3,301 matches
-
din aceștia au fost exterminați de dictatura fascistă a lui xe "Antonescu"Antonescu, În perioada 4 septembrie 1940-23 august 1944, circa 240.000 de evrei, iar 110.000 evrei din nordul xe "Transilvaniei"Transilvaniei au fost uciși din ordinul guvernului fascist pronazist maghiar. În acest context, se confirmă aprecierea generală că evreii din România au pierdut În tragedia Holocaustului aproximativ 350.000 de suflete, deci aproape jumătate din populația lor. Dar grozăvia Holocaustului nu s-a materializat doar În numărul mare
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
vremii fuseseră numiți, neutru, „persoane strămutate” - dispersed persons (D.P.) -, cei ce fuseseră dislocați forțat de către autorități și internați În diferite forme concentraționale. Fenomenul este general european: atât În Vest, cât și În Est, prezența refugiaților evrei, supraviețuitori ai diverselor lagăre fasciste, era o problemă serioasă și pentru diversele guverne, și pentru comunitățile și organizațiile evreiești 4. Datorită poziției sale geografice, și În special Învecinării cu Marea Neagră, România avea să devină un obiectiv căutat de evreii din Întreaga Europă Centrală și de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
evreiești din România imediat după război. Ele Își vor pune pecetea pe Întreaga dinamică a istoriei colectivității evreiești din România, pe opțiunile politice și ideologice ale acesteia. În umbra teroriitc "În umbra terorii" La 23 august 1944, o dată cu prăbușirea regimului fascist al lui xe "Antonescu"Antonescu, Începe o perioadă nouă În istoria populației evreiești din România. S-a Încheiat o perioadă dramatică, În care o formă de totalitarism i-a amenințat acesteia existența fizică. Din păcate, după o scurtă perioadă de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de tranziție 1944-1948 are loc o revenire, e adevărat, lentă și parțială, a populației evreiești În circuitul social-politic și cultural al României. O dată cu abrogarea legislației antonesciene, a Încetat reghetoizarea forțată a populației evreiești, ce a reprezentat unul dintre obiectivele regimului fascist. Pentru o scurtă perioadă, a existat la evrei, la fel ca și la români, speranța revenirii la o viață democratică, de tip pluralist. În esență, problemele erau comune, atât pentru majoritate, cât și pentru minorități, inclusiv cea evreiască, și ele
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
care, pe de-o parte, se Încearcă revenirea la un regim democratic - nu foarte stabil - ce existase În perioada interbelică, iar, pe de alta, această revenire este subminată de comuniști, deși formal ei făceau parte din noul regim democratic. Regimul fascist al lui Ion Antonescu cade În urma loviturii de stat de la 23 august 1944, realizată de către regele Mihai și de cercurile Palatului, cu asentimentul Partidului Național-Țărănesc și al Partidului Național-Liberal - așa-zisele „partide istorice”, partide democratice care dominaseră viața politică În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
mai au loc contacte Între Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, membru al Biroului Politic al P.M.R., și Executiva sionistă, ce Își exprima sprijinul În alegerile parlamentare din 1948, În decembrie 1949 partidul avea să condamne oficial mișcarea sionistă, definind-o ca fascistă. Ca urmare, autoritățile comuniste vor forța „autodizolvarea” organizațiilor sioniste (februarie 1948) și vor opri activitatea În România a organizațiilor evreiești Joint, O.S.E. și O.R.T. (4 martie 1949). De asemenea, statul va trece În proprietatea sa rețelele evreiești de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
proprietatea sa rețelele evreiești de Învățământ (1948) și cea sanitar-socială, În 1949. Aceste măsuri ce loveau În autonomia vieții evreiești se luau pe fondul unei propagande oficiale violente Împotriva a tot ce era specific acesteia. Sionismul era considerat o ideologie fascistă, iar mișcarea sionistă, la fel de periculoasă ca cea legionară. Dar această optică nu se manifesta doar În sfera propagandei. Ea s-a transmis În activitatea operativă a organelor de Securitate, ce-i urmăreau deopotrivă pe legionari și pe sioniști. Începând cu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de autoritățile comuniste la Începutul lui 1949. Acest act a reprezentat o lovitură puternică dată vieții evreiești, autonomiei sale. Mai mult decât atât, s-a dus o agresivă politică de demonetizare a acestor organizații, În special a Joint-ului, etichetat ca „fascist”, „imperialist” etc. Dar nu au existat nici la nivel comunitar contacte, conferințe religioase, asociații culturale etc., cu excepția unor relații politice, cum ar fi cea cu centrul comunist de cultură idiș din xe "Argentina"Argentina. Dar și acestea aveau loc sub
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
