3,267 matches
-
micșorase. O fată care stătea lângă perete a văzut că m-am trezit, mi-a adus ceva de băut și mi-a pus un prosop rece pe frunte. Au trecut două zile sau poate trei într-o pâclă de somnolență febrilă și comprese. Când mi s-a răcit în sfârșit capul și durerile s-au calmat, mi-am dat seama că eram prea slăbită ca să stau în picioare. O femeie pe nume Shery fusese trimisă să aibă grijă de mine. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Nicole Jamet MarieAnne Le Pezennec DOLMEN Traducere din limba franceză de Ileana Cantuniari 1 Cu o umbră de zîmbet În colțul buzelor, i-am privit pe oamenii aceia, care Îmi erau apropiați, cum se agitau febril pregătind să Îngroape viața de holtei, neștiind nici unul că mîine nimeni nu va mai avea chef de rîs. Și nici de nuntă. Am dat peste cap ce mai rămăsese pe fundul ceștii și mi-am croit drum spre ieșire. Salutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
locul un zîmbet silit cînd veni În Întîmpinarea tinerei polițiste. Formula de condoleanțe folosită era un model În genul ei și dovedea o ușurință pe care de obicei o posedă doar oamenii cu foarte bună educație. Totuși Marie o simți febrilă, inutil elocventă doar pentru a-i explica Mariei că Aude nu era acasă, și de asemenea În defensivă. Se hotărî să se folosească de avantaj și dădu la iveală un lănțișor de prins la Încheietura mîinii de care erau agățate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vînt. La orizont, primele fulgere Începeau să brăzdeze cerul. - Nu te neliniști, spuse el cu căldură. Marinarii se Întorc mereu la portul de baștină. Marie dădu mașinal din cap și plecă, după ce Îngînase ceva ce aducea a scuză, În vreme ce apăsa febril tastele mobilului căutînd numărul lui Christian. Se auzi soneria, apoi mobilul Îi dădu căsuța vocală. Mesajul pe care Îl lăsă Marie era scurt. „Sună-mă repede. Te iubesc“. Urmări din ochi goeleta care se Îndepărta spre apus, de unde venea furtuna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ți-o jur că-l omor! - Loïc, liniștește-te! Nu te mișca de acolo și ascultă-mă! articulă Marie cît mai răspicat. Dar fratele ei abia o mai auzea, dădea ca turbat ocol camerei, izbind cu piciorul În lucruri, căutînd febril o urmă. Un bilet pe care fiul lui i l-ar fi putut lăsa. Aflată pe drum, Marie schimbă brusc direcția. - Rămîi unde ești, eu mă duc acasă la Pérec, tu cercetează camera, hotelul. Verifică dacă jet-ski-ul și scuterul sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o lăsase pusă pe stînci, unde spuma valurilor Începuse s-o ajungă, tocmai el, care era atît de grijuliu. - Lucas!... Lucas!... Lucas, răspunde! O luă la vale peste stînci cît putu mai iute, enervată că simte o neliniște atît de febrilă față de un tip atît de insuportabil. CÎnd ajunse la golf, apa Îi ajungea deja pînă la jumătatea coapselor; apucă la țanc haina lui Fersen, care o pornea În derivă, și o aruncă mai sus pe stînci. Îl strigă și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
așteptă ca ușa să fie Închisă, zgomotul pașilor să fi scăzut pe coridor, apoi Încuie cu cheia, se apropie de o tapiserie agățată de perete și o dădu la o parte, lăsînd la vedere un seif Încastrat În piatră. Alcătui febril cifrul și Îl deschise. În interior se aflau cîteva documente și un pumnal vechi, cu mînerul gravat cu un cerc Înconjurat de mici linioare perpendiculare. Cuțitul Îi aparținuse odinioară strămoșului său, Erwan-Marie de Kersaint. Erwan jefuitorul. Arthus Îl contemplă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de provizii și i-o Întinse lui Christian. - Spune-i Mariei să vină. Reînnoiește-ți cererea În căsătorie. Îmi cunosc fata. E o ființă dintr-o bucată. Nu se va putea eschiva. Skipperul luă cutioara de bijuterii și o frămîntă febril Între degete. - Și dacă te Înșeli, Jeanne? Dacă am s-o pierd? - Dacă rămîne aici, ai s-o pierzi de-a binelea. Se uită lung la ea. - Nu din pricina anchetei spui asta, nu-i așa? - Lumea bîrfește mult În ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
