1,938 matches
-
Primire foarte călduroasă, de care amândoi sunt încântați. La Palat, gardă de onoare și întregul corp de ofițeri ai garnizoanei, pe care eu îi prezint. Defilare a gărzii de onoare. Ora 9 mare retragere cu torțe a zece corpuri de fanfară, foarte frumos. Supat à quatre, foarte confortabil, împreună până la ora 11. Ei stau în camerele noastre. Multă ordine în timpul primirii și liniște. Sâmbătă, 14/26 aprilie Întreaga noapte și toată ziua ploaie, neprietenos, frig, vânt. Ora 8½ dejunat à quatre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
gară. La gară legația românească, domnișoara Bârsescu. Cu un sfert de oră înaintea plecării trenului au venit Stefanie și Rudolph, rămas-bun călduros. Ora 8 plecarea. Vremea frumoasă. Ora 1 sosirea în Pesta. Împăratul în ținută de gală, gardă de onoare, fanfara cântă imnul românesc. Miniștrii Tisza și Szaprach, cu notabilitățile, nobilime etc. Primire călduroasă din partea împăratului, prezentări. Eu merg cu împăratul, Elisabeta cu Romalo. Publicul ne salută cu ilehen. Mers la burgul din Ofen. Împăratul îmi propune să ne tutuim. Împărăteasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tare. Ora 8 dejunat. Sturdza la mine, vorbit despre Curtea de Argeș. Rămâne stabilit în mod sigur pentru duminica următoare. Ora 9½ plecarea din Cotroceni, singur. Miniștrii etc. la gară. Ora 12¾ în Sinaia. Ploaie. Elisabeta mă ia. Gardă de onoare cu fanfară. Ora 1½ dejunat. Theodori aici. După-amiaza cu Elisabeta. Seara biliard. Guturai enorm. Vreme rece. Duminică, 5/17 octombrie Mohorât, nu prea rece, vânt. Înainte de amiază scris cu Elisabeta. Stolojan la lunch. După-amiaza acasă, foarte răcit. Sosit Alecsandri, biliard cu el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Some Day! Mă auziți? Some Day. Ridică walkie-talkie-ul. Echipa de la lumini, fiți pe recepție cu petalele de trandafiri. — Robyn, zic neajutorată. Serios, am prefera să ieșim fără tamtam... Nici o mireasă de-a mea nu iese fără tamtam! Să dea tonul fanfara, murmură în cască. Echipa de la lumini, pregătiți reflectorul pentru ieșire. În secunda imediat următoare încep să cânte trompetele, iar invitații care dansează tresar. Lumina se schimbă, de la spoturi disco la un ton roz aprins, iar formația începe să cânte „Some
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care au participat 395 de spectatori. Amatori Ansambluri folclorice există în județele Timiș, Sibiu, Brașov. Peste o sută de formații de dansuri populare, orchestre și coruri își desfășoară activitatea în localități cu populație germană mai numeroasă. La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale - Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit în anul 1991 centenarul. Este unicul teatru în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) - teatrul de amatori din Huta Voivozi - 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) - un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) - fanfara din Nădlac - ansambluri folclorice cehe în Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) - ansambluri folclorice cehe în Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, Cîrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori - fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
comandantului Garnizoanei Iași. 10.V. Depuneri de coroane la „Monumentul Independenței” din Piața Independenței din Iași, împreuna cu veteranii de război. 03.VI. Participarea cercetașilor la programul organizat de Direcția Sanitară de „Ziua Inimii”. 15.VI. Program artistic dat de fanfara copiilor din Strășeni sărbătorind poetul Mihai Eminescu 20.VI. Sfințirea „Monumentului Eroilor României” căzuți pentru eliberarea Basarabiei, la cimitirul din Nisporeni, cu participarea filialei Sângeorz (Prof. Cocean) și a d-nei Maria Diaconu (Iași) Participarea a 16 elevi din Telenești (Basarabia
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” - pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii de la Lic. V.AIecsandri, însoțiți de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, în Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat în colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei - „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din nemurire, asumarea condiției prin care creatul se expune desfacerii, decreației. Elanul e însă mult prea imperios pentru ca potențele, în ciuda mirajului întoarcerii în sânul Vieții universale, să-și refuze deschiderea spre destinul care le cheamă, "spre nevăzutul unde arpegii de fanfare/ Desfac în foi sonore o limpede chemare", deschidere prin care se aude "cum urcă din adâncuri un mare imn august" (Cucerire). Avânt anabasic neînfrânat al tuturor celor ce presimt aerul tare al înălțimilor, pregustă deja din orizontul rarefiat al luminii
