3,990 matches
-
care se clădesc cetățile de azi. Comunei Itești, de la o depărtare de numai câțiva kilometri de Bacău, cerul îi revarsă pe frunte balsam de azur și-i stoarce lacrimi de rouă din bumbacul norilor. Mantaua de codri de stejari și fagi îi acoperă spinarea dealului sfârtecat de râpi, care are la subsuori pâlcuri de cătini, de măcieși măcriș și salcâmi. Talazurile albastre ale Bistriței îi răcoresc gleznele de argilă. Satul acesta a fost hărăzit a fi mai puțin surpat de ifose
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
o parodie, mascaradă e ades! AH! Cum o răsfățam eu Doamne-n astă zi, lângă pădure, Dacă nu-și băga ,,el”coada, mintea - banii să ne-o fure!. Dar te rog, la anu-n vară, colo-n Țara mea de fagi, Să-mi alini toată durerea, lângă oameni buni și dragi!. Te mai rog încă o dată, Doamne, știu că m-ai iubit, În căsuța fermecată, unde am copilărit, Sau acolo sub pădure, în miros de fân cosit, Până somnu-o să ne
SĂ ŞOPTESC, SUNT FERICIT . . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342189_a_343518]
-
aproape de Dumnezeu. Afacerile îl agasează, decorul sumbru al Lupeniului îl deprimă, oamenii banali și lucrurile mărunte îl plictisesc, năravurile lumii de astăzi îl înfricoșează. Doar aici, între copacii ăștia străbuni, simte el rostul și bucuria deplină a vieții. "Uite, vezi fagul ăla? E bătrân tare, gata să moară. Și uite-te aici, în jurul lui. E plin de puiandrii. Asta face copacul în anul în care simte că moare. Se încar-că cu jir și lasă la poalele lui lăstari. Înainte să moară
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
B R I E - L U N Ă A L E A S Ă NOIEMBRIE - mă afli-a patra oară Peste ocean, departe de cei dragi, Dar vreau la anul, când vii iară, Să fiu acasă-n Țara mea de fagi!. Treizeci de ani vor fi, a mea mireasă, Treizeci de Toamne-a adunat Noiembrie - lună aleasă, Când rochie albă-a îmbrăcat!. . . Spre seară, lumânări aprinse, Alai cu muzică-n ogradă, Peste emoțiile-ntinse, Fulgi albi au început să cadă. Când
NOIEMBRIE, LUNĂ ALEASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341942_a_343271]
-
iubim!. Băiatul, ca un brad și-o mândră fată, COMOARA vieții noastre, cât trăim! . . . NOIEMBRIE - mă afli-a patra oară Peste ocean, departe de cei dragi, Dar, vreau la anul, când vii iară, Să fiu acasă-n Țara mea de fagi!. . . PS. În fotografie sunt copii noștri, Marcel și Alina. Referință Bibliografică: NOIEMBRIE, LUNĂ ALEASĂ / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 528, Anul II, 11 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NOIEMBRIE, LUNĂ ALEASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341942_a_343271]
-
răchiți, Nucul - cununa de viță, Râs de copii fericiți!. În scrânciob, făcut de TĂTUCA, O zi întreagă ne jucam. Aveam de furcă, cu MĂMUCA, La lucru când n-o ajutam!. Și trotinete ne-a făcut, Cu roți din lemn de fag Și câte mingi el ne-a cusut, Zâmbindu-ne cu drag!. BUNICA, gârbovă de fel, Icoană-n amintirea-mi dragă, Striga la mama ziua-ntreagă: -,,Nu bate Vică, pe Ionel!”. Și foamea, când ea te obligă Și ce mânca nu
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
urechea mea, ca un zgomot de fond. Sunt apele mării. Aceasta își manifestă prin zvârcoliri tulburarea de care este cuprinsă la sosirea iubitului, pe care nu-l pot reține numai pentru ea. În odaie plutesc miresmele focului din lemne de fag, ce duduie în soba confecționată din teracotă de culoarea ciocolatei. Pe fiecare placă este ștanțat un model ce reprezintă un bărbat solid, pletos, cu barbă deasă, îmbrăcat în straie de blană. După oboseala zilei de muncă, mă odihnesc într-un
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
de cumplită, nu e creștină, însă izbucnește dintr-o sinceritate sfâșietoare”. Acestă sinceritate, deschiderea sufletului ca la o spovedanie, este caracteristică totuși omului creștin, trăsătură împregnată copilului Mihai care copilărise în țara de vis și de basm a Bucovinei (Țara fagilor), țara colindelor care ne încântă și azi, așa cum cu siguranță l-au încântat și pe viitorul poet, acum o sută cincizeci de ani. Spre sfârșitul scurtei dar luminătoarei sale vieți, dându-și seama asemeni Fericitului Augustin care afirma pătruns de
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
urechea mea, ca un zgomot de fond. Sunt apele mării. Aceasta își manifestă prin zvârcoliri tulburarea de care este cuprinsă la sosirea iubitului, pe care nu-l pot reține numai pentru ea. În odaie plutesc miresmele focului din lemne de fag, ce duduie în sobă confecționata din teracotă de culoarea ciocolatei. Pe fiecare placă este stanțat un model ce reprezintă un barbat solid, pletos, cu ... Citește mai mult MOTTO:“Iarnă, un anotimp al așteptării, o vreme potrivită pentru reînvierea amintirilor de
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