să „mistifice” substanța activității comunitare, să transforme aceste instituții fundamentale ale vieții evreiești, purtătoare ale unui pronunțat specific, În structuri În afara tradiției. Acest demers a fost facilitat de slăbiciunea comunității evreiești, erodată, În perioada anterioară, din cauza măsurilor luate de guvernarea fascistă. Totalitarismul fascist al lui Antonescu a sesizat potențialul de forță de rezistență al instituției comunitare și a trecut, În decembrie 1941, la desființarea cadrului comunitar. Se desființa organizația supracomunitară, Federația Uniunilor de Comunități, pe care o Înlocuia un organism subordonat
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
substanța activității comunitare, să transforme aceste instituții fundamentale ale vieții evreiești, purtătoare ale unui pronunțat specific, În structuri În afara tradiției. Acest demers a fost facilitat de slăbiciunea comunității evreiești, erodată, În perioada anterioară, din cauza măsurilor luate de guvernarea fascistă. Totalitarismul fascist al lui Antonescu a sesizat potențialul de forță de rezistență al instituției comunitare și a trecut, În decembrie 1941, la desființarea cadrului comunitar. Se desființa organizația supracomunitară, Federația Uniunilor de Comunități, pe care o Înlocuia un organism subordonat guvernului: Centrala
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
colectivității evreiești”1. Prin acest decret se păstrau comunitățile locale, dar ele erau lipsite de autonomia tradițională, căci, conform decretului, au trecut „sub conducerea Centralei Evreilor din România, care va numi comitetele de conducere respective”. În acest fel, regimul totalitar fascist Încerca să anuleze principala structură a societății evreiești, În jurul căreia se putea organiza o anumxe "Antonescu"ită rezistență - fie ea și pasivă - la opresiune. Ca să fie și mai controlată, Comunitatea era dublată de un organ al Centralei, denumit „oficiu”. Centrala
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și din interiorul guvernului. Dar, În același timp, legile reparatorii nu ar fi reprezentat doar un colac de salvare pentru minoritatea evreiască, ci un semnal din partea societății românești și a elitei sale politice că dorește să rupă definitiv cu trecutul fascist și să treacă la constituirea statului de drept. Aici se află poate Începutul a ceea ce va deveni În timp marea ruptură dintre societatea românească postbelică și populația evreiască. Cea dintâi vedea În reabilitarea populației evreiești doar o concesie făcută acesteia
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
asistența medicală, a obligat comunitățile evreiești și diversele lor organizații să-și constituie atât noi școli, inclusiv de Învățământ superior, cât și noi instituții sanitare. Așa se face că zestrea lor școlară și medicală a crescut simțitor În perioada dictaturii fasciste, care a urmărit, În mod fățiș, ghetoizarea vieții evreiești. Astfel, În 1948 funcționau În administrația comunitară 30 de grădinițe cu 1.097 elevi, 69 de școli primare cu 7.054 de elevi și 23 de școli secundare cu 4.068
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
interbelică, precum și cea a Holocaustului au fost dominate, cu autoritate, de dr. Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman, poate cea mai importantă personalitate evreiască din România secolului XX. Dimensiunea personalității sale este dată de activitatea În fruntea populației evreiești, În perioada persecuțiilor fasciste. Deși, prin desființarea Federației al cărei președinte era, xe "Fielderman"Fielderman rămâne fără un rol oficial, el esteconsiderat În continuare, atât de populația evreiască, cât și de autorități, adevăratullider al evreilor. După cum remarca, În iunie 1943, un diplomat elvețian În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
București"București, În anii războiului, xe "Fielderman"Fielderman „a rămas În ochii guvernanților «evreul notabil» prin excelență. Antonescu Îl consulta adesea. xe "Israel"Israel șîn sensul de „evreii” - L.R.ț nu făcea jurământ decât pentru el”1. După căderea regimului fascist, Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman revine În fruntea Federației Uniunilor de Comunități, dar vârsta Înaintată, boala și În special noile condiții politice l-au Împiedicat să-și reia, cu adevărat, rolul de lider. O altă personalitate ce s-a impus În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
pentru Început, tolerat și chiar luat În considerare ca un eventual „tovarăș de drum”. Oricum, dispariția lor a ușurat și accelerat procesul de comunizare a structurilor comunitare evreiești, marcând Încheierea perioadei de tranziție, ce s-a Întins de la căderea regimului fascist la 23 august 1944 și până la acapararea completă a Federației și a comunităților În decembrie 1947. De acum Înainte, nu va exista decât un singur centru conducător, format din reprezentanții Partidului Comunist. O evidență din 1950 consemnează că toți președinții
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Partid a rezoluției În problema națională, În care se proclamă intensificarea luptei de clasă În interiorul diverselor minorități naționale. Unitatea atât de pomenită În perioada Începutului este considerată periculoasă. În lumea evreiască, rezoluția indică polul negativ În mișcarea sionistă, caracterizată drept fascistă. În aceste noi condiții, rolul C.D.E. este redefinit, ca „o organizație de Îndrumare politică a masei evreiești”2. Firește, când se vorbea de Îndrumare, se avea În vedere, de fapt, Îndoctrinarea comunistă. De altfel, dialogul nici nu mai era posibil
