63,117 matches
-
istoria literară, valorile se cern mai bine, iar paradigma selectării și impunerii lor se conturează, pentru un observator atent, cu suficientă pregnanță. Teoriile fără acoperire, ca și utopiile cu "farmecul neîntinat de verificarea în practică", lasă loc acelora deduse din fenomenul literar; compartimentările, categoriile estetice, termenii se justifică prin adecvarea lor la materia de studiu. Bogdan Crețu are o foarte bună priză asupra operelor comentate (în sumarul volumului de față apar cronici numai la cărți de critică, eseu și memorialistică), privindu
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
limpezit cu totul și unitar, fără reproș, câteva formulări zgâriind literalmente urechea: "acest statut prea puțin comun al lor le și izolează și le adapă, abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi el..." (p. 90), "fenomenul este unul care corespunde așteptărilor publicului, hrăpăreț de opere nonficționale" (p. 175), "junele student (...) are curiozitatea specifică etății crude" (p. 190), "orizontul de așteptare trăda o sete atât de aridă" (p. 205). Aspectele acestea sunt însă ușor de revizuit, cu
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
articol reprodus în Puțină gramatică, II, p. 175). În momentul de față schimbarea pronunției, tot mai frecventă, este dublată de o modificare semantică: termenul editor circulă în română cu mult mai multe sensuri decît în urmă cu treizeci de ani. Fenomenul poate fi legat de tentația actuală de a modifica mai vechile împrumuturi din franceză, apropiindu-le - formal și semantic - de noile repere, de standardele modei englezești și internaționale. E vorba, ca de atîtea alte ori, de cuvinte prezente în multe
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
patru saxofoniști s-au acoperit de diplome, premii, granturi, stagii. Dar, mai ales, de experiență. Experiența ca început al înțelepciunii. Experiența ca memorie a o sumă semnificativă de lucruri. Experiența ca rădăcină a convingerii conform căreia, prin investigare profundă, realistă, fenomenul muzical restitutiv poate fi modificat substanțial de către investigator, fără a-i periclita verosimilitatea. în plus, cvartetul Emphasis a ajuns la o formulă remaniată în care Jean-Yves Chevalier (sax tenor) și Nicolas Woillard (sax bariton) reprezintă interfața dintre trecut și prezent
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
Martin în lumea criticilor reprezentativi ai anilor '90. Edgar Papu, Adrian Marino, Lucian Raicu, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Petrescu, Al. Călinescu au fost, în deceniile opt și nouă ale secolului trecut, critici cu metode complet diferite de abordare a fenomenului literar, dar care, toți, au dat consistență schimbului de idei și au contribuit la impunerea unui sistem de valori funcțional. Mircea Martin reușește să pună în evidență esențialul gândirii critice a fiecăruia dintre acești autori, să exprime particularitățile și avantajele
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
de valori funcțional. Mircea Martin reușește să pună în evidență esențialul gândirii critice a fiecăruia dintre acești autori, să exprime particularitățile și avantajele și vulnerabilitățile metodelor acestora. Fiecare dintre aceste micromonografii critice se transformă în posibile căi de abordare a fenomenului literar, în tot atâtea drumuri pline de sugestii spre inima operei literare. Astăzi, când se vorbește tot mai insistent de criza literaturii, nimeni nu mai pare preocupat de destinul criticii literare. Critica literară a ajuns un dialog aproape personalizat între
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
un artist important asociat, invitat, care, după temperament, se amestecă mai mult sau mai puțin în configurarea programului, dînd, însă, imaginea pentru fiecare an. Se crează astfel o anumită dinamică în plus, miza se nuanțează și ea, perspectivele asupra vibrațiilor fenomenului artelor spectacolului sînt personalizate, discuțiile devin punctuale și nu se prea bat cîmpii. Festivalul s-a transformat, an după an, în cel mai important, poate, peisaj teatral al mișcării din Franța, și nu numai, locul unde îți poți face o
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
culturale, din Europa de Est, să spunem, din țările baltice, pentru care festivalul este o trambulină, care sînt vocile clasice sau avangardiste din teatru-dans, din dans. Cu alte cuvinte, la Avignon, de șaizeci de ediții, se ia, an de an, pulsul unui fenomen bine instalat în zidurile cetății primei așezări papale și în spiritul ei: teatrul. Aici este o onoare să fii invitat ca artist, să ți se joace un spectacol în inn, aici poți să simți mărirea și decăderea, răsfățul sau antipatia
