2,882 matches
-
Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863; Elena Dragoș de Moldavia, Iași, 1863; Turnul Butului, Iași, 1863; Voichița de Românie, Iași, 1863; Nuvele istorice a României, I, ed. 3, Iași, 1867; Culegere de fabule, București, 1895; ed. 2, București, 1905; Fabule, I-II, Iași, 1896; Nuvele istorice, îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1915; Dragoș, București, 1926; Mazepa în Moldova, îngr. P. V. Haneș, București, 1926; Alexandru cel Bun, îngr. P. V. Haneș
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863; Elena Dragoș de Moldavia, Iași, 1863; Turnul Butului, Iași, 1863; Voichița de Românie, Iași, 1863; Nuvele istorice a României, I, ed. 3, Iași, 1867; Culegere de fabule, București, 1895; ed. 2, București, 1905; Fabule, I-II, Iași, 1896; Nuvele istorice, îngr. și pref. P. V. Haneș, București, 1915; Dragoș, București, 1926; Mazepa în Moldova, îngr. P. V. Haneș, București, 1926; Alexandru cel Bun, îngr. P. V. Haneș, București, 1928; Ruxanda Doamna, îngr. P. V.
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
1927; Studii și documente literare, I, București, 1931 (în colaborare cu I. E. Torouțiu); Ion Creangă, Povești, București, f.a.; Petre Ispirescu, Basmele românilor, București [1939]; Vuk Ștefanovici Karagici, Cântece populare sârbești, pref. edit., București, 1977. Antologii: Cântece poporane moldovenești, București, 1928; Fabula în literatura românească, I-II, introd. edit., București, 1934-1936; Bucureștii de altădată cântat de poeți, București, 1936; Poeții și prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), introd. edit., București, 1936; Poeții și prozatorii Basarabiei până la Unire (1812-1918), introd. edit., București, [1937]; Poezia
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
deosebirilor nete dintre știința istoriei și artă, ajungând la concluzia că autorul a amestecat nefericit procedeele; Răzvan Vodă, piesa aceluiași (apărută întâi sub acest titlu), este confruntată cu definițiile dramei date de Aristotel și Schopenhauer și cu dramele lui Shakespeare; fabula lui G. Sion este opusă definiției acestei specii dată de Lessing și realizărilor lui La Fontaine; ceva mai îngăduitor a fost cu Ronetti-Roman, al cărui poem Radu îi ocazionează sfaturi literare pline de bun-simț. Adversar al efuziunilor stilistice, C. a
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
bărdița, Chișinău, 1988; Săgeți, Chișinău, 1990; Zâmbăreți și cucuieți, Chișinău, 1990; În ajun de Anul Nou, Chișinău, 1992; Fulgere basarabene, Chișinău, 1997. Traduceri: Heine, Poezii, Chișinău, 1959 (în colaborare cu P. Starostin); S. Oleinik, Satiră și umor, Chișinău, 1965; Krâlov, Fabule, Chișinău, 1967; I. Tuvim, Poezii, Chișinău, 1968 (în colaborare cu S. Vangheli); R. Gamzatov, Daghestanul meu, I-II, Chișinău, 1972-1976; I. Kohanovski, Versuri, Chișinău, 1972; S. Mihalkov, Nenea Stiopa, Chișinău, 1974 (în colaborare cu Grigore Vieru); S. Brant, Corabia nebunilor
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
în limba rusă, ca și celelalte scrieri ale sale, Simfonia la Psaltire (probabil după modelul lui Ivan I. Iliinski, care dăduse o Simfonie asupra Evangheliei), datează din 1726. A scris, în versuri silabice (un vers slav prin excelență, dar desuet), fabule și satire, ode filosofice și ocazionale, epigrame, epopeea (neterminată) Petreida (1730), consacrată faptelor lui Petru cel Mare. Traduce din Anacreon, o parte din epistolele lui Horațiu, lucrarea lui Fontenelle Entretiens sur la pluralité des mondes (1730), Discours au Roi de
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
consacrată faptelor lui Petru cel Mare. Traduce din Anacreon, o parte din epistolele lui Horațiu, lucrarea lui Fontenelle Entretiens sur la pluralité des mondes (1730), Discours au Roi de Boileau. În scrierile redactate în Rusia (Satirele I-V, primele trei fabule: Focul și idolul de ceară, Matca albinelor și șarpele, Cămila și vulpea, șapte epigrame, Petreida), toate în limba rusă, este vădit influențat de autorii antici și scriitorii clasici francezi. Mediul cultural din Londra și Paris îl determină să revină asupra
