KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314

cazul testării în vederea depistării sarcinii 250 Concluzii 251 10. Democratizarea și politicile de gen în Coreea de Sud (Bang-Soon L. Yoon) 253 Introducere 253 Marginalizarea femeilor 257 Industrializarea și mișcarea muncitorească: deschiderea unor baze strategice pentru participarea politică a femeilor 264 Mișcarea feministă și democratizarea 273 Concluzii 281 Note 283 11. Transformarea agendelor de guvernare: inițiativele femeilor la nivelul administrației locale din două districte ale Indiei (Suranjana Gupta) 287 Genizarea guvernării prin Constituție 287 Femeile, dezvoltarea și guvernarea 288 Asociațiile de Economii și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
împuternicit de «popor» și răspunzător în fața acestuia” au început să capete legitimitate. În Europaxe "Europa", multe monarhii au evoluat, în mod inegal, înspre democrații constituționale în secolul al XIX-lea. Inițial, acestea îi recunoșteau drept cetățeni numai pe bărbați. Cercetările feministe recente (Kerberxe "Kerber, Linda", 1980; Landesxe "Landes, Joan", 1988; Scottxe "Scott, Joan Wallach", 1996; McDonaghxe "McDonagh, Eileen", 1999) sugerează că democratizarea nu este un proces liniar și, mai ales, nu înseamnă același lucru pentru bărbați și pentru femei. Vremurile de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
de muncă remunerate, în situațiile în care sistemele legale bazate pe drepturi și cele care nu au la bază drepturile individuale se ciocnesc și în situațiile în care organizațiile internaționale pentru protecția drepturilor omului, cele sindicale, cele ecologice și grupurile feministe pot dezvălui nedreptățile generate de globalizare. Toate aceste puncte de contestare sunt terenuri de acțiune politică, unde ordinea de gen este permeabilă (în termenii lui Connellxe "Connell, R.W.") și unde schimbarea regimurilor patriarhale de gen în altele mai egalitare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
politic s-a constituit și se reconstituie ca spațiu masculin și caută să identifice mecanismele ce ar putea produce o politică mai echilibrată și mai cuprinzătoare din punctul de vedere al genurilor. În ciuda a două sute de ani de mobilizare politică feministă, femeile dețin mai puțin de 12% dintre funcțiile politice oficiale la nivel mondial. În peste o sută de țări, femeile nu au nici un loc în adunările lor naționale. Hawkesworthxe "Hawkesworth, Mary E." trage concluzia că una dintre sursele problemei este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
guvernat în numele indigenilor și al femeilor albe. Globalizarea și relațiile de gentc "Globalizarea și relațiile de gen" O literatură bogată, deși nesistematică, discută problema impactului globalizării asupra relațiilor de gen. În plus, o serie de cercetători din rândurile economiștilor politici feminiști au studiat impactul capitalului industrial asupra căsătoriei și familiei (Hamiltonxe "Hamilton, R.", 1978). Aceștia au susținut că, o dată cu apariția capitalismului industrial, toți membrii familiei au fost atrași în rândurile forței de muncă remunerate, transformând treptat gospodăria dintr-un loc de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
a face cu toate nivelurile de guvernământ. Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" a urmat exemplul Marii Britanii, alegând un sistem unitar, dar, chiar și în cadrul acestui model, guvernele statale au jucat un rol important în relațiile cu întreprinderile. Strategiile politice feministetc "Strategiile politice feministe" Femeile, atât europencele, cât și indigenele, au fost în cea mai mare parte a timpului lăsate pe dinafară în procesul de stabilire a acordurilor politice din Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă", ca de altfel și din Statele Unitexe "Statele Unite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
rolurile „civilizatoare” ale femeilor albe. „Primul val” feminist a fost foarte internaționalist (Banksxe "Banks, O.", 1981). Contingentele australiene și neozeelandeze au fost printre cele mai dedicate internaționalismului, în ciuda distanțelor enorme pe care le aveau de parcurs ca să participe la întrunirile feministe din Marea Britanie sau din Europaxe "Europa" (Andersonxe "Anderson, F.", 1920). Femeile din Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" au luptat pentru dreptul la vot al femeilor din Marea Britanie multă vreme după ce acesta fusese obținut la ele acasă. Există dezbateri aprinse

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" au luptat pentru dreptul la vot al femeilor din Marea Britanie multă vreme după ce acesta fusese obținut la ele acasă. Există dezbateri aprinse cu privire la impactul pe care l-a avut obținerea dreptului la vot și lupta feministelor asupra politicilor publice. Criticii (cum este Brycexe "Bryce, J.", 1921, pp. 3, 339) au susținut, cu referire în special la situația din Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" de la începuturi, că femeile „nu au avut nici o influență practică... cu excepția... chestiunii alcoolismului”. Adepții, cum

