de iluzii și de lumină, omul se simte un străin. Exilul lui e fără scăpare, de vreme ce-i lipsit de amintirea unei patrii pierdute sau de speranța într-un pământ al făgăduinței. Sentimentul absurdului nu-i decât divorțul acesta dintre om și viața sa, dintre actor și decorul său. De vreme ce toți oamenii sănătoși s-au gândlt la propria lor sinucidere, vom recunoaște, fără alte explicații, că există o legătură directă între acest
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
încăpățânări. Când K... telefonează la castel, el aude un amestec de voci confuze, râsete vagi, chemări îndepărtate, ce sunt de-ajuns spre a-i hrăni speranța, ca acele rare semne ce se ivesc pe cerul de vară sau ca acea făgăduință a serii în care aflăm rațiunea noastră de a trăi. Descoperim aici secretul melancoliei atât de caracteristice pentru Kafka. Aceeași, de fapt, pe care o respirăm în opera lui Proust sau în peisajul plotinian: nostalgia paradisurilor pierdute. "Mă cuprinde melancolia
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
este să scape lumea de păcat și de asuprire; și, în sfârșit, promisiunea izbăvirii pentru toți cei pe care modul de producție capitalist îi hărăzea mizeriei și sărăciei materiale. Marx și Engels* s-au erijat în profeți, reactivând fantasma Pământului făgăduinței, promițând tuturor „oropsiților vieții” o lume a dreptății, a egalității, a fraternității. Acest amalgan fără precedent de scientism și mesianism, de rigoare metodologică și de religiozitate mistică explică succesul considerabil al marxismului într-o perioadă istorică în care capitalismul provoca
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anturajul protector al Conducătorului. în final, dacă pentru Arendt dominația totalitară are ca principiu „ideologia” și ca natură „teroarea”, ea are ca motiv ultim „mișcarea”, antrenarea maselor într-un ciclu neîntrerupt de obiective care se presupune că aduc la îndeplinire făgăduințele Naturii sau Istoriei. Concepție energetică despre totalitarism care explică de ce Arendt îi reperează o aplicabilitate până la urmă parcimonioasă, rezervată unor perioade limitate ale regimului nazist și ale celui stalinist și excluzând, în schimb, celelalte varietăți de fascism și de comunism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
marxist-leniniștii* - nu abandonează total utopia. Cu toții recunosc în anumiți utopiști „semănătorii” marii idei comuniste, în perioade în care structurile economice, politice și sociale blocau orice expresie de revoltă pozitivă. Mai mult, comunismul modern știe să instrumentalizeze utopia ca pe „principiul-speranță”, făgăduință a „viitorului luminos”, de fiecare dată când e vorba de respectarea angajamentului radical pe termen lung, de hrănire a credinței în superioritatea „socialismului real” - URSS*, China*, Cuba* - față de modelul capitalist, american îndeosebi. Utopie și comunism, o istorie în paralel în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
armonioase a personalității umane, ea formând și dezvoltând sensibilitatea și gustul estetic, înlesnind astfel însușirea normelor morale. Artei îi revine de multe ori rolul de întreprinzător, de element de rupere a ritmului cotidian, de refugiu sau chiar de tărâm al făgăduinței. Și cum acest tărâm al făgăduiței capătă de multe ori un aspect iluzoriu rolul învățătorului este acela de a transmite copilului un "bagaj" de cunoștințe necesar ca acesta să înțeleagă, să realizeze nu numai să privească o lucrare. Astfel, prin
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
aceste mișcări de populații dau naștere la diverse abordări teoretice ce Încearcă să circumscrie sensul acestui concept, care nu definește realități identice, stabile și comparabile. Termenul de diaspora, spre deosebire de conceptul ebraic de gallut („exil”, „nostalgie a originilor”, „Întoarcere În Țara Făgăduinței”), a părut multă vreme să facă obiectul unui consens, deoarece a fost considerat consubstanțial cu lunga istorie a evreilor, de la Exod și până la culturile actuale pe care le-a generat. Anumiți observatori, ca Robin Cohen, se eliberează de modelul istoric
