2,051 matches
-
pe care a văzut-o în reclamele dintre desenele animate etc. Prin copii, publicitarii exercită o forță mult mai puternică asupra deciziilor noastre de consumatori. Pentru mai multe informații Robinson, T.N., Borzekowski, D.L.G., Mathenson, D.M., Kraemer, H.C. (2007), „Effects of fast food branding on zoung children’s taste preferences”, Archives of Pediatric and Adolescent Medicine, vol. 161, pp. 792-797. 38. De ce băiețelul dvs. vrea să îi cumpărați un nou joc video după ce l-a văzut pe Thierry Henry făcându-i reclamă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
erudiție spumoasă, dezinvoltă, survolînd cu aceeași atenție și maliție monumente de artă, cimitire sau kitch-uri contemporane, reconstituire subiectivă a unui vechi oraș de la Marea Caspică. Dar nimic morbid în succesiunea acestor deambulări în miezul ruinei ideologiei comuniste și a urmelor fastului trecut, printre "palate stalino-venițiene" și improvizații "paleo-industriale". În filigran, pentru a da și mai multă consistență ideii de plecare definitivă, Rolin se joacă subtil și cu o seamă de aluzii la propria operă, evocînd ironic imagini și chipuri din romanele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
uite că sunt cel mult tolerate, sau, mai exact, dușmani în devenire. Brutalitatea lumii exterioare, filtrată de zidurile protectoare, se răsfrînge cu infinite reverberații perverse, multiplicate de ingenuitatea adolescenței și de ignoranță. Stilul autoarei tranșează și el cu faconda și fastul obișnuite ale frazărilor africane cunoscute. Aici, totul e neted, concentrat, precis, voluntar distant, o scriitură rafinată, dar lipsită de patos. Niciuna din etnii nu e denunțată în sine, nu se caută vinovății singulare sau colective, nimic nu este explicitat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
extin derea activităților lor specifice pe toate cont ine ntele lumii. Apar, astfel, așanumitele companii multinaționale sau transnaționale, ca urmare a răspân dirii produselor unor firme deja cunoscute în î ntr eaga lume. Astfel, automobilele BMV sau OPEL, produsele restaurantelor fast food Mc Donald’s sau băutu t ent e rile Coca-Cola sun comercializate, în prez , nu numai în țăril lor de origine, ci chiar și în cele mai îndepărtate co lțu ri ale lumii. Extinderea pieței de cumpărare globale a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
aventuri dincolo de cartierul burghez al Berlinului de Vest, depășiri inițiatice ale pragurilor lumii sale și ale siguranței pe care aceasta o conferea: „Kein Zweifel jedenfalls, daß ein Gefühl, die Schwelle der eignen Klasse nun zum erstenmal zu überschreiten an der fast beispiellosen Faszination, auf offener Straße eine Hure anzusprechen, Anteil hatte. Stets aber war am Anfang dieses Überschreiten einer sozialen Schwelle auch das einer topographischen, dergestalt, daß ganze Straßenzüge so im Zeichen der Prostitution entdeckt wurden.““ Lumea urbană este, prin definiție
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui sufletească mai complicată; care să fie în armonie cu dorințele lui vagi și nețărmurite; vrea mai multă poesie. Artistul modern nu mai copiază viața de toate zilele, cu adevărurile ei brutale și prozaice; dar nici nu iubește pompa și fastul tablourilor mari istorice. Arta modernilor are un caracter cu mult mai intim, mai personalist și în același timp mai înălțător. Bruta, tipul degenerat de muncă excesivă și alcool, nu mai este subiectul artistului de azi"1. Reprezentanții noii direcții își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic în comun în afara unui simbolism difuz și pletoric. M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl influențează somptuarul și fastul decorativ în pictură, fapt pe care-l reflectă și personajele sale mitice: Europa, Pasiphae, Elena, Sapho, Muzele, Menadele etc. Decorul devine la Moreau extrem de important, el nu joacă doar rolul de fundal, ci se insinuează ca prim plan. O construcție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decât îl vor avea The Yellow Book sau The Studio la sfârșitul secolului. Nu tehnica îi va separa de artiștii victorieni, tradiția renascentistă se păstrează, ci, mai degrabă, felul de a-și trata subiectele "obișnuit, modest, chiar umil [...] lipsit de fastul neorenascentist al stilului artistic oficial"85, ignorând datele istoriei contemporane și concentrându-și atenția asupra subiectelor livrești cu caracter legendar, consideră Nicole Tuffelli. Faptul cotidian, indiferent de decupajul contextual al acestuia și oricât de banal, este înnobilat, valoarea adăugată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fată care plutește în aceași diafană somnolență, sugerată de unduirea acvatică a părului ei. Pasiunea lui Luchian pentru flori va reveni cu o forță impresionantă după 1901, le va picta însă în mănunchiuri, în vase, adesea aparținând olăriei