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Martin în lumea criticilor reprezentativi ai anilor '90. Edgar Papu, Adrian Marino, Lucian Raicu, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Petrescu, Al. Călinescu au fost, în deceniile opt și nouă ale secolului trecut, critici cu metode complet diferite de abordare a fenomenului literar, dar care, toți, au dat consistență schimbului de idei și au contribuit la impunerea unui sistem de valori funcțional. Mircea Martin reușește să pună în evidență esențialul gândirii critice a fiecăruia dintre acești autori, să exprime particularitățile și avantajele
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
de valori funcțional. Mircea Martin reușește să pună în evidență esențialul gândirii critice a fiecăruia dintre acești autori, să exprime particularitățile și avantajele și vulnerabilitățile metodelor acestora. Fiecare dintre aceste micromonografii critice se transformă în posibile căi de abordare a fenomenului literar, în tot atâtea drumuri pline de sugestii spre inima operei literare. Astăzi, când se vorbește tot mai insistent de criza literaturii, nimeni nu mai pare preocupat de destinul criticii literare. Critica literară a ajuns un dialog aproape personalizat între
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
întrebarea ce persită este: cum este posibil? Cum de pot fi europenii, astăzi, sensibili la astfel de discursuri? Important este factorul care provoacă, dar mai important este ceea ce face posibilă reușită provocării. Consider că factorul ce face posibilă reapariția acestui fenomen politic este de natură ideologică. Încă de la începutul sau, proiectul european s-a lovit de existența unei ideologii ce a început să domine aici de acum două secole: naționalismul. În prezent, sintagma "Europa națiunilor" este percepută ca fiind una aproape
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care totul se află în continuă mișcare, consecință acestei mobilități fiind un soi de egalitarism ce constă tocmai în accesul la informație a indivizilor care sunt gata oricând să se reprofileze. Dorința de a produce mai mult este motorul acestui fenomen, legea progresului din perspectiva căreia este percepută întreaga realitate. Ea a făcut necesară această omogenizare a nivelului de educație care, în fond, duce la o omogenizare a competențelor lingvistice. Din această perspectivă, naționalismul este "organizarea grupurilor de oameni în unități
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și Eric Hobsbawm 6, problemă națională se plasează undeva "la intersecția politicului cu tehnologia și transformarea socială". Națiunile nu sunt legate strict doar de existența unui stat, ci și de nivelul de dezvoltare tehnică și economică. De aceea, "națiunile și fenomenele asociate lor trebuie deci analizate în termenii condițiilor și cerințelor politice, tehnice, administrative sau economice". Teoria lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
națiunea este o realitate existența din timpuri imemoriale, între națiune și etnie neexistând diferențe însemnate. În opinia lui Joshua Fishman 35, etnicitatea este un fel de a fi, a face și a ști: "Etnicitatea a fost întotdeauna trăită că un fenomen de înrudire, o continuitate în cadrul sinelui și al acelora care păstrează legătură dintre generații, cu strămoșii lor comuni. Etnicitatea este parțial trăită ca fiind "os din osul lor, carne din carnea lor și sânge din sângele lor". Însuși corpul uman
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de astăzi. Dar, pentru că sunt realități istorice, statele naționale se modifică, rolul lor se redefinește. Concluzii Scurtă trecere în revistă a modurilor în care a fost și este înțeleasă națiunea și a felului în care operează naționalismul face posibilă înțelegerea fenomenelor ce se petrec în Uniunea Europeană în prezent. Liberă circulație a cetățenilor a făcut ca eterogenitatea populației din UE să crească. După o perioadă în care statele au cedat multe dintre obligațiile față de cetățeni pentru a fi rezolvate la Bruxelles, o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
clișeu al gândirii contemporane faptul că discursul filosofic trăiește o vârstă paradoxala a sa. Mă refer la acele situații în care filosofia își reinventează problematică și strategiile de cercetare prin înscenarea propriului "sfârșit"1. În primul rând, este vorba de fenomenele textuale petrecute în orizontul metafizicii, a cărei critică devine o formă aproape eminenta de manifestare. Situația devine cu atât mai paradoxala cu cat unul din reflexele textuale ale filosofilor, cel puțin în tradiția continentală, este acela de a-si denunță
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
anii din urmă, din moment ce prăbușirea regimurilor dictatoriale din țările arabe a generat mai degrabă violență decât libertate 17, iar democrațiile liberale europene se confruntă cu încălcări ale principiilor statului de drept de către cei care guverneaza, cu recrudescenta extremismului și cu fenomenul cetățenilor europeni care aderă la mișcări teocratice foarte violente precum ISIS. Neutralitatea procedurală Una din determinațiile prezumate că necesare unui stat liberal este neutralitatea sa18. Potrivit acestei determinații, un stat liberal "nu trebuie să favorizeze vreuna dintre concepțiile morale, religioase