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1. Φ Aculturație, Cultură, HIBRIDITATE, MULTICULTURALISM, Religie Sionismtc "Sionism" Dintotdeauna, de la șederea În Egipt și de la captivitatea În Babilon până la diaspora contemporană, poporul evreu a fost sfâșiat Între atașamentul față de pământul de ședere vremelnică sau de exil și așteptarea Pământului Făgăduinței sau Eretz Israel, fiecare dintre cei doi termeni dându-i sens celuilalt. Treptat, dată fiind foarte lunga durată a acestui exil, Pământul lui Israel n-a mai păstrat decât valoarea religioasă și spirituală. Totuși, Începând cu cea de-a două
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu au lipsit niciodată din această istorie, tensiuni Între obiective cărora circumstanțele le-au dat uneori caractere contradictorii: voința de asimilare/voința de păstrare a identității, laicitate/iudaism, statut de dominați/statut de dominatori, colonizarea unui teritoriu/ Întoarcerea pe Pământul Făgăduinței etc. De la religios la politic De la dispersarea din Antichitate, legile talmudice și rabinice au declarat prioritatea Pământului lui Israel asupra tuturor locurilor de exil (galut). Astfel, În ciuda importanței legăturilor familiale În această legislație, un soț n-ar fi putut să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întinsă”) al lui Joseph Caro (1565), și sclavilor evrei care doresc să se ducă sau să rămână pe Pământul lui Israel. Aceste texte vechi, citate printre multe altele, consideră că facilitarea prin toate mijloacele a implantării de colonii pe Pământul Făgăduinței este o Îndatorire. În Întreaga tradiție, emigrația (yerida sau „coborârea”) din Israel a fost Îngreunată prin acumularea de obstacole ridicate prin legea rabinică, În vreme ce imigrația (alyia sau „urcarea”) a fost Întotdeauna facilitată prin numeroase dispoziții. Toate acestea sunt rezumate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Mesia, În cele două texte fondatoare, al rabinului sârb Yahuda Alkalai (Ofranda lui Iuda, 1845) și al celui prusac Zvi Kalisher (Chestiunea Sionului, 1862), nu va avea loc decât atunci când evreii se vor fi Întors, din proprie inițiativă, În Pământul Făgăduinței. Anterior, Kalisher publicase deja Adevărata credință (1843), În care prezenta imaginea unei credințe foarte modernizate. Pentru Kalisher, dragostea pentru limbă și dragostea pentru țară merg mână În mână: el va fi primul care va (re)introduce folosirea limbii ebraice la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tentativă de Înțelegere a fenomenului. Cum să disociezi Însă nepărtinitor monstruoasele suferințe ale poporului evreu de cele la care este supus acum poporul palestinian? Și cum să nu recunoști responsabilitatea recurentă a națiunilor occidentale pentru dramele care Îndoliază Încă Pământul Făgăduinței? G. J. & BARNAVI Elie (1982), Israël au XXe siècle, Paris, PUF. BENSIMON Doris (1994), Les Juifs dans le monde au tournant du XXIe siècle, Paris, Albin Michel. DIECKHOFF Alain (1992), „Sionisme”, in Encyclopaedia Universalis, Paris, t. 21, pp. 60-68. EISENBERG
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o neîncredere firească, similară omului obișnuit, am putea spune modern, în timp ce tăcerea lui Avraam vine dintr-o credință mai puternică ca firea. Și împlinirea promisiunii, odată cu nașterea lui Isaac, nu face decât să întărească această credință. Din această perspectivă, a făgăduinței onorate, trebuie interpretată încercarea la care Avraam este supus mai târziu pe muntele Moria. Credința fără fapte este "vorbă goală", de aceea ea trebuie dovedită. Testul la care este supusă credința lui Avraam frizează absurdul. De ce Dumnezeu vrea să ia
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]