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
școlii . În continuare, elevii școlilor primare și gimnaziale urmau să recite din poezii și fragmente ale unor lucrări studiate În școală și să interpreteze În coruri simple sau mixte pasaje muzicale studiate În timpul orelor de muzică. Serbarea era Încheiată de fanfara militară, ce urma să interpreteze Frați români, un marș al lui Gr. Scorpan . Spre seară, În jurul orei opt și jumătate, garnizoana orașului urma să organizeze retragerea cu torțe, luminarea orașului fiind obligatorie . În școlile rurale, serbarea de 10 mai era
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
paharul și cu litrul/ Cum bea și mitropolitul !”, repetă obsesiv solistul formației, în aplauzele asistenței, tineri în marea lor majoritate, care cer bis după bis, dansând în cerc pe ritmul plin de viață al formației care face zgomot cât trei fanfare de regiment. Gulaș la ceaun, mămăligă, sarmale, murături, pește fript, iarăși sarmale, vin direct din bute de stejar, parcă cineva toarnă o scenă dintr-un film ce are ca temă Hanul Ancuței al lui Sadoveanu. O altă barieră, olfactivă și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al primului cetățean al țării: Scornicești. A fost momentul cel mai amuzant al transmisiei. Oamenii din Slatina treceau prin fața tribunelor care cum doreau, fără rânduri aliniate, ca la București, cu cățel, cu purcel, cum se zice, având în frunte o fanfară din câțiva țigani din zonă, grași și binedispuși, care băteau într-o tobă, în două timpane, suflau în trompete, parcă era într-un film de Geo Saizescu ori la vreo nuntă a uneia dintre rudele primului-secretar (cumnat cu Ceaușescu). Vorba
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la majorarea nivelului de trai al oamenilor muncii? Exact invers: niciodată n-au fost atâtea lipsuri în hrana poporului ca sub conducătorul-faraon ce ne duce țara de râpă. Ce sunt vizitele de lucru în care sunteți primiți cu onoruri, flori, fanfară militară, grupuri de pionieri etc. etc., decât propagandă deșănțată, inutilă, pentru preamărirea familiei domnitoare? Vreți să înmulțiți neamul românesc și imediat dați ordin ca fiecare soție să aibă trei-patru copii. Oare copiii dvs. au câte trei-patru copii? Dar toți membrii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ansamblu coral a interpretat cantata poetului grec Kostis Palamas, pe muzica compozitorului Spiru Samara. Această operă, compusă la cererea Comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice, constă dintr-o compoziție pentru cor fără acompaniament, reluată și susținută de una sau mai multe fanfare. Acordurile imnului olimpic intonat în 1896 a fost auzit apoi, 10 ani mai târziu, la întrecerile sportive organizate în 1906 ca un omagiu adus reluării Jocurilor Olimpice în 1896. Văduva compozitorului, Anna Samara, i-a scris vărului ei Jean Ketseas, membru
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
pentru imnul compozitorului Michal Spisak, ales dintre alte 392 de partituri din 40 de țări, în urma unui concurs pentru Imnul Jocurilor Olimpice de la Melbourne. În urma demersurilor făcute de către Anna Samara, pe stadionul olimpic de la Roma, în 1960, pe un aranjament pentru fanfară de Domenico Fantini, a răsunat imnul primei ediții a Jocurilor Olimpice din 1896, care a rămas în continuare Imnul oficial a celei mai mari competiții sportive a lumii moderne. Imnul olimpic de Kostis Palamas (în românește de Tudor George) Tu antic
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
element provocator "sfânta agheasmă de Zăvoaia". "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița" Într-adevăr, sfâșietor! Unde-i tinerețea? Frumusețea clipelor trăite când a fost avansat la gradul de sergent-major și se plimba prin parcul înflorit, unde cânta fanfara militară, alături de prima lui iubire, o fetișcană cu păr bălai? Ah, Doamne! Era atât de timid, de sfios și de pămpălău, încât mergea ca un îngrămădit privind în jos, cu limba-n dinți și cu fălcile-ncleștate, neîndrăznind o apropiere suspicioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prea grea și el nu se poate mântui. *** Într-o seară, biserica a fost gata. Mai era de adus clopotul și de înălțat crucea pe turlă. Ploua încetișor. A doua zi dimineața urma să fie inaugurat cu mare pompă, cu fanfară și ștabi de la regiune, Căminul cultural, iar tata ținea morțiș la gândul său: biserica să fie terminată înainte, iar în zori să se tragă clopotele. De aceea nu s-a lăsat și, împreună cu meșterul clopotar, cu meșterul care făurise crucea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
