3,378 matches
-
arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază, având în secțiune transversală, la bază, formă triunghiulară, iar la vârf prezentând două aripi divergente. La baza primordiului se diferențiază mai întâi epiderma, apoi parenchimul devine de tip meatic, în el observându-se diferențierea fasciculelor conducătoare; la vârf mezofilul este reprezentat prin trei straturi de celule izodiametrice încă, care ulterior se vor divide, formând țesut palisadic la fața adaxială și țesut lacunos la fața abaxială; corespunzător nervurii mediane este localizat cordonul de procambiu, care ulterior
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
se treptat perpendicular față de epidermă, formează 1-2 straturi palisadice. Limbul de la frunza matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn (1963) la trei specii de Salvia
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
embrionar (macrosporogeneza). Apoi, din straturile externe ale ovulului se formează integumentul ale cărui celule se disting cu greutate de cele ale nucelei. Peretele carpelei este format dintr-o epidermă externă (inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ovulului se formează integumentul ale cărui celule se disting cu greutate de cele ale nucelei. Peretele carpelei este format dintr-o epidermă externă (inferioară), una internă (superioară) și un mezofil omogen cu numeroase fascicule conducătoare reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
reprezentate, în acest stadiu, de fascicule de procambiu. Diferențierea petalelor și a sepalelor (foto 83 85): • sepalele se diferențiază înaintea petalelor; structura lor este asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o endodermă de tip primar. Mezofilul este de tip lacunos. • Petalele sunt formate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
asemănătoare cu cea a limbului foliar. Tubul caliciului este striat, fiecărei creste corespunzându-i câte un fascicul conducător mare, format din câteva vase de lemn cu lumenul îngust, câteva elemente liberiene și numeroase celule de parenchim; la polul său inferior, fasciculul este înconjurat de o endodermă de tip primar. Mezofilul este de tip lacunos. • Petalele sunt formate dintr-o epidermă superioară (internă) și una inferioară (externă), care rămân multă vreme cu caracter meristematic precum și din mezofil ce se diferențiază timpuriu în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
structura primară a rădăcinii la cea secundară se face foarte repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în treimea inferioară; • frunzele opuse nu iau naștere exact de la același nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone: una externă formată doar din libriform și alta internă, în care, se observă puține vase, de calibru mic dispersate printre fibrele de sclerenchim; • perii la Salvia officinalis
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
parenterală, imobilizare. Apariția puroiului reclamă incizie la nivelul zonei de maximă tensiune, orientată longitudinal și paralelă cu tendoanele și debridarea fundurilor de sac. 10.3.2. FLEGMOANELE PROFUNDE 10.3.2.1. Flegmonul lojei tenare (flegmonul Dalbeau) Se dezvoltă înaintea fasciculului intern al scurtului abductor al policelui și în primul spațiu comisural. Clinic se constată congestia și tumefacția limitate de pliul de opoziție al policelui; edemul poate difuza dorsal. Durerea se accentuează la mobilizarea policelui. Tratamentul constă în incizie situată lateral
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
de electroni, care trece prin probă sau este emisă de aceasta. Un voltaj înalt aplicat tunului electronic determină emisia de electroni din catod, care este o caracteristică a tunului electronic cu care este echipat microscopul. Un sistem de iluminare trimite fasciculul de electroni, după care au loc o serie de fenomene manifestate prin semnale (sub formă de electroni transmiși, secundari, reflectați, Auger, raze X, fenomene de catodoluminiscență și de conductibilitate), care pot fi detectate și folosite la realizarea diferitelor tipuri de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
preparat. 6. microscoape electronice cu fotoemisie de tip PEM, permit cercetarea suprafețelor unor obiecte. 7. microsonde electronice, utilizate în analize elementare și în studiul suprafețelor, EPI. La acest tip de aparate radiațiile X, care apar din preparatul explorat de un fascicul incident de electoni, sunt analizate cu un spectrometru cu cristal și se poate obține o imagine cu electoni transmiși cu rezoluție de câteva zeci de angstromi simultan cu analiza elementară, pe o microzonă de 2000 Å, o imagine cu electroni
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pe care le determină în organism. Ele reprezintă aproximativ 1-25% din totalul leziunilor traumatice (Arseni și colaboratorii). Structura nervului: Fibra nervoasă mielinică sau amielinică este reprezentată de expansiunea protoplasmatică - axon sau dendrită - care se reunesc în interiorul nervului sub formă de fascicul corespunzător grupelor musculare și teritoriilor cutanate dintr-un segment anumit. Fibrele nervoase ale aceluiași fascicul sunt separate una de alta printr-un țesut interstițial, conjunctiv, numit endonerv. Fiecare fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și colaboratorii). Structura nervului: Fibra nervoasă mielinică sau amielinică este reprezentată de expansiunea protoplasmatică - axon sau dendrită - care se reunesc în interiorul nervului sub formă de fascicul corespunzător grupelor musculare și teritoriilor cutanate dintr-un segment anumit. Fibrele nervoase ale aceluiași fascicul sunt separate una de alta printr-un țesut interstițial, conjunctiv, numit endonerv. Fiecare fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
