1,260 matches
-
europene înseamnă că legăturile economice, științifice și tehnice vor fi dezvoltate. Zonele de cooperare cuprind: agricultura, industria și tehnologia, pregătirea profesională, cercetarea și știința, energia, minele, transportul, telecomunicațiile și mediul înconjurător. C.E. a început negocieri cu Polonia, Ungaria și Republica Federativă Cehă și Slovacă pe tema asocierii, în decembrie 1990. Acordurile au fost semnate în decembrie 1991, și înlocuiau acordurile de comerț și cooperare precedente. Ele urmau să fie ratificate de parlamentele naționale ale celor doisprezece plus cele trei până la sfârșitul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Ideea unificării europene este foarte veche; ea se leagă, cel mai adesea, de scopul pacificării Europei. George Washington vorbea de „Statele Unite ale Europei", iar Benjamin Franklin prezenta explicit federația americană ca o pildă pentru Europa. Ideea transformării Europei întrun stat federativ era trăită intens de mulți oameni de stat (Napoleon) și filosofi (Saint Simon). După înfrângerea Revoluției de la 1848, „ideea Europei încetează să mai joace un rol politic"", redevenind o simplă aspirație a artiștilor, filosofilor și oamenilor de stat. Abia primul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
soluție pentru Europa. Apare, pentru prima oară, o mișcare politică paneuropeană, ce consideră că numai o reorganizare europeană în direcția unificării poate scoate Europa din criză. Această mișcare paneuropeană a urmărit să pună în locul Europei destrămate o Europă liberă și federativă. Venirea la putere a național-socialismului în Germania a pus capăt brutal mișcării paneuropene, iar Europa a intrat în cel de-al doilea război mondial. Se percepea tot mai mult eroziunea cadrului statului național tradițional. Problemele dezvoltării moderne nu mai puteau
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Polonia) au devenit între timp membre cu drepturi depline ale Consiliului Europei. Dispariția Uniunii Sovietice ca subiect de drept internațional a avut drept consecință faptul că statutul de invitat special care fusese acordat Sovietului Suprem a fost transferat Parlamentului Republicii Federative Ruse. Cinci parlamente ale republicilor care au făcut parte din U.R.S.S. (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Ucraina și Moldova) au prezentat între timp o cerere analogă, care este în curs de examinare. Toate acestea arată că statutul de invitat special a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
totuși, o opoziție înverșunată împotriva Tratatului de la Maastricht, determinată de o serie de cauze, printre care se pot enumera: cunoașterea insuficientă a conținutului acestui tratat, teama că tot mai multe decizii vor fi luate în îndepărtatul Bruxelles, frica de cuvântul ,„federativ” și înțelegerea greșită (mai ales în Marea Britanie), sentimentul că această Comunitate Europeană înaintează prea repede; de asemenea climatul economic în genere, recesiunea, pierderea de locuri de muncă etc. Prin urmare, Comunitatea se află ea însăși în fața unei sarcini uriașe, aceea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
orizont restrâns, de mică periferie a Imperiului, privind cu invidie la zonele dezvoltate (capitala, regiunile baltice), unde viața era prosperă, dinamică, modernă. Dincolo de această constantă spoliere, organizarea statală a Moldovei a avut totuși și părți bune, deturnate însă de suprastructura federativă, care ignora inițiativele locale. Nu a existat o autonomie reală a republicii și nu se putea vorbi despre nici o formă de suveranitate. Soluția a venit însă tot de la opresiva putere centrală, odată cu promovarea mișcării reformatoare din anii '80. Ea nu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Europeo. Principiile de la care se pleacă sunt cele ale dreptului fiecărui popor la o existență națională liberă: „naționalitatea este libertatea populilor”. Pentru câștigarea acestor drepturi, popoarele, care sunt „indivizii umanității”, trebuie să intre Însă În „familia cea mare”, În „pactul federativ european”, unde vor găsi „titlurile viitoarei voastre naționalități”. În această luptă, spune manifestul, românii au „o misie În Europa”, misie care provine din poziția lor de „avangardie a gintei latine”. Dar, În continuare, accentul nu se pune pe solidaritatea romanică
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
credințe, nu acționează pur rațional); apoi este un teren pe care se construiește imaginea Cetății, cu modele, norme, valori ale conviețuirii, interpretarea a ceea ce se petrece, "construirea sinelui drept colectivitate în marș", cu apel la imagini fondatoare, povestiri unificatoare, simboluri federative; în fine, pe cel de-al treilea nivel conferă coerență reprezentărilor și acțiunilor politice, într-o înlănțuire logică ce urcă (ori "coboară"?) până la strămoși și o voință colectivă a prezentului cu un scop de atins în viitor.397 Dacă istoria
