3,095 matches
-
de torționarii atei din închisorile comuniste, R. sugerează asemănarea cu torturarea martirilor creștinismului, ceea ce - spune autorul - „transformă un capitol al istoriei vechi a creștinismului într-o realitate contemporană, după cum transformă un capitol al istoriei contemporane într-unul al istoriei sacre”. Familiarizat cu tot ce s-a scris în exil și în țară despre detenția și prigoana comunistă, R. realizează în 1998 o lucrare insolită, Istoria literaturii române de detenție, în două volume intitulate Memorialistica reeducărilor și Mărturisirea colaborării, unde sunt prezentate
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
meșteșug literar, accentul fiind însă pus pe artele plastice, care se dezvoltă în etapa medievală la intersecția Orientului cu Occidentul. Autorul crede că ortodoxia ne-a ținut timp de secole departe de catolicism și de arta vecinilor vestici și nordici. Familiarizat cu literatura universală, îl admira pe Ibsen, căruia i-a consacrat articole ample, și, în tinerețe, pe Strindberg și pe Wedekind, din opera căruia, ca și din cea a lui Heine și Cehov, a tradus prin reviste. Ceea ce rezistă cu
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
cercetările românești ale vremii. Tânărul autor avea o cultură istorico-literară solidă și nu se limita la perioada clasicismului englez, spre care îl îndreptau în chip firesc preocupările de până atunci, el fiind unul dintre primii angliști români care s-au familiarizat cu problemele literaturii medievale, inclusiv ale celei din epoca anglo-saxonă și ale începuturilor în limba engleză. Cea de-a doua carte, Fenomenul englez, este cea mai importantă cercetare a lumii din Insulele Britanice din câte au fost publicate la noi
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Rilke), Aurel Rău (cu o analiză a timpului în multiplele sale forme de apariție), criticul dovedindu-se un cunoscător al literaturii române nu numai pe coordonată istorică, ci și în privința subtilităților de interpretare. De altfel, M. a intenționat să-i familiarizeze pe cititorii germani și cu lirica românească, prin traduceri îndeosebi din poeții contemporani, unele rămase în publicațiile la care a colaborat, și îndeosebi în „Neue Literatur”, altele reunite în volum, ca un gest de a crea o punte de cunoaștere
MOTZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288262_a_289591]
-
episcopii greci Dositei Filitis și Nectarie Moraitul, dar se va devota mai mult lui Constantie, episcop de Buzău, care îl va face protosinghel în 1802. Atras de preocupările cărturărești, nu ezită, la o vârstă matură, să devină elevul Academiei Domnești, familiarizându-se și cu ideile patriotice, în spiritul veacului, profesate de dascăli renumiți: Neofit Duca, Constantin Vardalah, Lambru Fotiade ș.a. Trăiește în continuare modest, fiind în 1814 cântăreț la biserica bucureșteană Sf. Nicolae Șelari și apoi profesor la biserica Panaghia din
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
A Time to Keep, 1949; versiunea în limba română, 1975) sunt preotul Radu, învățătorul Vlad și moș Gherasim, sătean isteț și cel mai înstărit gospodar al satului, care îl ține pe copil o vară în sihăstria munților, spre a-l familiariza cu obiceiurile ciobănești. Alte ipostaze ale acestui tip de om isteț și cu inimă mare pot fi întâlnite în povestirile Viscol (personajul Ion Baciu), Păstorul Domnului (preotul), Drumuri cu popas (Ion Codreanu), în care laitmotivul constă în asigurarea bunăstării urmașilor
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
succesive, un sens major. Pe parcursul elaborării, romancierul s-a preocupat de mai buna cunoaștere a operei scriitorilor americani din ultima generație, pe de o parte spre a intra în consonanță cu spiritul epocii, iar pe de alta, spre a-l familiariza pe cititorul român cu actualitatea literară de peste Ocean. Rezultatul direct al acestor eforturi îl constituie volumul Scriitori americani contemporani (1997), unde sunt reunite eseuri despre Norman Mailer, Kurt Vonnegut, William Styron, John Updike, Joseph Heller, Erika Jong, Joan Didion, Toni
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
adaptează copios (și adesea anonim) din clasici, ca și din unii contemporani de succes, se compilează fără rețineri din presa străină, punându-se în general accentul pe nevoia de informare și pe setea de „curiozități” a publicului larg. Cititorii sunt familiarizați cu nume ca F. M. Dostoievski, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov, A. I. Kuprin, V. G. Korolenko, Maxim Gorki, Leonid Andreev, Victor Hugo, Balzac, Baudelaire, Théophile Gautier, Anatole France, Ernest Renan, Paul Verlaine, François Coppée, Albert Samain, Camille Flammarion, Maurice Barrès, Tristan
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