urechea mea, ca un zgomot de fond. Sunt apele mării. Aceasta își manifestă prin zvârcoliri tulburarea de care este cuprinsă la sosirea iubitului, pe care nu-l pot reține numai pentru ea.În odaie plutesc miresmele focului din lemne de fag, ce duduie în sobă confecționata din teracotă de culoarea ciocolatei. Pe fiecare placă este stanțat un model ce reprezintă un barbat solid, pletos, cu ... VIII. FRONTIERĂ, de Ștefana Ivănescu, publicat în Ediția nr. 684 din 14 noiembrie 2012. Este anul
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
începem cu copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate prin frumoasele păduri ale Bucovinei. Fac o paranteză amintind că numele de „Bucovina” provine din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul se poate traduce prin „Țara fagilor”. Nostalgia copilăriei este evocată în poezia de mai târziu O, rămâi scrisă în 1979. Poetul aude glasul pădurii care-i șoptește: „O, rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât de mult
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate prin frumoasele păduri ale Bucovinei. Fac o paranteză amintind că numele de „Bucovina” provine din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul se poate traduce prin „Țara fagilor”. Nostalgia copilăriei este evocată în poezia de mai târziu O, rămâi scrisă în 1979. Poetul aude glasul pădurii care-i șoptește: „O, rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ numai eu știu să le-
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [ ... ] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
râului, Primăvara în roua căzută din Frunze Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Cand trifoiul decide vară, Cănd pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpănă zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. (ÎI
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Acasa > Versuri > Visare > ÎNTOARCEREA LA SAT Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului mi-e dor de câmpurile ce aveau verdeață, pădurile cu brazi și fagi înalți de soarele ce se ascundea în ceață bisericile noastre cu prelați, mi-e dor de anii mei copilărie, copil eram și eu cândva, mi-e dor de curtea mea cu păpădie, mi-e dor de tine, maica mea, mi-
ÎNTOARCEREA LA SAT de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342724_a_344053]
-
de cultură” și “Info Plus Cultural” - la postul local Plus TV Suceava). • Președinte - din anul 2002 - al Filialei Suceava a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și redactor șef adjunct al revistei de literatură și istorie literară “Țara Fagilor” (serie nouă), editată de societate. • Autor, împreună cu prof. Ion Cozmei, al volumului “Din Boian la Vatra Dornei” (pelerinaj transfrontalier pe Drumul Împărătesc al Poetului - pe urmele lui Mihai Eminescu - Editura AUGUSTA, Timișoara, 2004). • Autor al lucrării „Efigii în filigran” - primul
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
în perioada 1995-2003 în Ziarul Ancheta și alte ziare din Brăila. Publică în Revista Ex-Librisul Românesc din Oradea anii 2002-2003 condus de prof.dr. Constantin Mălinaș. Publică în Revista de Cultură Dunărea din Brăila în anii 2003-2004. Publică în Revista Țara Fagilor din Suceava în 2005, 2006, 2007. Publică în Revistele online și scrise; Cititor de Proză, Cititor de Proză-Republica Artelor / București, condusă de Emanuel Pope, din 2010 până în prezent. Publică în Revista Singur / Târgoviște, condusă de poetul Ștefan Doru-Dăncuș în anul
CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341151_a_342480]
-
urzică, dar o adiere malcomă de vânt ne-a împăcat. I-am zâmbit unei raze de soare și ea mi-a redat “căldura” sufletească. Am sorbit din roua fermecată a unei petale de bujor. Am fugit nebună prin pădurea de fagi, m-am aruncat obosită în iarba înaltă și mirosul ei m-a îmbătat. Mă simt minunat în mijlocul naturii. O iubesc și ... mă iubește! Poate că visez. Nu! Chiar dacă e vis, nu vreau să mă mai trezesc niciodată. E minunat! Sânt
CONVORBIR de LIDIA FLORINA TURCUŞ în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341189_a_342518]
-
urzică, dar o adiere malcomă de vânt ne-a împăcat. I-am zâmbit unei raze de soare și ea mi-a redat “căldura” sufletească. Am sorbit din roua fermecată a unei petale de bujor. Am fugit nebună prin pădurea de fagi, m-am aruncat obosită în iarba înaltă și mirosul ei m-a îmbătat. Citește mai mult Am ascultat glasul ploii, al lunii, al stelelor.Am auzit ce mi-a spus o rândunică și o păpădie. Am receptat un cuvânt de
LIDIA FLORINA TURCUŞ [Corola-blog/BlogPost/341190_a_342519]
-
urzică, dar o adiere malcomă de vânt ne-a împăcat.I-am zâmbit unei raze de soare și ea mi-a redat “căldura” sufletească.Am sorbit din roua fermecată a unei petale de bujor.Am fugit nebună prin pădurea de fagi, m-am aruncat obosită în iarba înaltă și mirosul ei m-a îmbătat....