plutind În vînt, gîtul căscat și Însîngerat! Apoi imaginea dispăru. Gura bătrînului se deschise, căscîndu-se Într-un țipăt tăcut. Se sufoca. Cu respirația tăiată, cu pieptul parcă strîns de o gheară, se Îndreptă greoi spre noptiera de la căpătîiul patului, scotoci febril prin sertar, scăpă pe jos cîteva pastile pînă ce izbuti să-și strecoare una printre maxilarele Încleștate, apucă cu greu carafa pentru noapte, udă din plin măsuța Încercînd să-și toarne un pahar cu apă pe care-l bău cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bărbat; uneori, noaptea, mi-e frică, Îmi vine greu să adorm. Există tranchilizante, există somnifere; dar nu e suficient. De fapt, aș vrea ca viața să treacă foarte repede. Michel rămase tăcut; nu era surprins. Majoritatea femeilor au o adolescență febrilă, se interesează mult de băieți și de sex; apoi, puțin câte puțin, obosesc, nu prea mai au chef să desfacă picioarele, să se cabreze ca să-și arate fundul; caută o relație tandră pe care n-o găsesc, o pasiune pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o specie Înrudită, reproductibilă prin clonare, și nemuritoare. Când a descoperit lucrările lui Djerzinski, odată cu mai multe sute de cercetători de pe suprafața planetei, Frédéric Hubczejak avea douăzeci și șapte de ani și Își dădea doctoratul În biochimie la Cambridge. Spirit febril, turbulent, dinamic, Hubczejak colinda de mai mulți ani Europa - Îl regăsim Înscris succesiv la universitățile din Praga, Göttingen, Montpellier și Viena - căutând, cum spune chiar el, „o nouă paradigmă, dar și altceva: nu doar un alt fel de a privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
BĂRBATUL CU.BASTON: Simt că nu e mort. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Să caut o piatră mai mare? (Din adâncul fântânii câinele începe să latre dezolant. După câteva secunde lătratul devine un schelălăit și apoi se stinge.) BĂRBATUL CU BASTON (Încântat, febril.): Ai auzit? Ți-am spus că nu e mort? Ți-am spus sau nu ți-am spus? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE (Ștergându-și sudoarea care i-a apărut brusc pe față.): De necrezut. BĂRBATUL CU BASTON (Victorios.): Nu e mort! Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mie de ori! Se vede... ȘEFUL GĂRII: Minciuni. Minciuni?! Și ce dacă sunt minciuni?! Scoate un urlet de victorie și se repede spre clădirea gării.) Unde sunt valizele noastre? (Ceilalți se reped și ei spre încăperile lor; începe o mișcare febrilă în interiorul clădirii; se deschid toate ferestrele și ușile; toți, exceptându-l pe CĂLĂTOR, încep să-și așeze lucrurile în valize și apoi să și le închidă; valizele, odată făcute, sunt aruncate direct pe peron, prin ferestre și uși; lucrurile considerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să înceapă cu audierea unor înregistrări cu cele mai rele emisiuni făcute de mine, așadar cel mai necruțător martor împotriva mea voi fi eu însumi. Bernard B. O’Hare se află în oraș pe cheltuiala lui, plictisind acuzarea cu irelevanța febrilă a ceea ce are el de spus. La fel se află și Heinz Schildknecht, cel mai bun prieten al meu și partenerul la dublu de odinioară, omul a cărui motocicletă am furat-o. Avocatul meu spune că Heinz este plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
ceva. A fost cam greu să-i convingem. I-a deranjat faptul că foloseam elevi ca momeală. Dar ce se poate întâmpla, ziceam, pe culoar? Copiii aceștia fug pe undeva, iar noi vom descoperi pe unde. Strângeri de mâini, activitate febrilă în timpul nopții. Dimineața totul arăta ca mai înainte, doar eu și directorul ne-am făcut cu ochiul. O lună - nimic. Ba îl trimiteam pe Vasile, ba pe Iolanda, ba pe Ioncsi, îi trimiteam să ude buretele și să aducă cretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
doamna Bercea, Dumnezeu s-o ierte, infecție respiratorie, și ce femeie bună a fost, puțin cam mojică, dar atât de bravă în suferința ei... Am ieșit și am urmărit-o amuzat cum se chinuie să încuie ușa cu niște mâini febrile și tremurătoare, apoi cum se aruncă pe bancheta din spate în vreme ce vechiul Logan își ambalează motorul acoperindu-i cuvintele, pe care Mama Mare a trebuit să le repete: cimitirul Sfânta Treime, repede, repede. Am rămas în fața intrării blocului Mercader și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Gata! chițăi o voce, care putea fi a Celiei sau a Odettei. Liniștea, fulgerător, alternă de la pacea picurilor de ploaie, la răcnete disperate, înăbușite. Ion începu să meargă calm în căutarea lor. Mersul se acompaniază cu loviturile de tobe; ritmat, febril... Urmară pași mari grăbiți, auzindu-se în toată casa. O clipă, tăcere... Pe urmă două îm pușcături... Instrumentele o iau razna: violoncelele strigă, vioarele și harpa plâng, tobele mugesc, clarinetele delirează... Ropotele de aplauze ne smulg din această realitate. Pentru