tradiționale, fără fastul și stilizarea din aceste panouri decorative, urmărind nu arabescul lor de tapiserie orientală, ci vibrația tonurilor, freamătul luminii, tensiunea aproape nevrotică a exploziei cromatice. Femeia apare într-o ipostază artificială în Panourile decorative, asemenea unei măști frumoase, la rândul ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s Queer Accessories, Durham, NC, Duke University Press, 1995. de Reincourt, Amaury de, The American Empire, New York, Dell, 1970. Reinelt, Janelle G., Roach, Joseph R. (ed.), Critical Theory and Performance, Michigan, The University of Michigan Press, 1992. Reiter, Ester, Making Fast Food, Montreal și Kingston, McGill-Queen's University Press, 1991. Reynolds, Richard, Super-Heroes (A Modern Mythology), Jackson, The University Press of Mississippi, 1992. Ritzer, George, Explorations in the Sociology of Consumption (Fast Food, Credit Cards and Casinos), Londra, Thousand Oaks, New
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
The University of Michigan Press, 1992. Reiter, Ester, Making Fast Food, Montreal și Kingston, McGill-Queen's University Press, 1991. Reynolds, Richard, Super-Heroes (A Modern Mythology), Jackson, The University Press of Mississippi, 1992. Ritzer, George, Explorations in the Sociology of Consumption (Fast Food, Credit Cards and Casinos), Londra, Thousand Oaks, New Delhi, Sage, 2001. Ritzer, George, The McDonaldization of Society (An Investigation into the Changing Character of Contemporary Life), Thousand Oaks, California, Londra, New Delhi, Pine Forge Press, 1993. Ritzer, George, The
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Noël James Menuge și Kim M. Philips (ed.), op. cit., pp. 133-150. 151 Ibid., p. 144. 152 Ibid., p. 150. 153 Laura Claridge, Norman Rockwell (A Life), New York, Random House, 2001, pp. 321-322. 154 Ibid., p. 322. 155 Vezi Martha Carlin, ,,Fast Food și Urban Living Standards in Medieval England", în Food and Eating in Medieval Europe, (ed.), Martha Carlin și Joel T. Rosenthal, Londra și Rio Grande, The Hambledon Press, 1998, pp. 27-51. De asemenea, vezi John E. Stambaugh, The Ancient
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pp. 18-32, 49-50, pentru o descriere detaliată a mâncării de tip fast-food în Roma antică și în Anglia medievală. 156 Webster's Unabridged Dictionary of the English Language, New York, Random House, 2001. 157 Ibid., p. 28. 158 Vezi Martha Carlin, ,,Fast Food and Urban Living Standards in Medieval England", în Martha Carlin și Joel T. Rosenthal (ed.), op. cit., pp. 27-28. 159 Ibid., p. 29. 160 Idem. 161 William Langland, The Vision of Piers Plowman, în M. H. Abrams și Stephen Greenblatt
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și numărul paginii. 185 Max Boas și Steve Chain, Big Mac: The Unauthorized Story of McDonald's, New York, E.P. Dutton, 1976, pp. 9-10. 186 Ray Kroc, Grinding It Out, New York, Berkeley Medallion Brooks, 1977, p. 8. 187 Ester Reite, Making Fast Food, Montreal și Kingston, McGill-Queen's University Press, 1991, p. 84. 188 George Ritzer, Explorations in the Sociology of Consumption (Fast Food, Credit Cards and Casinos), Londra, Thousand Oaks, New Delhi,Sage, 2001, p. 108. 189 Vezi Colin Campbell, The
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pp. 9-10. 186 Ray Kroc, Grinding It Out, New York, Berkeley Medallion Brooks, 1977, p. 8. 187 Ester Reite, Making Fast Food, Montreal și Kingston, McGill-Queen's University Press, 1991, p. 84. 188 George Ritzer, Explorations in the Sociology of Consumption (Fast Food, Credit Cards and Casinos), Londra, Thousand Oaks, New Delhi,Sage, 2001, p. 108. 189 Vezi Colin Campbell, The Romantic Ethic and the Spirit of Modern Consumerism, Oxford, Blackwell, 1989, pp. 153 și următoarele. 190 George Ritzer, Explorations in the
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
află în propriul lor rol. Apoi se alege locul unde faci interviul, cum filmezi: cu camera pe umăr, alergând după el, ești sau nu în cadru ca regizor, situația în care filmezi personajele, de exemplu, mâncând un sandvici la un fast food sau lucrând la birou etc. Mai sunt și cazurile când documentaristul provoacă anumite situații, cu oameni reali, în medii reale, pentru că altfel ele nu s-ar petrece în fața camerei. Personajele pot să știe sau nu că sunt filmate... Cred
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