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru dorita colaborare de acum. În cazul în care nu putem primi o garanție mai solidă, trebuie să găsim o alta - eventual mai benefică; soluția problemei care ne frământă ar putea fi crearea statului Transilvania, independentă, suverană, în afara oricăror restricții federative sau alianțe statale"139. Un document sovietic de la Externe, emis mai înainte, în ianuarie 1944, prevedea cât se poate de explicit - și s-a dovedit (prin evenimentele de mai târziu, linia aceasta repurtând succes în decursul discuțiilor despre soarta teritoriului
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
s-a desfășurat lupta pentru recunoașterea dreptului popoarelor de a dispune de ele însele. Acolo avusese loc, în septembrie 1917, un Congres al popoarelor din Rusia, care s-a pronunțat pentru o largă autonomie teritorială și politică în cadrul Republicii Ruse federative și democratice, consemnând și ,,dreptul la autodeterminare națională personală, adică la constituirea nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă pe membrii săi de pe toată întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa teritoriul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
între 20/26 octombrie 1917 are loc la Chișinău, Congresul ostășesc moldovenesc, care a proclamat autonomia Basarabiei și a hotărât constituirea Sfatului Țării. Acesta a adoptat o Declarație, hotărând crearea Republicii Democratice Moldovenești, autonomă, ,,care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtașă cu aceleași drepturi” În consecință, la 13/26 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice a rupt relațiile diplomatice cu România și i-a sechestrat tezaurul, care fusese transportat la Petrograd 31 . În acest context, la 21 ianuarie
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
perioade de început, partidele aderente la Internațională rămîn fidele autonomiei lor. În ciuda regularității congreselor internaționale din anii care vor urma (al II-lea congres, Bruxelles, august 1891; al III-lea congres, Zürich, 1893) și a dorinței de "înlocuire a principiului federativ cu cel al centralizării excesive", trebuie într-adevăr să intrăm în secolul al XX-lea pentru a vedea Internaționala a II-a în măsură să-și coordoneze acțiunile într-un mod eficace. Această nouă etapă, situată după o clarificare ideologică
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
va depinde atît de Comunitatea Atlantică și de viitorul Europei, cît și de uniunea sa politică. Integrarea europeană trebuie să se limiteze la "o abordare funcțională prin intermediul cooperării interguvernamentale". Nu intră în discuție însă realizarea Uniunii Europene cu ajutorul unei organizații federative care ar duce la un abandon al suveranității britanice. Am amintit deja ponderea pe care au avut-o muncitorii britanici în cadrul socialismului european încă de la începutul celui de-al Doilea Război mondial. Această tendință a apărut chiar cu mult înainte
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Nu putem decît să semnalăm aici această neputință. Discuțiile care au fost angajate înainte în cadrul COMISCO au delimitat două tabere, cea a partizanilor minoritari ai Planului Schuman și cea a adversarilor. Francezii, belgienii și olandezii se pronunță în favoarea unei Europe federative, în timp ce englezii, germanii, scandinavii, austriecii, precum și ansamblul socialiștilor din Europa Orientală se opun acestui proiect. Argumentele aduse în situația dată fac să apară concepții diferite în materie de politică străină, în special în ceea ce privește rolul Statelor Unite față de Europa: pentru britanici, orice
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
footnote Conform Organizației Națiunilor Unite lista statelor în curs de dezvoltare din insule mici cuprinde următoarele țări: Antigua Și Barbuda, Bahamas, Bahrain, Barbados, Belize, Insula Capului Verde, Comore, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Fiji, Grenada, Guineea-Bissau, Guyana, Haiti, Jamaica, Kiribati, Maldive, Insulele Marshall, Statele Federative ale Microneziei, Mauritius, Nauru, Palau, Papua Noua Guinee, Samoa, Saõ Tomé Și Principe, Singapore, Federația Sfântului Kitts Și Nevis, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent Și Grenadine, Seychelles, Insulele Solomon, Suriname, Timor, Tonga, Trinidad Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Samoa Americană, Anguilla, Aruba, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cook, Polinezia Franceză, Guam, Montserrat
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
domenii care aparțineau și creștin-democraților francezi; politica europeană de după 1945 este un alt exemplu în măsura în care s-a putut observa, de la Pius al XII-lea la Paul al VI-lea, o cvasi-suprapunere a concepțiilor: Europa papilor era Europa creștin-democraților, comunitară și federativă. Se observă un du-te-vino permanent între partidele autonome, dar de inspirație creștină, și instituția ecleziastică prin magisteriul ei, nefiind însă posibilă reducerea gîndirii creștin-democrate la aceasta din urmă. Dar aportul major al Bisericii în democrația creștină îl constituie tomismul, a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