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
în literatura rusă (istorici importanți ai literaturii ruse îl socotesc un întemeietor al poeziei rusești moderne), dovedindu-se un subtil observator al moravurilor, ridiculizând vicii umane, individuale sau colective, elogiind fapte de spirit sau moralizatoare. Inspirate din Esop, cele șase fabule pe care le-a compus se remarcă prin forma clasică și prin conținutul moralizator adaptat realităților rusești. Cele unsprezece scrisori literare și filosofice dezvăluie un poet reflexiv, sceptic, decepționat, melancolic și contradictoriu. Cunoscător al mișcării iluministe, C. a propagat în
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
năștea în acea zi de 15 august 1769, s-a spus, între altele, că viitorul împărat ar fi venit pe lume chiar pe pardoseala acelui salon, care era acoperit cu covoare antice cu figuri de eroi din Iliada și din fabule. Sigur e numele pe care aproape în unanimitate l- au ales pentru băiețelul care întregea tânăra familie: Napoleone. Cu numele de alint Nabulio. Iar cel de poreclă - Babulione. Adică cel ce se amestecă în toate. În registrul de botezuri al
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
giganți, tată și fiu, cu o proveniență incertă și cu trăsături grotești ce sunt analizate de narator într-o manieră ironică. Sub masca aparentului aspect comic putem descoperi un substrat psihologic, cu influențe de natură moralizatoare, conturând un aspect de fabulă de factură umanistă. În sfera operelor din cadrul românesc, se evidențiază ca și stil ironic de tratare a subiectelor I.L.Caragiale, considerat cel mai mare dramaturg român, cu deosebirea că acesta nu atinge limitele impuse de categoria urâtului - cele descrise de
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
-se asupra celorlalți munți învecinați, cât faptul că prin aceasta e în adevăr un far zărit de la mari depărtări. Dimitrie Cantemir avea dreptate când scria: „dacă ar fi fost cunoscut celor vechi, nu era să fie mai puțin slăvit în fabulele lor decât Olimpul sau Pindul.” Numirile pe care poporul le-a dat diferitelor stânci izolate sau grupurilor de stânci dovedesc aceeași părere, iar asemănarea din depărtare a siluetei lui cu acoperișul unei biserici, nelipsindu-i nici turnul, nu a scăpat observării
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sunt și conducători de partide, o să vă explic așa la modul intuitiv, ca să înțeleagă chiar și cel care crede că „Quo vadis” se traduce: „un-te duci tu mielule” sau „un-ne duci tu Nelule”. Pe timpul lui Ceaușescu, eu scriam fabule și aveam un personaj predilect, măgarul, personaj care mi-a adus la un moment dat și un premiu pentru literatură umoristică. Dar timpurile au trecut și a trebuit să-mi aleg, ca erou, un alt măgar, un model nou-nouț, un
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
care i l-am transmis eu. Când i-am fost recomandat, abia terminase școala secundară de provincie, cu o profesoară de franceză ce nu știa bine nici să traducă. I-am interpretat cu toată subtilitatea de care eram capabil o fabulă de La Fontaine, Les animaux malades de la peste, ce produsese odinioară atâta încîntare în mine. Am trecut apoi la Les deux pigeons. Am lăsat-o mai târziu să interpreteze singură, și eu numai îmi dam părerea, profesor și elevă. Dar curând
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și alte gângănii vor fi instalate înaintea tuturor oamenilor. Dar aș fi dorit o înmormîntare pentru Ahmed făcută cu tot dichisul. Dacă aș fi trăit în Franța, în secolul al 17-lea, aș fi rugat pe La Fontaine să scrie o fabulă tristă, în care toate animalele ar conduce la groapă un pisic. Ar fi îndurerate foarte toate lighioanele pământului, și chiar și lui s-ar fi crezut obligat să nu lipsească. Așa, la miezul nopții, eu singur a trebuit să organizez
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