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de popoarele În mijlocul cărora trăiește, s-o Împiedice să lupte În rândurile forțelor progresiste Împotriva capitalismului și a propriei burghezii”2. Condamnarea sionismului este relativ moderată față de rezoluția secretariatului C.C. din februarie 1949, când sionismul va fi definit ca mișcare fascistă 3. Rezoluția blama C.D.E., care „nu a dus o politică suficientă de combatere a curentului naționalist În organizațiile evreiești și a Înlesnit manifestările tendințelor de izolare culturală și națională În rândurile acestei populații, alunecând astfel pe o linie bundistă”4
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Încercare de a se prezenta o poziție teoretică În problema națională. În 1945, s-a elaborat de către guvern un Statut al Naționalităților. Acest document era necesar Într-un moment politic complex, când conducerea statului dorea să sublinieze ruptura cu trecutul fascist. Astfel, articolul 1 prevedea: „Toți cetățenii români sunt egali În fața legii, fără deosebire de naționalitate, rasă, limbă și religie”5. Interesant de subliniat că, În 1950, Secretariatul Comitetului Central va decide modificări În textul Statutului Naționalităților, deoarece, după cum considera Înaltul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că ele se regăsesc În noul Cod Penal adoptat În ianuarie 1948 și În Constituție. Aceste prevederi referitoare la „delictul rasial” se refereau exclusiv la evrei și au fost elaborate În 1945, ca o reacție la legislația rasială din perioada fascistă și ca să sublinieze cotitura radicală a noii Puteri. Abrogarea lor În 1950 reprezenta o Încercare de „scădere de profil” a discursului politic În problema persecuțiilor rasiale și naționale. Era și acesta un semn discret al Puterii că Începea adoptarea ideologiei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
realitatea politică a epocii, În special cu Puterea nou instalată În România. Demersul acesta este facilitat de existența unei importante lucrări despre mișcarea sionistă a epocii, În care sunt analizate cu acribie diversele componente ale acesteia 1. În perioada guvernării fasciste a lui xe "Antonescu"Antonescu, structurile sioniste au fost scoase În afara legii, ele reluându-și activitatea legală imediat după 23 august 1944. Reorganizarea lor a fost rapidă și se poate vorbi de reapariția tuturor grupărilor care au existat În perioada
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cu un anume grad de autonomie față de „seniori”. Coordonarea acestora se făcea printr-un organism propriu, Histadrut Ha Halutz, corespunzătoare Executivei În organizațiile de tineret 1. Cele mai importante partide și grupări sioniste ce activau În România după căderea regimului fascist se regăseau În trei mari blocuri: a) stânga sionistă, ce cuprindea partidul Ichud, de orientare socialistă, de care depindeau o serie de grupări de tineret, dintre care cea mai importantă și cu o anumită tradiție În societatea evreo-română era Gordonia
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
6. Pe fondul concertului propagandistic se vor lua deciziile politice. În ședința Secretariatului C.C. al P.C.R. din 18 martie se decide „desființarea organizațiilor sioniste, precum și snifurile de Ha’acshara” (textul rezoluției Secretariatului folosește termenii În ebraică!!!), ce sunt declarate organizații fasciste 7. Din acest moment, binomul sionism = fascism va fi o coordonată a propagandei de partid. Tot de atunci, sionismul devine În cultura politică a României comuniste unul dintre polurile negative, alături de „imperialism”, „fascism”, „militarism”, „titoism”, obiective permanente ale atacurilor propagandei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
deslușesc datele problemei”2. În memoriul său, xe "Zissu"Zissu definește poziția comuniștilor față de mișcarea sionistă ca „o surpriză dureroasă pentru evreimea din R.P.R.”. În ce privește apropierea Între sionism și fascism, el se Întreabă „cum s-a putut arunca odiosul culpei fasciste asupra celei mai generoase și democratice mișcări naționale a secolului”. În memoriu se analizează, de asemenea, cauzele valului popular de aliya. Astfel, se indică drept principale cauze „poziția cumplit de tragică de oameni scoși din circuitul economic și social”, pe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
judecați ca spioni, pentru a nu se da prilej de a fi atacați că am avea ceva cu organizațiile sioniste, sau cu elementele acestei organizații”1. Ciudată prevedere, În condițiile În care, Încă din 1949, sionismul era proclamat ca mișcare fascistă și dușman de căpetenie al Puterii. Și totuși, se pare că xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej a simțit nevoia să excludă „condamnarea pentru o ideologie”, preferând pedepsirea unor spioni, acțiune ce intră În normalitatea oricărui stat. Întârzierea proceselor - nu și a arestării
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]