10,287 matches
-
se retrage într-o peșteră unde aprinde un foc. La lumina flăcărilor vede pictate pe pereți animalele pe care le ucisese, dar și altele, considerată de Sânger ca fiind nemaivăzute. Destul de ciudat pentru un vânător care, putem presupune că știa fauna pe care o vâna. Sau poate tigrii de peșteră (felina de la Cuciulat) sau „rinocerul” de la Coliboaia îi erau necunoscute? Flăcările și chinurile sufletești ale personajului dau o ciudată impresie de mișcare a ființelor de pe pereții peșterii. În nebunia sa, Sânger
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
în peștera Coliboiaia, spre exemplu, nu se poate ajunge decât prin traversarea unui curs de apă subteran, imposibil de făcut fără echipamente adecvate. Numai că pereții cavernei pictate poartă urme de gheare ale urșilor de peșteră, o specie dispărută din fauna arealului cu mii de ani în urmă (aprox 30.000). Prin urmare, se poate concluziona că, probabil în perioada marilor frământări tectonice datorate marelui dezgheț petrecut cam între 20.000 și 10.000 de ani în urmă intrările în peșteri
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
cațavencii politici, negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene, fiindu-le evidențiate trăsăturile specifice prin relevarea limbajului, a comportamentului, a preocupărilor și a relațiilor lor. Două capitole din eseu se ocupă de tipul dascălului, eseistul fiind ferm convins că autorul „Bacalaureatului” îl tratează pe acest personaj ca
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
în cele două arte: literatură și film”. Un al doilea studiu este reprezentat de o cronică a spectacolului montat la Teatrul Național cu ,,O scrisoare pierdută”, adaptată ,,la politichia actuală (nu neapărat românească, sau nu doar...) situațiile comice, tipologia și fauna eroi-comică a Maestrului”. Cronica apare sub un titlu, nu numai imprevizibil, ci chiar șocant, nemaiîntâlnit, care stârnește curiozitatea cititorului, deoarece anunță O înscenare «ultras» - Caragiale, Toca & Co sau Apocalipsa vine (și) prin râs. Abia după lectura cronicii, ca cititor, înțelegi
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
în super-lună, Doar pescărușul singur le spune: noapte bună!” (Agoniseală, p. 21). Uneori toamna este melancolică „respiră aurul gutuilor” iar poetul se întreabă: „Mai găsesc lacul cu vise, tăcut, înmiresmat? De ierburi de leac?/ Doar anotimpul l-am înrămat/ În fauna mută”. (Glasul Deltei) deși toamna este însoțită uneori de vânt și de ploi șuierătoare: „Septembrie picură livezile prin ochii aurii, pierzători,/ Copacii dansează-n brațe durerea în roșu. Arzători,/ Coboară și cerul, tresărind plumburiu, o dată cu ele/ Cad frunze... și iar
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
Râul Miniș; 4.3.2. Pârâul Ponor; 4.3.3. Pârâul Steier; 4.3.4. Pârâul Poneasca; 4.3.5. Izbucul Coronini; 4.3.6. Izbucul Caraș; 4.3.7. Pârâul Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
Izbucul Coronini; 4.3.6. Izbucul Caraș; 4.3.7. Pârâul Terezia; 4.3.8. Pârâul Anina;); 5. Flora și fauna în habitatul biogeografic alpin (cu subcapitolele: 5.1. Habitatul biologic în zona Anina - 5.1.1. Flora; 5.2. Fauna; 5.3. Administrarea, protejarea și conservarea habitatului biogeografic din Munții Aninei) -, și, în secunda parte / secțiune, Istoria Aninei - de fapt, o adâncă și interesantă cronologie, cu capitole / subcapitole punctând și câteva realități care pot fi catalogate drept „extraordinare“, cum, de
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
pe partea stângă a acesteia, care ne binecuvântează cu răcoare, dar și cu triluri și strigăte ce se pierd în ecoul pădurii precum niște doine de jale sau, dimpotrivă, ode ale bucuriei. Sunt păsări și animale ce fac parte din fauna bogată a zonei. Ferice de cel ce se trezește în mijlocul acestor minunății! Un indicator ne anunță intrarea pe teritoriul comunei Pădureni. Nu departe de aici, drumul se ramifică. Pe acostamentul din dreapta, un panou elegant lucrat, dar cu motive preluate din
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
asupra unor cărți. Mama fiind farmacistă și autoare de manuale pentru studenți nu duceam lipsă de material de documentare pe care îl studiam împreună. Știam totul despre reproducția umană și comparam cu dreptul femelelor de ași alege partenerul ilustrat din faună. Cu o oarecare sfială i-am reamintit de episoade ale acelei documentări. A intrat în joc fără sfială. A constatat că timpul a adus importante schimbări anatomice care s-ar necesita studiate. Mi-a luat vorba din gură, nu altceva
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