oprimării celor avuți (primari, boieri, plutonieri grosolani, perceptori cinici sau preoți hrăpăreți). Mai interesante sunt câteva povești și legende dobrogene. Încadrate în viața cotidiană prin povestiri în ramă, după modelul sadovenian, și reluate în mai multe dintre cărțile prozatorului, acestea familiarizează cititorii cu viața, obiceiurile și priveliștile Dobrogei. Legenda lacului Techirghiol, narațiunile din Iusuf (1959), basme orientale, cu situații uneori previzibile sau melodramatice, au în centru oameni de condiție modestă care, datorită priceperii și vitejiei lor, obțin în final libertatea și
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
știu să fac nimic, n-am putere”; - senzații fizice: oboseală, dureri musculare ziua și noaptea, stări de greață, dureri de cap; - comportamente asociate: inactivitate; - context: singură acasă, puține vizite, deci nimeni nu-și dă seama de starea mea. Acest exercițiu familiarizează pacienta cu identificarea gândurilor, a emoțiilor și a comportamentelor asociate. Sarcini de efectuat Participanții trebuie să efectueze analiza contextului pentru fiecare comportament problemă reperat. Sedința 4: definirea obiectivelor comportamentale și planificarea activităților Trecerea în revistă a sarcinilor Martine a efectuat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
automate depresive, dar nu se simte în stare să le aplice fără ajutorul terapeuților. Ea și-a înregistrat zilnic gândurile automate și reușește să le exteriorizeze în momentul în care emoția este cea mai puternică (la cald). Tema ședinței Terapeuții familiarizează grupul cu tehnica examinării dovezilor evidente și o ilustrează cu o situație prezentată de Martine în ședința precedentă (situație trăită într-un mare magazin). La început, Martine explică situația, emoțiile și gândurile trăite. Intr-o a doua etapă, ea caută
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să aplice tehnica”. Aceasta pare simplă în timpul ședinței” dar, ajunsă acasă, ea nu reușește „deloc”. Terapeuții o încurajează, reafirmând dificultatea acestei tehnici și îi prezentă o tehnică complementară: identificarea altor puncte de vedere. Tema ședinței Grupul lucrează pentru a se familiariza cu tehnica altor puncte de vedere. Exerciții Tehnica decentrării prin identificarea altor puncte de vedere o atrage pe Martine. Intrebările care o ajută cel mai mult sunt cele cu numărul 3 („Imi imaginez o persoană pe care o cunosc bine
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este natural și numirea acestui fenomen înțelegere profundă, științele sociale nu sunt numai alienante, ci și imperialiste. Ce ar trebui în schimb să facă observatorul socialului? Acesta ar trebui să aplice noțiunea de Verstehen a lui Max Weber, să se familiarizeze cu interpretările și sensurile celeilalte societăți, să-i vorbească limba și să participe la convențiile acesteia fără greșeală. Ca etnograf, specialistul în științe sociale trebuie să se lase pătruns de subiectul de studiu, să-l observe în detaliu, să descifreze
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trib”, și ar funcționa complet separat de celelalte triburi, fără să intre în contact cu vecinii. Dar lumea noastră socială nu corespunde deloc unui asemenea model. Astfel, va fi necesar să stabiliți ce înseamnă cultura cu care trebuie să vă familiarizați. Cum puteți aprecia unde începe o cultură și se sfârșește cealaltă? Ce semne veți căuta ca să începeți cercetarea? Ați putea încerca să luați în considerare barierele politice - dar pot exista mai multe culturi în cadrul acelorași frontiere, în special atunci când acestea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale este acum completă. Am explorat o serie de abordări analitice diferite, atât din perspectiva cauzală, cât și din cea a alegerilor sociale. Cu cât veți studia mai mult în direcția aceasta din literatura de specialitate, cu atât vă veți familiariza mai bine cu aceste abordări și vă va fi mai ușor să le adoptați și să vă adaptați la ele în propriile proiecte de cercetare. Acum este timpul să ne mutăm atenția de la partea analitică la cea sintetică a procesului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
testare. Numai unele dintre aceste abordări se bazează pe probabilitate și statistică. Dar scopul nostru este să selectăm corect tipul de test potrivit, pentru a stabili concluzii pe care să le putem susține cu încredere. Este, astfel, important să ne familiarizăm cu un număr mare de strategii de testare, ca să putem studia literatura de specialitate în mod critic și selecta în mod înțelept atunci când alegem un test care să fie potrivit pentru proiectul propriu. În al treilea rând, trebuie să reținem
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și efort, o complicată instruire practică. La fel ca în cazul modelării, nu putem face presupunerea că studenții vor fi gata imediat, și că nu se vor grăbi să le utilizeze cu rafinament. Scopul este deocamdată acela de a vă familiariza cu aceste convenții. În ceea ce privește testarea, doresc să înțelegeți prezumțiile caracteristice fiecărui tip de testare, avantajele și dezavantajele acestora și care sunt condițiile cele mai propice pentru ca acestea să genereze constatări utile. Pornind de la această bază, puteți să vă continuați instruirea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