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
răufăcători și victime. Există omul normal, care s-a adaptat la viață să cotidiană din RDG, și fiecare din acești oameni au o altă amintire, o altă reprezentare despre fosta RDG. Deci, și aici trebuie să diferențiem. Chiar și acel fenomen de Ostalgie, nostalgie după Est, nu mai există după 25 de ani. A. R.: Cu ce alt moment istoric al Germaniei moderne se poate compara căderea Zidului din punct de vedere al semnificației și al urmărilor? R. G.: Căderea Zidului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nu doar pentru reunificarea Germaniei, ci și pentru începutul reunificării Europei. Percepeți în prezent o scădere a forței acestui mit? R. G.: Un aspect foarte important este ideea că nu trebuie să privim revoluția pașnică din 1989 că pe un fenomen izolat sau ca pe o revoluție națională a germanilor, ci ca pe o parte integrantă a revoluțiilor din întreaga Europa Centrală și de Est. Polonia începuse mult mai devreme, Cehia - la fel, până la România. În 1989 lumea s-a schimbat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
frecvente și uneori au determinat reduceri salariale, desființarea unor posturi, creșterea numărului de angajări pe perioadă limitată. În multe zone geografice și în țara noastră resursele bugetare insuficiente au condus la emigrarea personalului medical în procente importante. Emigrarea este un fenomen care pune în dificultate sistemul medical românesc și trebuie diferențiată de programul de mobilități pe perioadă determinată care are rolul de a contribui la perfecționarea și acumularea de cunoștințe noi în diverse specialități, formarea de experți cu competențe ultraperformante. Anumite
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
relații parteneriale dezvoltat de persoanele de gen feminin. Toate aceste cauze au avut ca efect o promovare mai lentă a persoanelor de sex feminin, atât pe linie clinică, didactica sau de cercetare. Deși nu s-au găsit suficiente explicații ale fenomenului, s-a menționat că femeile au negociat într-o proporție mult mai mică de situatii diferite avantaje salariale, ale condițiilor de muncă sau ale promovării cu factorii decizionali. În multe situații, femeile au demarat cu mai multe dificultăți activități organizatorice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru prima dată, apare o antibirocrație și se înregistrează un mare avânt tehnologic". Ulterior se dezvoltă stilul "blatniak-șanson" sau muzică pușcăriașilor. "Muzică cântată de aceștia este una care se cântă la chitară, oamenii cântă, nu neapărat politică, ci povești. Acest fenomen începe să aibă căutare în spațiile semipublice, unde sistemul nu avea control total. Tradiția pușcăriașilor este foarte importantă pentru că devine un mod de viață total opus sistemului rigid al partidului", a arătat Vasile Ernu. Pe 7 noiemebrie, s-au desfășurat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
științifică. Așa că nu îmi rămâne decât să felicit autorul atât pentru exprimare, cât și pentru conținut, si sa trec mai departe la acestă din urmă. Numărul de câini vagabonzi depășește cu mult media mondială, europeană sau chiar est-europeană. Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe lângă o legislație ambigua și incoerenta și iresponsabilitatea populației urbane, care distinge de obicei între maidanezii "buni", ai locului (scării de bloc, străzii, cartierului) și maidanezii "răi", singurii care "musca", si nemaiținând cont de faptul că peste 80
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
instruiți să se comporte preferențial, a veterinarilor și a farmaciștilor - Mihăilescu susține că estomparea postcomunistă a limitei dintre public și privat reprezintă piatră unghiulara a acestui indezirabil deznodământ. Nu sistematizarea întreprinsă în "Epoca de Aur" reprezintă factorul declanșator al acestui fenomen, chiar dacă, desigur, l-a amplificat, multi dintre cei cărora le erau dărâmate casele și erau forțați să se mute în blocuri, în sau în afara localității a cărei rezidenți erau, renunțând la animalele de companie - ci tocmai atitudinea echivoca descrisă mai
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
însemnându-i cu litera V (de la vagrant - rătăcitor, vagabond); apar acum legi împotriva săracilor și case speciale de corecție, în care sărăcia este percepută că o anomalie, o scurtcircuitare nepermisa a nouui tip de societate, fiind asociată frecvent cu nebunia. Fenomenul ia amploare și pe fondul urbanizării Europei și a surclasării agriculturii (sat) de către comerț (oraș). Întocmai că în problema contemporană a maidanezilor, se operează distincții între săracii "buni", locali, și cei "străini", culpabili exclusiv în baza propriei condiții alogene. E
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]