parale. Nu este departe nici concepția moral-socială. Fostele cocote din Crucea de Piatră Bucureșteană au devenit acum reprezentative pentru doamnele din înalta societate a banului, indiferent dacă sursa averii a fost moștenită sau dobândită prin mariaj. Există o acțiune comună faunei, florei și admițând că omul este creație Divină prioritară, umanității. Se numește perpetuarea speciei și include nu numai hrănirea și educarea puilor ci și crearea prin însămânțarea celulei primordiale în speță ovulul. Scriitorul Giovanni Boccaccio, în opera sa Decameronul, o
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
lui Alexandru Vlahuță ajungându-se și la Jules VERNE cu al său ,,Pilot de pe Dunăre’’. Din discuțiile purtate, vorbitorii au lăsat să se înțeleagă că o influență negativă, în privința ecologiei a avut-o barajul de la Porțile de Fier, prin dispariția faunei specifice din zona Ostrovului de lângă Moldova Veche. Influență negativă, este și faptul că au dispărut celebra scrumbie de Dunăre, afectându-se perpetuarea acestei specii. În concluzie s-a arătat că pentru Europa, Dunărea a reprezentat un adevărat miracol, iar pentru
ZIUA DUNĂRII ... LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354432_a_355761]
-
au determinat care este timpul cel mai potrivit pentru a ieși la vânat. Deasemenea ei cunoșteau cu precizie când e vremea culesului și a însămânțatului. S-a dovedit deasemeni,că sunt cei mai sinceri păzitori ai naturii, ai florei și faunei, având grijă să nu sărăcească natura ci, dimpotrivă s-o apere pe cât posibil. Modul acesta de 2 comportare a dus la rezultate pozitive: ei au reușit să încurajeze atragerea, în anumite regiuni, a unor animale. Tot Aborigenii, prin instinctul lor
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
civilizați, care păstrează ordinea și oameni needucați, care aruncă gunoaie pe stradă. Mijloacele de transport în comun sunt un alt subiect fierbinte, în unele dintre ele, în mijlocul Bucureștiului, vara, în zone centrale, îți este frică să călătorești. Este o adevărată fauna, compusă din aurolaci și drogați, oameni pe care controlorii de trafic nu ii găsesc, culmea, niciodată. Ar mai fi de descris universul pitoresc al străzilor pline de vânzători de flori, care aleargă cu marfă și se ascund pe la colțuri, după
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
douăzeci de bărci cu motor și cu echipaje formate din zece-cincisprezece oameni. Bărbații sunt îmbrăcați piestriț, au bandane pe cap și nu duc lipsă de arme ușoare, pe care le agită ostentativ. O scurtă privire prin binoclu îmi dezvăluie o faună greu de imaginat. Predomină bărbile negre, cicatricile, fizionomiile grotești, peticele din piele maronie aplicate pe câte un ochi, picioarele din lemn, mâinile cârlig, cerceii din buze sau din nasuri, așa cum mai vezi doar prin filme. Thomson privește și el siderat
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
superior al râului Dâmbovița și-au legat propria evoluție istorică, socială, economică și culturală de performanțele peisagistice (atractivitate, amenajament, diversificarea ofertei turistice și nu numai), bogăția resurselor zonei (pădurile de conifere și foioase, pajiști și poieni alpine pentru creșterea animalelor, fauna piscicolă a apelor, folosirea potențialului hidroenergetic al acestora), varietatea exploatării și prelucrării tehnologice a materiilor prime și materialelor existente, capacitatea oamenilor de a valorifica în mod superior frumusețile dăruite de Dumnezeu acestor pământuri. Hărți și însemnări despre Valahia de pe la 1560
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
al cercetătorului, pentru a-și face datoria profesională și de conștiință, a pune la dispoziția colectivității tot ce era de cunoscut și de valorificat: potențialul hidrografic (construirea hidrocentralei de la Pecineagu și amenajarea lacului de acumulare al acesteia), potențialului floristic, de faună acvatică (amenajare de păstrăvării), dar și de faună și floră montană și subalpină a întregului bazin al Văii Dâmboviței (care sunt bine redate prin amenajarea, încă în anii interbelici și ulterior după 1990, a Parcului Național Piatra Craiului, însoțit de
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
și de conștiință, a pune la dispoziția colectivității tot ce era de cunoscut și de valorificat: potențialul hidrografic (construirea hidrocentralei de la Pecineagu și amenajarea lacului de acumulare al acesteia), potențialului floristic, de faună acvatică (amenajare de păstrăvării), dar și de faună și floră montană și subalpină a întregului bazin al Văii Dâmboviței (care sunt bine redate prin amenajarea, încă în anii interbelici și ulterior după 1990, a Parcului Național Piatra Craiului, însoțit de o legislație de protejare și conservare a speciilor
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