contrastând - calculat - cu tehnicismul celorlalte două părți. Remarcat prompt încă de la debut, scrisul prozatorului se menține constant în atenția criticii. Aventuri într-o curte interioară este una dintre cele mai bune cărți de proză de la sfârșitul anilor ’70. N. este familiarizat cu semiologia și cu ultimele achiziții literare europene, are imaginație și strunește bine o seamă de procedee scripturale. Excelent observator, își focalizează discursul îndeosebi asupra a două categorii sociale: noua „intelighență” (studenți, candidați la admitere, absolvenți feneanți sau în căutare
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
rezistența culturilor particulare, pe de altă parte, astfel Încât să se evite instrumentalizarea raporturilor interumane. În ultimii ani, discursul ziariștilor, al politicienilor, al organizațiilor voluntare s-a profesionalizat din punct de vedere sociologic. Studiile sociologice asupra problemelor asociate cu tranziția au familiarizat opinia publică cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți civile românești. Constantin Schifirneț: Spațiul public românesc integrează sociologia, dar - trebuie s-o spunem limpede - nu prin vocile ei cele mai autorizate. Prezența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologiei de întocmire a unei lucrări științifice, a unui referat, familiarizarea cu prezentarea referatului în fața unui public avizat sau în cadrul unei manifestări academice, dezvoltarea capacității de a lucra în echipă. Pentru a se atinge aceste obiective elevii trebuie să fie familiarizați cu premisele formale ale realizării unui referat științific. Regulile de bază ale realizării unui referat științific sunt, din punct de vedere structural și inițiatic, cel puțin trei: 1) Alegerea subiectului din cadrul temei date. În orice referat științific există o parte
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Dezvoltarea efectivă a metodelor și metodologiilor are loc în conținutul referatului. Se răspunde la întrebarea “Cum vreau să confirm/infirm ipoteza de lucru?”. 2) Conținutul referatului Conținutul referatului reprezintă partea cea mai extinsă a lucrării. Prin argumentare cititorul se poate familiariza cu un subiect nou sau cu o modalitate nouă de abordare a unor probleme cunoscute. Trebuie prezentate toate ideile considerate utile în sprijinul demonstrației, deoarece astfel se evita semnele de întrebare sau nelămuririle pe care auditoriul le poate avea (nu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
studiile universitare, cu intenția de a se specializă în drept, dar curând avea să fie influențat de Henry Poincaré să se orienteze către științe și matematică. Cu ajutorul fratelui său mai mare, Maurice, un bine cunoscut fizician, de Broglie s-a familiarizat cu teoria relativității și cu nouă teorie a cuantelor. „Aveam 19 ani”, scria el mai tarziu, „când am simțit cum se naște în mine vocația pentru fizică teoretică”. Curând a început lecturile în domeniu, a descoperit teoriile lui Max Planck
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
1913. În timpul primului război mondial, de Broglie a servit o lungă perioadă în armată. El a primit comandă unei unități de radiotelegrafie încartiruita pe Turnul Eiffel și, timp de șase ani, a abandonat studiile în domeniul fizicii, dar s-a familiarizat cu telegrafia fără fir, chiar în perioada în care aceasta migra spre undele scurte. După război, de Broglie s-a întors în laboratorul fratelui său și, în următorii câțiva ani, din 1920 până în 1924, a efectuat cea mai importantă parte
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
său și, în următorii câțiva ani, din 1920 până în 1924, a efectuat cea mai importantă parte a cercetărilor sale. Muncă în laboratorul lui Maurice, unde s-a ocupat în principal de cercetarea razelor X și a efectului fotoelectric, l-a familiarizat cu ultimele rezultate experimentale legate de teoria atomică. Primele lui lucrări datează din acești ani și, în plus, a avut și suficient timp ca să reflecteze asupra implicațiilor teoretice ale teoriei cuantice. Problemă de care se ocupă de Broglie era esență
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de Litere și Filosofie, secția istorie, a Universității bucureștene. Și-a luat licența magna cum laude în 1922 și a petrecut un stagiu de specializare la Universitatea Jagellonă din Cracovia, în 1923 și 1924, predând aici și limba română. Se familiarizează cu limbile slave și cu slavistica, făcând acum o opțiune definitivă pentru studierea istoriei medievale a românilor și adunându-și informația pentru teza de doctorat, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, pe care o
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]