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
339) au susținut, cu referire în special la situația din Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" de la începuturi, că femeile „nu au avut nici o influență practică... cu excepția... chestiunii alcoolismului”. Adepții, cum este Andersonxe "Anderson, F." (1920, p. 280), au măsurat impactul produs de feministe prin „legile privitoare la traficul de alcool, cele referitoare la femei și copii și prin schimbarea statutului femeilor”. Mișcarea femeilor din Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" a fost activă în special la nivelurile administrației locale (Sawerxe "Sawer, M.", Simmsxe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
pentru ele. De fapt, cum guvernele centrale controlează cea mai mare parte din bugetul național, statul național rămâne de o importanță crucială, chiar dacă administrațiile regionale sunt cele care furnizează serviciile sociale. Ideea susținută de Catherine Mackinnonxe "Mackinnon, Catherine" (1980), că feministele au neglijat statul în teoriile lor, nu este doar în mare parte adevărată, ci e și recunoscută a fi adevărată pentru Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" (Franzway, 1989). În mod ironic, practica feministă din Australia, începând cu anii ’70

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Catherine Mackinnonxe "Mackinnon, Catherine" (1980), că feministele au neglijat statul în teoriile lor, nu este doar în mare parte adevărată, ci e și recunoscută a fi adevărată pentru Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" (Franzway, 1989). În mod ironic, practica feministă din Australia, începând cu anii ’70, de a statornici prezența unor activiste feministe (femocrate) în aparatul de stat a fost însoțită de lipsa unei analize serioase a acestui proces. Vasta literatură australiană a examinat mai curând rolul unor anumite persoane

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
nu este doar în mare parte adevărată, ci e și recunoscută a fi adevărată pentru Australiaxe "Australia" și Noua Zeelandăxe "Noua Zeelandă" (Franzway, 1989). În mod ironic, practica feministă din Australia, începând cu anii ’70, de a statornici prezența unor activiste feministe (femocrate) în aparatul de stat a fost însoțită de lipsa unei analize serioase a acestui proces. Vasta literatură australiană a examinat mai curând rolul unor anumite persoane și a descris inițiative politice individuale, cum ar fi analiza de gen a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
analiza de gen a bugetelor naționale. Mulți scriitori (Franzway, 1989; Simmsxe "Simms, Marian", 1981, 1993) au remarcat ambivalența mișcării femeilor australiene față de stat. Dezbaterea prezentă, cu privire la globalizare și democratizare, a atras atenția asupra puternicei tradiții locale de voluntarism în mișcările feministe din Lumea Nouă. Prin contrast cu Europaxe "Europa", unde mișcarea femeilor din timpul primului val de globalizare a fost facilitată de existența clasei servitorilor, în Australiaxe "Australia", Statele Unitexe "Statele Unite" și alte societăți coloniale, aceasta a fost facilitată de „venitul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
devenit accesibile femeilor. Pe măsură ce al doilea val al globalizării, de după cel de-al doilea război mondial, a împins tot mai multe femei în rândurile forței de muncă și a ridicat noi probleme legate de egalitatea la locul de muncă, strategiile feministe de abordare a relațiilor de gen s-au modificat și ele în societățile coloniale. De exemplu, în anii ’70 existau deja în aparatul de stat din Australiaxe "Australia" suficient de multe femei încât acestea să aibă independent putere. Femocratele australiene

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
p. 9). Concluzia nu este surprinzătoare, dat fiind faptul că modelul de producție fordist a dat naștere unor ordini de gen care, în ciuda unor mici diferențe, au avut în comun caracteristicile principale ale „modelului bărbatului care aduce acasă pâinea zilnică”. Feministele au arătat că țările europene pot fi descrise ca încadrându-se cu totul, puțin sau aproximativ în acest model (Ostnerxe "Ostner, I.", 1995); în ciuda diferențelor, nici o țară capitalistă industrializată din Occident nu a creat o ordine de gen în afara lui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
petrec adesea până la șaisprezece ore zilnic în cele „trei schimburi”. Dimpotrivă, bărbații au rareori vreun rol în economia gospodăriei, lucrând ca subcontractanți fie în economia informală, fie în cea formală (Wardxe "Ward, K.", Pylexe "Pyle, J.L.", 1995). În anii ’70, feministele au arătat că opoziția de gen dintre piață, pe de-o parte, și familie, pe de altă parte, este expresia unei ambiguități. Regina Beckerxe "Becker, Gary S."-Schmidtxe "Becker-Schmidt, Regina" a arătat că „ceea ce numim în general public (de exemplu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
reciproc, cele mai private instituții (cum este, de exemplu, familia) îndeplinesc funcții publice în educație, reproducerea forței de muncă sau îngrijirea persoanelor în vârstă, printre multe alte activități publice” (Beckerxe "Becker, Gary S."-Schmidtxe "Becker-Schmidt, Regina", 1993, p. 44). Extinderea feministă a conceptului de „muncă” pentru a cuprinde sectorul neremunerat al sferei reproductive rămâne totuși legată de ideea convențională a celor două sfere complementare. În măsura în care rolul bărbatului de susținător al familiei este tot mai mult împins în umbră, femeile sunt obligate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
1997), ceilalți consideră statul keynesian drept „treapta cea mai înaltă de dezvoltare a statului” (Jessopxe "Jessop, B.", 1994). Din ambele studii lipsește însă conștiința impactului diferențial pe care îl are globalizarea asupra bărbaților și femeilor. O agendă feministătc "O agendă feministă" Cercetătorii feminiști se confruntă acum cu noi provocări. Întrebarea nu mai este dacă statul național este dominant masculin în structura sa sau dacă organizarea și funcțiile sale pot fi folosite pentru promovarea drepturilor și intereselor femeilor. Feministele au acum sarcina