bărbie. M-a întrebat numai, cu ochii aiurea, dacă am dormit bine. Am mințit-o: "Aproape ca întotdeauna", și, prescriindu-i regimul (ce ridicol e un medic cu prescrierea regimului, cu "ajutorul" pe care îl dă naturii, ca musca din fabulă!), i-am permis să se îmbrace și să stea liniștită. După două ore, care au trecut greu, dar pe care mi le-am impus departe de ea, m-am întors. Stătea într-un jilț de trestie în odaia de primire
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mi-a bătut grozav de tare. Mintea e așa ciudată. Obiectiv vorbind, nu am nevoie de asemenea experiențe, dar există un dor așa de absurd de acțiuni care se Întrepătrund cu alte acțiuni, de coerență, de forme, de mistere sau fabule. Poate consideram că nu mai am nici o fărâmă din curiozitatea umană obișnuită, dar am greșit surprinzător. Și nu-mi place. Nu-mi place nimic din asta. Când te-a văzut, te-a fugărit? spuse Feffer. — A venit după mine, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
acest principiu dominant ființa umană se poate desprinde pentru a-și exprima imensul privilegiu al purei libertăți sau a lipsei de responsabilitate pentru impuls. Aspectele biologice fundamentale sunt ca țărănimea, individul În ansamblu considerându-se un prinț. E ca În fabula cu la cigale și la fourmi. Furnica a fost cândva eroul, dar acum greierele face tot spectacolul. Tatăl meu m-a Învățat matematici și franceză. Cea mai mare temere a tatălui meu a fost că studenții lui vor tăia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mormanul de vase pe care le avea de spălat, mă luase de-o parte și-mi arunca fulgere din priviri. Tu nu vezi că e mai înaltă ca tine? Vrea să râdă de noi... se bagă așa, ca ariciul din fabulă în mănușa noastră. Mă face geloasă și tu o ajuți? Renunți la mine pentru una ca ea? Eram total debusolat și inima îmi tremura nebună de frică. Venisem să mănânc cu altcineva. Ce mare lucru? N-o sărutasem, nu stătuse
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de invenție“. În Sadoveanu sau Utopia cărții, Nicolae Manolescu va scrie: „Invenția are aici un sens special, căci constă, înainte de orice, chiar în abundența plină de savoare a detaliului, în concretul unei proze a cărei originalitate ține prea puțin de fabulă, de anecdota epică, dar mai ales de modul expunerii. ș...ț Geniul lui Sadoveanu este al variațiunii pe temă. Invenția nu e în subiect, ci în protocolul istorisirii“. Cânele tc "Cânele " Strada era de obicei tăcută. Ferită de cursul birjelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mare, sunt prea mulți. Eu înnebunisem. O spaimă fără vreo putință de a o cuprinde în aceste cuvinte. Depășește orice putere expresivă a mea. Mai ales ritmul vertiginos în care se derulau trăirile acelei clipe de revenire în Lume. Pot fabula la nesfârșit, încercând să găsesc asemănări, legături cu alte experiențe, metafore, perifraze, mai știu eu ce. Totul a fost atât de fulgerător, încât nici nu cred că mai aveam timp să conștientizez ceea ce mi se întâmpla. Credeam, sincer convins, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
căzut peste o sobă, era să ia foc. Țipau femeile, copiii. Ăla care a rămas În picioare căuta să ne amenințe și pe noi. Am pus mâna și i-am liniștit pe amândoi.“ Încă nu ești sigur că toata morala fabulei abia Înjghebate de bătrânul Învățător este asta. Poate mai urmează ceva, poate nu. Cert e că o senzualitate aparte se desprinde tot timpul din modul lui de a povesti. Ceva neștiut și nebănuit se strecoară pe sub, printre, pe deasupra cuvintelor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fără ajutorul tabloului să faci comparații din memorie, relative la pielea, cum spui dumneata, a racului și a celorlalte animale de apă care-l înconjoară. Prin urmare, privește atent și spune ce reprezintă planșa? ― Reprezintă... așa, ca un fel de fabulă! ― Cum? Ce vrei să spui, cum ca un fel de fabulă? ― Bine, în tablou văd, în afară de rac, o broască și o știucă; și eu știu de fabula " Racul, broasca și știuca" de Alexandru Donici... ― Și asta însemnează că tabloul ne
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]