2,707 matches
-
adunate în adevărate florilegii în perioada medievală, bărbații le foloseau drept arme pentru subordonarea și claustrarea femeilor. Târgoveața din Bath se opune oricărei ordini, constrângeri sau autorități, atacă tradiția ce o forța să-și nege instinctele, este cu siguranță o feministă convinsă. Devine o adevărată eretică în încercarea de a-și impune punctul de vedere, știe să se apere. Pledoaria ei se îndreaptă împotriva acelor atacuri care priveau feminitatea și rolul ei ca pe ceva negativ, insignifiant, și atrage consimțământul criticilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
au fost numiți „poeți androgini”102. Trăind însă o perioadă de tranziție, cei doi scriitori nu au încă niște principii ferm conturate, nu se pot dezlipi total de o tradiție ale cărei puncte slabe totuși le recunosc, de aceea tendințelor feministe avant la lettre li se alătură, uneori, și fine accente ironice, misogine. Chaucer naratorul pendulează, în cele două istorisiri ale sale din cadrul Povestirilor din Canterbury, cea a lui Sir Thopas și cea a lui Melibeus, între misoginism și filoginism, aceste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ca oricând, nevoia de acumulare a unor cunoștințe ce vor garanta o minte deschisă și o gândire limpede, educația devine cea care le poate distanța de spațiul restrictiv al căminului, unde atribuțiile femeii sunt limitate și monotone. Pampinea, ca o feministă avant la lettre, introduce un nou concept, acela al echivalenței între cinste și inteligență. Omul nou, din zorii Renașterii, se axează pe cunoaștere, pe intelect, pe talent și pe manifestarea creativității, mai ales printr-o eliberare de tot ceea ce reprezenta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
215 Ibidem, vol. I, p. 116. 216 Ibidem, p. 378. 217 Ibidem, vol. II, p. 176. 81 cuvine s-avem de grijă întotdeauna cu cine, când, în ce fel și-n ce împrejurare rostim cuvintele de duh.”218 Este o feministă convinsă, ce distinge corect diferențele dintre sexe („Iar noi femeile - să nu ne-o ia în nume de rău bărbații - suntem mai gingașe ca ei și mult mai schimbătoare.” 219) și crede cu tărie într un primat al dragostei („Trăiască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
moarte pentru adulter, deoarece este o femeie de o inteligență remarcabilă și stăpânește perfect tehnica discursului argumentativ, atrăgând de partea ei întreaga asistență, chiar și pe judecător, și reușind să producă o modificare a legii. Este, avant la lettre, o feministă care luptă pentru drepturile femeilor. Griselda (X, 10), prototipul ideal de supunere și fidelitate feminină, deși are o situație mai mult decât umilă în casa părintelui său, devine pentru calitățile sale, soția marchizului Gualtiri, care pentru a se convinge de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prin trădarea de care se face vinovată, Fiammetta este mult mai bine conturată ca personaj decât membrele brigatei, devine mai complexă și mai credibilă, mai bogată spiritual și mai umană. În această verosimilitate, în autenticitatea trăirilor și în bogăția ideatică, feministă de cele mai multe ori, stă pozitivarea personajului negativ, perceput din perspectiva unei lecturi actuale ca unul mult mai modern decât ne-am aștepta. „Giovanni Boccaccio, în acest roman modern, coborând de pe piedestalul divinității pe femeia înger, îi construiește un monument real
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate fi perceput ca un fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care o soție vicleană le practică pentru a-și domina soții”273, cu toate acestea se dovedește a fi mai mult decât atât, se convertește într-o pledoarie feministă sau într-o predică. Târgoveața vorbește ca un predicator care încearcă să ne convingă în legătură cu propriile opinii. „Prologul ei nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
noi o percepem”408. Multe din ideile pe care le înfățișează intră în conflict unele cu altele și încercarea ei de a pleda pentru eliberarea femeilor sfârșește prin a nu convinge. Narațiunea târgoveței pare, în același timp, ambiguu și ambivalent, feministă și antifeministă. 409 Discursul ei nu este didactic și nici nu evocă, indirect, noblețea virtuților, reprezintă, fără îndoială, o predică burlescă. Prologului, văzut ca o satiră la adresa femeilor, îi lipsește greutatea morală, nu poate fi o sursă de imitație, un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
entuziastă, deschisă, viguroasă. Pe de altă parte, știm că este, ca și Falstaff sau Long John Silver, comună, trivială și infamă. și totuși, tocmai datorită faptului că este rudimentară și vicleană, o găsim atrăgătoare și foarte umană.447 Este o feministă avant la lettre, iar această atitudine se manifestă atât în spațiul public, cât și în cel privat. În societate, are o atitudine polemică, reacționează agresiv împotriva a tot ce constituie un atac la adresa feminității, într-o lume vizibil masculină. În