LIDIA FLORINA TURCUŞ [Corola-blog/BlogPost/341190_a_342519]
-
FOND FORESTIER TOTAL 401.4 2 SUPRAFAȚA PĂDURILOR TOTAL 398.4 3 Rășinoase - TOTAL 4.7 4 - molid - 5 - brad - 6 - duglas - 7 - larice - 8 - pin 4.7 9 - alte rășinoase - 10 - din rând 3 - rășinoase în afara arealului - 11 Foioase - total 393.7 12 - fag 0.2 13 - stejar 151.1 14 - din rândul 13 - stejar pedunculat 57.9 15 - din rândul 13 - gorun 92.2 16 - diverse tari - total 236.2 17 - salcâm 59.9 18 - paltin 2.4 19 - frăsin 18.5 20 - cireș 20.5 21 - nuc - 22 - alte specii tari
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
30 cm, extrăgându-se arborii valoroși. Porțiunile tăiate ras erau împădurite integral cu molid sau regenerare era lăsată la voia întâmplării. În urma acestor tăieri au rezultat actualele arborete reprezentate prin molidișuri pure, mai tinere, cu elemente de molid, brad, fag mai bătrâne - la baza versanților și arborete rărite, amestecuri de molid, brad, fag, relativ pluriene, cu fagul rău conformat (datorită extragerii exemplarelor valoroase, dar și stațiunilor de bonitate mai redusă pentru fag) - în restul parcelei, spre amonte. ... 3.1.2. Modul de
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
molid sau regenerare era lăsată la voia întâmplării. În urma acestor tăieri au rezultat actualele arborete reprezentate prin molidișuri pure, mai tinere, cu elemente de molid, brad, fag mai bătrâne - la baza versanților și arborete rărite, amestecuri de molid, brad, fag, relativ pluriene, cu fagul rău conformat (datorită extragerii exemplarelor valoroase, dar și stațiunilor de bonitate mai redusă pentru fag) - în restul parcelei, spre amonte. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurii după anul 1948 După anul 1948 pădurile care fac obiectul
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
lăsată la voia întâmplării. În urma acestor tăieri au rezultat actualele arborete reprezentate prin molidișuri pure, mai tinere, cu elemente de molid, brad, fag mai bătrâne - la baza versanților și arborete rărite, amestecuri de molid, brad, fag, relativ pluriene, cu fagul rău conformat (datorită extragerii exemplarelor valoroase, dar și stațiunilor de bonitate mai redusă pentru fag) - în restul parcelei, spre amonte. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurii după anul 1948 După anul 1948 pădurile care fac obiectul prezentului amenajament au fost
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
pure, mai tinere, cu elemente de molid, brad, fag mai bătrâne - la baza versanților și arborete rărite, amestecuri de molid, brad, fag, relativ pluriene, cu fagul rău conformat (datorită extragerii exemplarelor valoroase, dar și stațiunilor de bonitate mai redusă pentru fag) - în restul parcelei, spre amonte. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurii după anul 1948 După anul 1948 pădurile care fac obiectul prezentului amenajament au fost încadrate, din punct de vedere amenajistic, într-o singură unitate de producție. Pădurile respective au
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]