dorea să facă din Senat o cameră reprezentativă atît pentru interesele profesionale, cît și regionale), și în cadrul Partidului Democrat Popular, Robert Schuman, care a apărat cu ardoare și succes specificul Alsaciei și Lorenei în cadrul Republicii Franceze după 1919, refuza soluțiile federative 9. Jean-Marie Mayeur a arătat, ulterior, lipsa de grabă a MRP-ului în promovarea unei regionalizări reale, mergînd dincolo de definirea a 21 de programe-regionale în 1955, Pierre Pflimlin fiind ministrul Economiei în acea perioadă. În 1969, Centrul democrat s-a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
creștin-democraților, acesta se deosebește pe alte teme. Cazul cel mai interesant este oferit de problema unificării Europei unde, de la Pius al XII-lea la Paul al VI-lea, există o cvasi-suprapunere de concepții: Europa papilor era Europa creștin-democraților, comunitară și federativă. Ioan-Paul al II-lea introduce în gîndirea sa această "altă Europă" despre care vorbește Czeslaw Milosz, și dacă construirea Comunității Europene este, din punctul lui de vedere, o realizare, el vorbește cu plăcere de Europa națiunilor, considerînd, ca și Benedict
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
vor mai fi cei care le cultivă. Toți indigenii vor deveni egali între ei. Funcțiile publice urmau să fie ocupate numai de cei de origine română, după merit și loialitate. Toți cetățenii vor fi înarmați, pentru a forma „o putere federativă împreună cu Valahia, Transilvania, Banat, Ungaria” . Intenția Ungariei era aceea de a opune rezistență, în cazul intervenției Rusiei în Moldova, până la sosirea francezilor . Consulul rus avea cunoștință de faptul că cincisprezece conspiratori urmau să vină de la Paris, printre care Negri, Râșcanu
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
destul de ambițioasă pentru a depăși decalajul față de SUA și a crea infrastructurile de bază pentru viitor". În concluzie, grupul de lucru Guterres a identificat "formal" coeziunea socială drept problema centrală pentru a-i grupa pe social-democrații europeni în jurul unei teme federative. De aceea, a susținut ocuparea completă a mîinii de lucru ca soluție. Astfel, pe de o parte, a dezvoltat o strategie europeană pentru locuri de muncă a cărei chintesență stă într-o viziune alternativă a gestiunii macroeconomice. Se pune problema
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
soluție parțială, mai ales prin folosirea noțiunii de "coeziune socială", pe care a testat-o, inițial, în cadrul grupului de lucru și care s-a dovedit eficace. A reluat acest test pe lîngă șefii de stat și de guvern. Această temă "federativă" i-a permis să creeze un consens între Jospin și Blair 663. Apoi, și-a îndreptat atenția spre ceilalți actori partinici de la conferința liderilor de partid din PSE, unde șefii de stat și de guvern lucrau împreună, fiind implicați în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
strategia de la Lisabona. În acest cadru, PSE a fost important pe patru planuri succesive: (a) observarea dezacordurilor ideologice din familia social-democrată, (b) testarea soluției parțiale în conflictul dintre PS francez și British Labour Party ambele la putere pe baza temei federative a "coeziunii sociale", (c) convergențele altor șefi de stat și de guvern la conferința liderilor de partid, în jurul temei găunoase a "societății informaționale" și (d) culegerea de informații utile și dezvoltarea încrederii în sînul conferinței liderilor, pentru a examina precis
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
socialist din Parlamentul European și din Comisia Europeană. În fine, cum am arătat în analiza politicilor, fenomene destul de neașteptate acționează și organizează dezbaterea între diferiții membri (partea a II-a). În paralel cu logica confederală, vedem pronunțată și o logică federativă într-un cadru conceput pentru cooperare. Reiese că UPSCE și apoi PSE nu sînt confederații de partide naționale. 10.1.1.3. O organizație extraparlamentară la nivel european? PSE a mai fost definit și ca organizație extraparlamentară la nivel european
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
grupul politic. Asta nu împiedică, desigur, tensiunile importante între grupul politic și europartid, care blochează calea către construcția unei familii social-democrate la scară europeană. În plus, partidele membre sînt, de asemenea, interesate de dezvoltarea PSE. PvdA a susținut o viziune federativă a PSCE, în timp ce SPD preferă să se limiteze la armonizarea programelor. În pofida dezacordurilor, rezultă că partidele naționale nu s-au opus constant dezvoltării PSE. Pe de altă parte, Newman afirmă că subiectele politice limitează dezvoltarea PSE în măsura în care divizează federația. Cum
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
că subiectele politice limitează dezvoltarea PSE în măsura în care divizează federația. Cum am arătat în partea a doua, și chestiunea locurilor de muncă a divizat PSE. Nu e totuși imposibil ca, pe baza rupturilor constatate, liderii politici să încerce găsirea unei teme federative cu o anumită orientare politică. Cu alte cuvinte, divizarea într-o anumită chestiune nu duce mecanic la lipsa de dezvoltare a PSE. Ea îi poate determina pe actorii partinici să caute o cale de mijloc. Așadar rupturile structurale subliniate de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]