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeie” 938 . Deși decade moral prin afișarea unei legături extraconjugale, donna demonicata știe să pledeze pentru propria cauză (o soție trebuie să-și îndeplinească debitum conjugale, iar afacerile amoroase nu au o legătură directă cu mariajul 939), dovedindu-se o feministă convinsă (VI. 7). Condamnabile grav devin și atunci când interesul pentru bunurile materiale primează în fața trăirii unei iubiri autentice (III. 8, VI. 4, VIII. 2). Totul este raportat la dragoste, deoarece în numele acesteia se iartă orice slăbiciune, dar când sentimentul dispare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o cauză a căderii bărbatului în păcat. Meritul lui Giovanni Boccaccio și al lui Geoffrey Chaucer este acela de a fi regândit rolul femeii în societate într-un spirit nou al Prerenașterii 1049, de a fi impus o concepție aproape feministă, de a se fi eliberat de tabu-uri și de catalogări preconcepute în ceea ce privește eternul feminin. În ultimul capitol al lucrării noastre am evidențiat faptul că, plecând de la imaginea unei feminități eterate, simbolice, adorate pentru virtuțile pe care le deținea, înscriindu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cuprinstc " Cuprins" Prezentarea autoarelor 7 Cuvânt înainte (Mihaela Miroiu) 9 Gen și interese politice. La intersecția dintre teorie, cercetare și viața cotidiană (Oana Băluță) 13 Introducere 13 Abordări ale intereselor politice în teorii standard 14 Interesele politice în teoriile politice feministe 16 Interese comune ale femeilor 18 Multiculturalism și interese politice 23 Nici „femeia”, nici „femeile” sau falsa suroritate 29 O tipologie a intereselor 33 Nevoi, nu interese 39 Critica feministă a conceptului de interese 40 Redefinirea conceptului de interese 42
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
politice în teorii standard 14 Interesele politice în teoriile politice feministe 16 Interese comune ale femeilor 18 Multiculturalism și interese politice 23 Nici „femeia”, nici „femeile” sau falsa suroritate 29 O tipologie a intereselor 33 Nevoi, nu interese 39 Critica feministă a conceptului de interese 40 Redefinirea conceptului de interese 42 Interese politice de gen/sex în România 45 Cercetare și viață cotidiană 57 Redistribuirea impozitelor 59 Agenda cetățenilor: probleme 62 O problemă mai ales de pe agenda femeilor: violența domestică 65
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ani organizația neguvernamentală Centrul FILIA și sprijină implementarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați prin programele și acțiunile organizației. A publicat articole în diverse reviste: aLtitudini, Observator cultural, România literară, AnALize. Este interesată, cu precădere, de teorii politice feministe și studii de gen. Alina xe "Dragolea"Dragolea A absolvit Facultatea de Științe Politice (SNSPA, București) și în prezent este doctorandă în Științe Politice, sub coordonarea prof.univ.dr. Mihaela xe "Miroiu"Miroiu. A publicat studiul „Dimensiunea de gen a pieței muncii
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ale actorilor, prin urmare, „cercetătorii care definesc interesele în acest mod creează un univers plin cu date în care alegerile pe care le fac actorii pot fi arbitrar invalidate” (Polsby, 1980, apud xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 4). Pentru teoriile feministe, experiențele femeilor reprezintă o sursă de cunoaștere și o modalitate de a le identifica interesele. O critică feministă a punctului de vedere liberal prezentat vizează tocmai caracterul neștiințific al intereselor care sunt deduse prin cunoașterea experiențelor femeilor (Ramazanoglu, Holland, 2002
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
care alegerile pe care le fac actorii pot fi arbitrar invalidate” (Polsby, 1980, apud xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 4). Pentru teoriile feministe, experiențele femeilor reprezintă o sursă de cunoaștere și o modalitate de a le identifica interesele. O critică feministă a punctului de vedere liberal prezentat vizează tocmai caracterul neștiințific al intereselor care sunt deduse prin cunoașterea experiențelor femeilor (Ramazanoglu, Holland, 2002). În privința punctului de vedere marxist, potrivit feministelor de culoare, a celor care fac parte din grupuri minoritare, clasa
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cunoaștere și o modalitate de a le identifica interesele. O critică feministă a punctului de vedere liberal prezentat vizează tocmai caracterul neștiințific al intereselor care sunt deduse prin cunoașterea experiențelor femeilor (Ramazanoglu, Holland, 2002). În privința punctului de vedere marxist, potrivit feministelor de culoare, a celor care fac parte din grupuri minoritare, clasa nu este singurul determinant al „intereselor obiective” (Hooks, 2000; xe "Okin"Okin, 1998). O altă controversă în teoriile standard care a determinat ample dezbateri a fost legată de opoziția
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