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
se văzu nevoit să recunoască faptul că era chinuit de o stare excitantă, ar fi dezbrăcat-o acolo de rochia aceea verde (nu, greșit, ar fi rupt rochia aceea verde de pe ea, poate chiar cu dinții, prizonier al unor convulsii febrile) și, după ce ar fi întins-o pe masă, ar fi iubit-o fără oprire, ore în șir (își imagină că proiectorul era mutat de o mână din umbră și plasat în așa fel încât conul de lumină să cadă chiar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să adorm. MĂ trezeam În toiul nopții - mătușă‑mea era plecată În vacanță În Germania și nu era nimeni care să limiteze folosirea becurilor noaptea - și Începeam să pictez. Pictam gros, cu multe culori, direct din tub, ore În șir, febril. Alteori cântam la muzicuță sau pur și simplu lingeam o bucățică de zahăr cubic, simțind acut lipsa a ceva nedefinit. 97 5 iubirea Pe la sfârșitul lui martie am Început să colind barurile din București În căutarea lui Ștefan. Auzisem că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
dat acest dar, și Încă un dar și mai mare, acela de a putea vorbi cu Dumnezeu, și apoi luat Înapoi !.. spuse el cu o voce sugrumată de durere. Tremurând, Își scoase haina și Începu să o Împăturească cu mișcări febrile pe patul meu. mâna Îi tremura. — iartă-mă, spuse, dar trebuie să execut unul dintre ritua- lurile mele ca să mă pot liniști. Îl priveam Înmărmurită. Nu văzusem niciodată un maniac obsesiv În plină criză, și să văd unul chiar În
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
223 — Tocmai asta trebuie să Înțelegi : ajutându-mă pe mine, te ajuți În același timp pe tine. Eu sunt șansa ta În aceeași măsură În care tu ești șansa mea. Se uita la mine rânjind În timp ce mâinile sale se mișcau febril mototolind și netezind haina. Dinții Îi clănțăneau și o șuviță de salivă i se prelinsese În jos pe bărbie. — Dar nu știu cum să te ajut. — Și dacă Îți spun din nou că propriul tău drum, drumul spre angalok, trece prin mine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să adorm. Mă trezeam în toiul nopții - mătușă-mea era plecată în vacanță în Germania și nu era nimeni care să limiteze folosirea becurilor noaptea - și începeam să pictez. Pictam gros, cu multe culori, direct din tub, ore în șir, febril. Alteori cântam la muzicuță sau pur și simplu lingeam o bucățică de zahăr cubic, simțind acut lipsa a ceva nedefinit. Iubirea Pe la sfârșitul lui martie am început să colind barurile din București în căutarea lui Ștefan. Auzisem că se mutase
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dat acest dar, și încă un dar și mai mare, acela de a putea vorbi cu Dumnezeu, și apoi luat înapoi !.. spuse el cu o voce sugrumată de durere. Tremurând, își scoase haina și începu să o împăturească cu mișcări febrile pe patul meu. mâna îi tremura. — Iartă-mă, spuse, dar trebuie să execut unul dintre ritualurile mele ca să mă pot liniști. Îl priveam înmărmurită. Nu văzusem niciodată un maniac obsesiv în plină criză, și să văd unul chiar în camera
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ezita. — Tocmai asta trebuie să înțelegi : ajutându-mă pe mine, te ajuți în același timp pe tine. Eu sunt șansa ta în aceeași măsură în care tu ești șansa mea. Se uita la mine rânjind în timp ce mâinile sale se mișcau febril mototolind și netezind haina. Dinții îi clănțăneau și o șuviță de salivă i se prelinsese în jos pe bărbie. Dar nu știu cum să te ajut. Și dacă îți spun din nou că propriul tău drum, drumul spre angalok, trece prin mine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
noaptea în care vă iubiți voi ? Da ? măi, proștilor, de ce vă iubiți voi în mijlocul șoselei ? Ken stinse farurile mașinii și reveni lîngă Betty la lumina ceva mai puțin violentă a lanternei. toate formele sferice de pe șosea intrară într-o agitație febrilă și în cîteva zeci de secunde nu rămaseră pe asfalt decît dîrele lipicioase amintind de traseele dezordonate ale aricilor. Cred că putem pleca, spuse Ken. — De ce nu există niciun panou de circulație cu arici ? Gen atenție, trec arici ? — nu știu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]