axon sau dendrită - care se reunesc în interiorul nervului sub formă de fascicul corespunzător grupelor musculare și teritoriilor cutanate dintr-un segment anumit. Fibrele nervoase ale aceluiași fascicul sunt separate una de alta printr-un țesut interstițial, conjunctiv, numit endonerv. Fiecare fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
una de alta printr-un țesut interstițial, conjunctiv, numit endonerv. Fiecare fascicul, este înconjurat de o teacă numită perinerv care se poate individualiza cu ușurință pe traiectul său de unde și posibilitatea de a se realiza suturi nervoase fasciculare. Toate aceste fascicule sunt înconjurate de un țesut conjunctiv numit epinerv. La partea periferică epinervul constituie a teacă nervului nevrilemul. Importanța sa este fundamentală pentru regenerarea și reparația chirurgicală a nervului. Etiopatogenie: Leziunile traumatice ale nervilor sunt determinate de agenți mecanici, termici, toxici
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi. Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea fasciculelor vasculare. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acestuia cu bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gust slab de prăjit; a II-a, se admite gust și miros de prăjit. II.3.2. PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE CAPITOLUL III SUBSTATURI ALIMENTARE CE CONȚIN PREDOMINANT PROTIDE III.1. CARNEA Sub denumirea de carne se înțelege țesutul muscular, alcătuit din fascicule musculare și țesutul conjunctiv, având rol de susținere și de legătură între diferite organe ale animalului. Celelalte părți comestibile din corpul animalelor poartă denumirea de organe (limbă, creier, ficat) sau de subproduse (picioare, urechi, burtă etc.). În consumul uman intră
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
care se poate efectua, permițând un control rapid și eficace al prCeselor de producție. Principiul metodei Metoda se bazează pe relația ce există între indicele de refracție și conținutul de substanță solubilă dintr-o soluție. Se știe că dacă un fascicul de lumină trece dintr-un mediu mai puțin dens (aerul de exemplu), într-un mediu mai dens (sticlă), se refractă adică își schimbă direcția inițială, apropiindu-se de normala care trece prin punctul de incidență. Notând cu iunghiul razei incidente
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
balsam de Canada și iese prin partea opusă. Există astfel o singură rază de lumină polarizată; acesta este chiar scopul pentru care cristalul romboedric de spath se prelucrează în nicol. Dacă secțiunile principale ale analizorului și polarizorului sunt paralele, intensitatea fasciculului care trece este maximă, deoarece raza extraordinară care iese din polarizor trece nestânjenită. Când planul secțiunii principale al analizorului face cu cel al polarizorului un unghi de 90 C (nicoli încrucișați), raza de lumină polarizată ce vine din polarizor se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de propagare a luminii la trecerea acesteia dintr-un mediu transparent în altul se numește refracție. Fiindca lumina călătorește cu viteze diferite în medii diferite, ea trebuie să-și schimbe viteza la trecerea dintr-un mediu în altul. Dacă un fascicul de lumină atinge această suprafață sub un unghi, atunci lumina de pe partea faciculului care atinge prima suprafață de separare este forțată să încetinească sau să-și mărească viteza înainte ca lumina de pe cealaltă parte să atingă noul mediu. Acest lucru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
suprafață sub un unghi, atunci lumina de pe partea faciculului care atinge prima suprafață de separare este forțată să încetinească sau să-și mărească viteza înainte ca lumina de pe cealaltă parte să atingă noul mediu. Acest lucru determină îndoirea sau refractarea fasciculului la suprafața de separare dintre cele două medii transparente. De exemplu, lumina reflectată de un obiect aflat sub apă trece întâi prin apă și apoi prin aer pentru a ajunge la ochiul unui observator. Din anumite unghiuri un obiect parțial
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de suprafețe plane sau sferice. Forma diferită a lentilelor produc unghiuri de refracție diferite. Lentilele convergente apropie razele de lumină și dacă sunt folosite de a observa obiecte le măresc sau le apropie, în funcție de distanța obiect-lentilă. Lentilele divergente produc separarea fasciculului de lumină și dacă sunt folosite între ochi și obiect, fac ca acesta să pară mai mic. Să studiem ce se întâmplă dacă introducem o lentilă convergentă în aer într-un mediu cu indice de refracție mai mare decât al
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o lentilă de aer convergentă • o cuvă transparentă • apă cu fluoresceină • ecran • sursă de lumină cu fantă Modul de lucru: • Umpleți cuva cu apă; Introduceți puțină fluoresceină; • Introduceți lentila de aer în cuva cu lichid și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
medii transparente, atunci cînd mediul din care vine lumina are un indice de refracție mai mare decît de partea cealaltă, iar unghiul de incidență este atît de mare încît refracția nu mai poate avea loc. În astfel de condiții, întregul fascicul incident este reflectat înapoi în mediul din care a venit. La trecerea dintr-un mediu optic mai dens (cu indice de refracție mai mare) într-unul mai puțin dens, unghiul de refracție este mai mare decît unghiul de incidență. Pornind
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]