un concept de interese pecare îlatașează unui actor universal, destrupat sau exclusiv clasei. Ținând cont de scopurile acestui studiu, prezentate în prima parte introductivă, ne sunt mai degrabă utile abordările intereselor politice așa cum au fost ele conturate în teoriile politice feministe, care iau în considerare dimensiunea de gen și operează cu actori genizați: femei și bărbați. Interesele politice în teoriile politice feministetc "Interesele politice în teoriile politice feministe" În cadrul teoriilor politice feministe, conceptul de interese politice a cunoscut mai multe abordări
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
degrabă utile abordările intereselor politice așa cum au fost ele conturate în teoriile politice feministe, care iau în considerare dimensiunea de gen și operează cu actori genizați: femei și bărbați. Interesele politice în teoriile politice feministetc "Interesele politice în teoriile politice feministe" În cadrul teoriilor politice feministe, conceptul de interese politice a cunoscut mai multe abordări, începând cu anii ’70. Pentru a clarifica evoluția sau etapele dezbaterilor privindinteresele politice ale femeilor, interesele de gen, tipul de argumente, precum și modul în care acestea au
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
politice așa cum au fost ele conturate în teoriile politice feministe, care iau în considerare dimensiunea de gen și operează cu actori genizați: femei și bărbați. Interesele politice în teoriile politice feministetc "Interesele politice în teoriile politice feministe" În cadrul teoriilor politice feministe, conceptul de interese politice a cunoscut mai multe abordări, începând cu anii ’70. Pentru a clarifica evoluția sau etapele dezbaterilor privindinteresele politice ale femeilor, interesele de gen, tipul de argumente, precum și modul în care acestea au fost uneori fie divergente
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Molyneux"Molyneux, 1985 ș2003ț; xe "Thenjiwe"Thenjiwe, 2003; xe "Pringle"Pringle, xe "Watson"Watson, 1998). În cadrul acestor analize, conceptul de interese politicea fost discutat în sensul măsurii în care acesta este adecvat sau nu în calitate de instrument de analiză înteoriile politice feministe (xe "Fraser"Fraser, 1989; xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998). Unele analize au susținut neadecvarea acestuia și înlocuirea sa cu cel de nevoi (xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998), în timp ce altele au propus o redefinire a sa, precum și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
nevoi (xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998), în timp ce altele au propus o redefinire a sa, precum și înțelegerea unor limite pe care conceptul le implică (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1988). Pe scurt, conceptul de interese ale femeilor este controversat - unele teoreticiene feministe aduc argumente potrivit cărora „femeile ca femei” trebuie să fie considerate un grup cu interese care pot fi reprezentate (xe "Sapiro"Sapiro, 1998; xe "Phillips"Phillips, 1998; xe "Okin"Okin, 1998), unele contestă această ipoteză (xe "Butler"Butler, 2000), iar
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
procesul de elaborare a politicilor pentru că prezența lor face posibilă introducerea unor probleme care nu și-au găsit locul pe agenda politică standard dominată de prezența bărbaților. Afirmația că femeile reprezintă un grup în sine a fost contestată de unele feministe pe baza unor premise de sorginte multiculturalistă 1. Nu se poate vorbi despre o femeie generică, ci de femei, iar feminismul primului val nu a manifestat o sensibilitate aparte pentru rasă, religie sau altfel de diferențe pertinente între femei. Însă
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
inegalității de gen sunt respinse de multiculturaliști. Susan Moller xe "Okin"Okin, într-un studiu care analizează tensiunile dintre feminism și multiculturalism, atrage atenția asupra acestei probleme: „oricare ar fi dovezile prezentate sau puterea argumentelor, simpla sugestie - care vine din partea feministelor țărilor din Lumea întâi - potrivit căreia femeile și fetele din culturi altele decât ale lor (ale țărilor Lumii întâi - n.n.) sunt dezavantajate sau oprimate de elemente aparținând propriei lor culturi este considerată drept un ofensator imperialism cultural”2 (xe "Okin
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
xe "Sapiro"Sapiro, xe "Phillips"Phillips, xe "Young"Young și xe "Okin"Okin reiese că există interese comune ale femeilor care decurg mai ales din rolurile de gen, însă suroritatea nu este tocmai globală. Cât de departe este pentru unele feministe asumpția unei surorități globale ne spun criticile feministelor de culoare, dar și analizele feministelor poststructuraliste. Înainte de a prezenta aceste puncte de vedere, este necesar să discut pe larg tensiunile dintre feminism și multiculturalism, deoarece ele scot în evidență existența unui
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]