liceu (1886), căpătând numele patronimic de “Liceul Alexandru al III lea”. În această perioadă invățământul s-a făcut numai în limba rusă cu păstrarea autonomiei financiar-economice. Liceul a obținut unele danii imperiale, precum: teren pentru înființarea orășelului școlar și o fanfară de 40 de instrumente. (4) Perioada II română (1918-1940, 1941-1945). În această perioadă limba și literatura bulgară, istoria și geografia s-au predat până în anul scolar 1926-1927, deși Hrisovulul liceului prevedea program bilingv (bulgar și român) confirmat și în februarie
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
o bună parte din absolvenții liceului, neavând perspectivă continuării studiilor superioare în Uniunea Sovietică, s-au refugiat în România, care le-a asigurat acest drept. În această perioadă școala Centrală și-a pierdut prin naționalizare, proprietățile (deci și autonomia financiar-economică), fanfare și arhiva. Predarea s-a făcut numai în limba rusă, cu tot zgomotul că drepturile minorităților la învățământ în limba maternă este garantat. (6) Perioada ucraineană (după 1991). Este perioada în care Hrisovulul din 10 iunie 1858, semnat în orașul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
decedat la București în anul 1987. Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1938. Urmează o școală medie economică la București. Țara de activitate - România. S-a afirmat: - Ca un deosebit trompetist în fanfara liceului dirijată de prof. Vasiliev. Fanfara liceului a obținut în repetate rânduri premii însemnate participând la „Concursul Fanfarelor școlare” organizate anual de „Tinerimea Română” la București. - Ca funcționar responsabil de sector în finanțele publice din București cu cinste, principialitate și
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Stud. Absolvent al liceului de băieți Regele Carol al II-lea din Bolgrad în 1938. Urmează o școală medie economică la București. Țara de activitate - România. S-a afirmat: - Ca un deosebit trompetist în fanfara liceului dirijată de prof. Vasiliev. Fanfara liceului a obținut în repetate rânduri premii însemnate participând la „Concursul Fanfarelor școlare” organizate anual de „Tinerimea Română” la București. - Ca funcționar responsabil de sector în finanțele publice din București cu cinste, principialitate și putere de muncă deosebită. CARACONSTANTIN Ioan
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Bolgrad în 1938. Urmează o școală medie economică la București. Țara de activitate - România. S-a afirmat: - Ca un deosebit trompetist în fanfara liceului dirijată de prof. Vasiliev. Fanfara liceului a obținut în repetate rânduri premii însemnate participând la „Concursul Fanfarelor școlare” organizate anual de „Tinerimea Română” la București. - Ca funcționar responsabil de sector în finanțele publice din București cu cinste, principialitate și putere de muncă deosebită. CARACONSTANTIN Ioan Id. S-a născut în anul 1918 în com. Pocrovca Nouă, județul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
caut mereu altceva, găsit de obicei în cărți, în măsura în care, în aceste zile lâncede, am răbdarea de a citi. Nu-mi plac nici măcar plimbările, nici cum scârțâie nisipul pe alei, în parcuri, unde toată lumea se distrează plictisindu-se îngrozitor, ascultând o fanfară care cântă, cu întreruperi, aceleași melodii languroase. * Cu astfel de dispoziție sunt nesuferit, lumea mă ocolește și eu fug de lume. Și asta de când mă știu. Copil fiind, într-o după-amiază de vacanță, tot strâmbând din nas și neplăcându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mareșal. Fapt este că, de atunci, de la întâmplarea aceasta, strada s-a numit de la sine Strada Eucaliptului. Am trecut prin străzile Apelor, Curățeniei, Conductelor, Colțului, Ghiocel, întârziind o clipă doar pe Gălăgiei și Cimitirelor, unde se ajunge (Doamne ferește) prin Intrarea Fanfarelor și, dincolo de Strada Caporniței (pariez că nimeni nu știe ce este o "Caporniță"), obosit de o stare de inexplicație, mi-am odihnit închipuirea pe o bancă de pe Strada Motocicletei. Minunat răgaz de desfătare... Am avut noroc. Mi-a povestit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
duios, încât îmi curgeau lacrimile. Fetele acelea erau frumoase și o căldură plăcută mă apuca privindu-le. Eram destul de prost și pe atunci, pentru a nu înțelege mai mult. Nu am priceput nici de ce s-au adunat oamenii cu o fanfară care cânta Internaționala pe malul rusesc, într-o zi în care la noi era Paștele, de ce au adus câțiva oameni legați între ei și au îndreptat către ei puștile; de ce au căzut oamenii aceia, unul peste altul, dar legați într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]