marcante ale orașului: Primăria, Prefectura, Garnizoana Militară Bacău, în special Regimentul 27 infanterie, chiar și școlile primare și secundare. Acestea din urmă erau obligate prin regulamentul de funcționare să participe activ la aceste solemnități. Pentru a surprinde măcar puțin din fastul sărbătorilor naționale de odinioară, redăm mai jos programul stabilit pentru sărbătorirea zilei de 10 mai 1915: „1. Te-Deum la Biserica Catedrală la 10,30 A.M. și la celelalte biserici și temple de alt rit; 2. Vor asista la Te Deum-ul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Reîntregirii Neamului”. Partea finală a programului a fost dedicată manifestărilor culturale, organizate cu sprijinul numeroaselor asociații locale de profil, ce au pus în scenă festivaluri cu caracter exclusiv patriotic. Seara, programul s-a încheiat prin „retragerea cu torțe”. Cu mult fast au fost organizate și festivitățile prilejuite de aniversarea victoriei de la Mărășești (6 august 1917). Având o încărcătură simbolică aparte, momentul era sărbătorit prin participarea obligatorie a tuturor unităților militare prezente în oraș. Fixat până în cele mai mici detalii de prefectul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în lunile octombrie și aprilie ale fiecărui an. Totodată, acesta era dispus ca atunci când SNFOR va fi strâns suma cerută pentru vânzarea definitivă, să fie încheiat un contract corespunzător. În mod tradițional, la 15 septembrie 1919 a fost inaugurat (cu fastul impus de eveniment) primul an școlar de la liceul de fete, numit, uneori, și „pension de domnișoare”. Din păcate, atunci când 14 femei se adună la un loc, fie și pentru o cauză nobilă, se adună 14 orgolii, 14 temperamente, 14 caractere
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Prelecțiunile Junimii. Spuneți-mi, așadar, ce reprezintă pentru dumneavoastră, sub raport cultural, Societatea Junimea și junimismul în general. Aproape nu există nume important din cultura română modernă care să nu fie legat de oferta Junimii" Junimea evocă un moment fast din istoria culturii noastre, acela în care un grup de intelectuali cei mai mulți de origine boierească s-a pus de acord asupra unui proiect de examen critic al culturii și societății românești. Soluții de amendare, soluții ameliorative se așteptau de la această
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
serviciu"129. Este fără îndoială un discurs critic la adresa clerului, care, așa cum aminteam în deschiderea prezentei teze, se răsfrânge asupra Bisericii, lucru arătat explicit și în fragmentul din articolul mai sus citat. Nu voi intra în amănunte imagologice, pornind de la fastul regal al înaltei ierarhii din Constantinopolul întâiului mileniu creștin, căruia Biserica românească îi este tributar și nici nu voi apostrofa modul în care actualmente, plecând de la veșminte și până la tipic lingvistic, Biserica și-a păstrat nota imperială, dând deseori impresia
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de a-i înfățișa pe protoromâni ca pe o civilizație și cultură la nivelul celor din Imperiul bizantin. Exemplul cel mai grăitor îl oferă prezența la Târgoviște, în secolul al IX-lea, a unei curți domnești care prin stălucire și fast, vrea să o imite pe cea din Bizanț. Izbitoarele anacronisme sunt secondate însă de inspirate alegeri caracterologice și onomastice. În acest cadru supradimensionat este construit un personaj veridic, preotul "muntean" din Mănești care nu prezintă structural trăsăturile ale "misionarului", ci
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
existente. Pe de altă parte, nu degeaba biografii președintelui insistă atît de mult asupra simplității, asupra familiarității preferințelor și obiceiurilor sale: Pinay fumează pipă, îi place să meargă la pescuit, preferă apartamentul său de pe bulevardul Suchet, mobilat în stilul Empire, fastului palatelor naționale; "noul președinte, precizează "Paris-Match", se îmbracă cu stofe englezești sobre, gri sau albastre cu dungi albe, poartă doar pălărie neagră..." Pe cînd Cap de aur nu se integrează într-o viață socială obișnuită. Nu i se cunosc ascendenții
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care nu nesocotește lumea, pe ceilalți, realul, situația dată, intersubiectivitatea în care se desfășoară tot ceea ce survine". (Onfray, Rațiune agurmandă, 2000, p. 182) Aceeași superficialitate ignoră readucerea în prim-plan a disputei sofiste dintre physis și nomos, adică un moment fast al culturii europene, purtând marca vechilor greci: "Noi am ajuns în punctul în care o nouă generație (de sofiști n.a.) a separat nomosul de physis, născocirea, artificialul, de natural și, uneori, falsul (deși în mod obișnuit crezut) de adevăr". (Guthrie
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
suprafața de pe latura mică a voxelului (practic toate volumele din voxel se sumează în pixel). Cu cât numărul de pixeli e mai mare, cu atât imaginea are o calitate mai bună. Progresele obținute au dus la construirea: 1. Computer-tomografului rapid (fast CT, dynamic scanner); 2. Computer-tomograful spiral (spiral CT, ultrafast CT). TDM helicoidală (helix CT) are o sensibilitate de 90% și o specificitate de 100%. Acest sistem asigură un contrast arterial optim și oferă date volumetrice independente de mișcările respiratorii. Secțiunile
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]