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
consideră statul keynesian drept „treapta cea mai înaltă de dezvoltare a statului” (Jessopxe "Jessop, B.", 1994). Din ambele studii lipsește însă conștiința impactului diferențial pe care îl are globalizarea asupra bărbaților și femeilor. O agendă feministătc "O agendă feministă" Cercetătorii feminiști se confruntă acum cu noi provocări. Întrebarea nu mai este dacă statul național este dominant masculin în structura sa sau dacă organizarea și funcțiile sale pot fi folosite pentru promovarea drepturilor și intereselor femeilor. Feministele au acum sarcina de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
feministătc "O agendă feministă" Cercetătorii feminiști se confruntă acum cu noi provocări. Întrebarea nu mai este dacă statul național este dominant masculin în structura sa sau dacă organizarea și funcțiile sale pot fi folosite pentru promovarea drepturilor și intereselor femeilor. Feministele au acum sarcina de a face vizibile noile centre de disparitate structurală și strategică din cadrul societăților în rețea. Paradoxal, așa cum feministele germane nu mai resping cu totul statul drept aparat al controlului și dominației masculine 8, ci chiar se strâng

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
masculin în structura sa sau dacă organizarea și funcțiile sale pot fi folosite pentru promovarea drepturilor și intereselor femeilor. Feministele au acum sarcina de a face vizibile noile centre de disparitate structurală și strategică din cadrul societăților în rețea. Paradoxal, așa cum feministele germane nu mai resping cu totul statul drept aparat al controlului și dominației masculine 8, ci chiar se strâng în jurul „statului providențial patriarhal”, statul nu mai este o bază a suveranității și subiectul exclusiv al politicii interne și internaționale (Sassenxe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
se strâng în jurul „statului providențial patriarhal”, statul nu mai este o bază a suveranității și subiectul exclusiv al politicii interne și internaționale (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996; Strangexe "Strange, Susan", 1996). Acceptarea tot mai largă a statului ca vehicul al activităților feministe, începând cu anii ’80, și capacitatea sa tot mai redusă de a controla activitățile economice interne sunt legate de revoluția neoliberală adusă de Thatcherxe "Thatcher, Margaret" și Reaganxe "Reagan, Ronald" la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80. „Utopia neoliberală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
după cum numește Bourdieuxe "Bourdieu, P." (1998) transformarea economiei liberale tradiționale într-una orientată strict înspre piață, cu disprețul pe care îl promovează față de valorile solidarității colective și a caracteristicilor naționale, a sporit 9 - dacă nu nivelul politizării generale a mișcării feministe - nesiguranța feministelor de toate rangurile. „Reacția violentă” a neoliberalilor (Faludixe "Faludi, Susan", 1991) împotriva realizărilor încă marginale în cele mai multe cazuri și adesea simbolice în domeniul egalității politice și economice între sexe din țările occidentale capitaliste a semnalat un interes feminist

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
Bourdieuxe "Bourdieu, P." (1998) transformarea economiei liberale tradiționale într-una orientată strict înspre piață, cu disprețul pe care îl promovează față de valorile solidarității colective și a caracteristicilor naționale, a sporit 9 - dacă nu nivelul politizării generale a mișcării feministe - nesiguranța feministelor de toate rangurile. „Reacția violentă” a neoliberalilor (Faludixe "Faludi, Susan", 1991) împotriva realizărilor încă marginale în cele mai multe cazuri și adesea simbolice în domeniul egalității politice și economice între sexe din țările occidentale capitaliste a semnalat un interes feminist mai concentrat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
de la premisa că structurile de stat pot fi folosite pentru promovarea intereselor femeilor (Stetson,xe ", D.M." Mazurxe "Mazur, A.", 1995; Eisensteinxe "Eisenstein, Hester", 1990). Spre deosebire de această viziune liberală asupra feminismului, scopul cercetărilor germanice este deconstrucția „masculinității” statului și, prin intervenția feministă, reconstruirea înseși structurii statului. Scepticismul manifestat față de stat și respingerea aproape completă a participării în cadrul instituțiilor politice ale acestuia sunt o trăsătură foarte caracteristică a „mișcării feministe autonome” germane. Dată fiind moștenirea autoritară și nedemocratică a statului german, mișcarea feministă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]