predominând relieful spectacular: creasta calcaroasă a Pietrei Craiului fiind cea mai lungă din România (25 km), cu elemente geologice deosebite (carstice-peșterile Dâmbovicioara și Urșilor, cea din urma „prinsă” în peretele din dreapta al Cheilor Mari ale Dâmboviței), chei grandioase, floră și faună bogată, trasee turistice și locuri de popas (cabana Garofița Pietrei Craiului sau stâni particulare și chiar foste cabane ale muncitorilor forestieri din gurile de exploatare a lemnului) și un lanț întreg de pensiuni private la Sătic, Podul Dâmoviței și Rucăr
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
și locuri de popas (cabana Garofița Pietrei Craiului sau stâni particulare și chiar foste cabane ale muncitorilor forestieri din gurile de exploatare a lemnului) și un lanț întreg de pensiuni private la Sătic, Podul Dâmoviței și Rucăr. Unele exponate ale faunei și florei specifice acestei părți de țară românească sunt ocrotite și declarate specii unice, adevărate „monumente ale naturii”: capra neagră (capella rupicapra) și floarea de colț, supranumită și „floarea reginii” sau „floarea de piatră”((leontopodium alpinum). O componentă esențială a
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
unele nasc în această clipă iar multe vor fi însămânțate și vor naște zilele viitoare până la sfârșitul lumii în care trăim. Este ceva firesc care perpetuează specia umană precum și cu toate celelalte ramuri, genuri și specii oferite de natură, fie faună sau floră. Din multitudinea de nașteri există una, petrecută acum cca. 2000 ani, în care o femei „curată” a născut. Nașterea în speță are contingență cu religia iar Născătoarea a căpătat aureolă de sfântă. La ce se referă oare „curată
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
Floreana, Marchena), 14 insule mici (Española, Baltra, Pinta, Pinzón, Genovesa, Rábida, Santa Fe, Seymour, Wolf, Darwin, Tortuga, Bartolomé, Daphne și Plaza), 64 insulițe și 136 de stânci, având, desigur, colțuri deasupra apei - toate formate prin erupții vulcanice de pe fundul Pacificului. * Fauna și flora din Arhipelagul Galápagos: binecuvântate de izolare și ecuator; cu un ecosistem unic în lume; atâta diversitate; specii pionierate; "ființe aborigene" (cum le-a numit Darwin). * Între timp, diverse specii de plante și animale au invadat agresiv ecosistemul galápagos-ian
IGUANELE LUI DARWIN de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354237_a_355566]
-
resursele umane și naturale. În ultimul timp oamenii au început să urmărească și condițiile de conviețuire ale animalelor care nu au instincte distructive și implicit să le prețuiască mai mult. Apa este liantul care leagă omul cu natura și cu fauna. La nivelul mondial s-au creat premisele unei culturi mondiale a apei, respectiv ale unor legături sufletești dintre materia vie, moartă și resursa de apă. Raportat la globalitate, cum se resimte în România procesul de secare și deteriorare a apei
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
din muzeul-capcană. Prin implicarea mea în această activitate au folost și limba engleză. Lucrul în echipă cuprinde toate materiile studiate. Pentru științele sociale au avut de prezentat toate aspectele vieții din acel timp. Penntru științele naturii au adunat informații despre fauna și flora teritoriilor respective. Pentru matematică au avut diferite teme, în funcție de exploratorul ales: de exemplu, ca date ale problemei primeau harta cu traseul urmat de Alexandru Macedon, mijloacele de transport și anii între care s-au desfășurat expedițiile lui în
PROGRAMELE UE PENTRU EDUCAŢIE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347116_a_348445]
-
satele Ilieni, Olteni, Zăbala, Lemnia, Arcuș, Ozun, Cernat, Turia, Reci, Araci, Bățani Mari, Valea Crișului, Filia, Aita Mare sau Sânzieni. Biserica cea mai vestită este cea din Ghelința în stil gotic, cu fresca din Evul Mediu. Frumusețile naturii adăpostesc o faună foarte bogată și variată. Din secolul al XVII-lea a început integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, scaunele secuiești au fost supuse germanizării și recatolicizării, primul proces fiind fără succes. Perioada dualistă austro-ungară (1867-1918) și interbelică a însemnat pentru aceste ținuturi
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
sunt ele? Activitățiile sunt multe... mă implic atât cât îmi permite timpul în acțiuni de voluntariat, în sprijinirea mai multor asociații ce ajută copiii și bătrânii bolnavi sau în nevoie. Sprijin asociații al căror scop este de a proteja animalele, fauna și flora. Sprijin tinerele talente... încerc să-mi aduc mica mea contribuție... Celebritatea este folositoare doar dacă ajută să poți face bine în jur, altfel... nu folosește decât la mângâierea propriului orgoliu... adică la nimic! Am acceptat să fiu ambasadoarea
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]