1,275 matches
-
și pământul se împreună în vârful muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea unei stele în înalturi. Pentru poetul vizionar, terestrul, biologicul, socialul nu sunt decât aspectele fenomenologice ale universului privit pe latură categorială. Nicolae Labiș știa, asemenea vechilor înțelepți, că la alcătuirea lumii stau câteva elemente primordiale: pământul, apa, aerul și focul din metamorfoza nesfârșită a cărora au luat ființă infinitele forme ale materiei. Toți marii poeți
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a obstrucției traiectului faringo-nazal, atât în cazul când acesta este închis, cât și deschis. Potrivit tulburărilor clinice individualizate în cele trei mari categorii de sindroame congenitale sau dobândite, mecanismele de producere a rhinolaliei, angajează terapeutul în explicarea etiopatogenetică neurofiziologică și fenomenologică, activitate pe care autoarea cărții a stăpânit-o și aplicat-o diferențiat la un înalt nivel deontologic. Ca un important aspect științific, din punct de vedere psihopedagogic și terapeutic este faptul că a remarcat la acești copii - spre deosebire de debilul mental
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Tulburările rhinolalice se înscriu astfel din punct de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe mișcările fono-articulatorii implicate în mecanismele de emitere, determinând scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Ele intră în categoria tulburărilor instrumentale, pe primul plan situându-se simptomele de la periferia limbajului ca: alterări ale rostirii, manifestări vocale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1966), fie în tratatele de fiziologie a fonației - R. Husson (1962), Gîrbea și Cotul (1967) și mai recent Launnay și Borel Maisonny (1972). În toate aceste lucrări încercările de a delimita simptomatologia specifică rhinolaliei se rezumă mai mult la precizări fenomenologice (nasologice) decât la abordarea ei din perspectiva activității reeducative complexe. Aceasta pare explicabil, deoarece prin etiologia determinantă, rhinolalia a constituit preocuparea disciplinelor medicale - oto-rinolaringologia descrie simptomatologia nasonanței pe fondul diferitelor boli ale nasului și laringelui - chirurgia stomatologică în același sens
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de articulare, prin munca de terapie funcțională, reușind să aducă vorbirea la pragul normalității, deși din punct de vedere teoretic, dimensiunile dintre văl și peretele posterior al faringelui nu permit aceasta. Din studiile efectuate reiese că diagnosticul de rhinolalie este fenomenologic și nu etiopatogenetic. Orice vorbire pe nas este etichetată rhinolalie, indiferent de cauzele, factorii, condițiile și mai ales indiferent de relațiile care există între limbaj, vorbire și funcționalitate psihică. Acest fenomen îmbracă o patologie complexă și diversă a manifestărilor verbale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau ale cuvintelor dintr-o limbă (214; p.251). Dar dacă acest gen de studiu este irelevant în genere pentru componentele unei limbi, în manifestările patologice cu care se repetă aceeași abatere de la normal este semnificativă din punct de vedere fenomenologic. 5.2. Determinarea statistică a erorilor de la pronunția normativă. Frecvența și ordinea frecvenței. Pentru a determina statistic erorile de la pronunția normativă în cazul acestor subiecți, am întocmit o hartă a tulburărilor fonoarticulatorii din care am extras datele statistice necesare studiului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
date care rezultă dintr-o activitate îndelungată de cooperare practică a diverși specialiști, în scopul precizării aspectelor clinice și patogenice, precum și a direcționării unei terapii adecvate și complexe. Din cercetările efectuate reiese că rhinolalia se înscrie din punct de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe motricitatea fonoarticulatorie implicată în mecanismele de emitere, ceea ce duce la scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Simptomatologia se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice, faringobuco-nasale, sonorizarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
237 Idem, "Creația metaforică în limbaj", în Omul și limbajul său, p. 180. 238 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
atunci de ce este necesar să reducem imaginarul doar la nivelul imaginilor ce au drept sursă imaginația? Analiza imaginarului trebuie să se realizeze raportându-ne la realitate. Ontologic, ceea ce numim drept "realitate" există ca atare, dar cunoașterea ei este posibil doar fenomenologic. Astfel interacțiunea dintre om și realitate se construiește o lume specială care este o sumă a reprezentărilor omului asupra realității. Dar această lume nu este o lume statică, și se dezvoltă nu numai ca interacțiune între om și realitate, ci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda naturalului percepția integratoare a supranaturalului. Toate câmpurile aplicative construite în jurul esteticii Orodoxiei se pliază pe Tradiția canonică, liturgică, dogmatică și conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Distance, Expanding Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2012, p. 97. 12 Corneliu Bîlbă, "Memorie și ideologie. Problema reprezentării juste", în Colocviul "Reprezentarea trecutului: prezență, absență și anterioritate. Centenarul Paul Ricoeur", organizat de Societatea Română de Fenomenologie și Centrul de Studii Fenomenologice, 29 noiembrie 2013, Universitatea București. 13 "Criza timpului nostru și experiența lui centrală au produs o formă cu totul nouă de guvernare, care, ca o soartă și o primejdie mereu prezentă, va rămâne, cum e foarte probabil, cu noi de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și sinceritatea desenului oferă foarte multe informații despre modul În care ne formăm imaginea grafică a orașului nostru și diferențele semnificative față de harta topografică, convențională. Fenomenologia percepției Modul În care ne construim hărțile mentale poate fi asociat direct cu teoria fenomenologică a lui Merleau Ponty, fenomenologia percepției putând fi considerată unealta principală de construcție a imaginii grafice personalizate a spațiului public, a universului nostru urban. „Marele merit al artei moderne și al filosofiei moderne este că ne permite să redescoperim lumea
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
reală”. În concordanță cu Giselle Brelet, Igor Stravinski, în referirile sale estetice (Poetics of music) diferențiază două stări ale muzicii: potențială (pe hârtie, în memorie) și actuală (în interpretare). Încifrând compoziția în partitură, compozitorul nu poate să epuizeze toate determinările fenomenologice posibile. Notarea prin semnele convenționale tradiționale reprezintă în realitate doar un șir infinit de posibilități sau variante, aflate la latitudinea interpreților de duo pianistic. Textul operei muzicale, element „obiectiv” de la care pornește interpretarea, cuprinde cu ajutorul semnelor notației muzicale înălțimile, duratele
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
mergeau concomitent cu procesul de creație. Printre cei care au sprijinit ideile teoretice ce au condus la conturarea tipologiei, se numără Vittorio Gregotti, Christian Norberg-Schulz, Kenneth Frampton, Alexander Tzonis și Liane Lefaivre ale căror lucrări țin În general de latura fenomenologică. În jurul anilor ’80 odată cu post - structuralismul , ies la iveală ideile unor filosofi precum Jacques Derrida, Felix Guattari, Gilles Deleuze, Bernard Cache. Aceștia din urmă au avut un impact major În gândirea de arhitectură, În special asupra operei lui Peter Eisenman
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
producă, pe cale reflexă, o ulterioară stimulare nervoasă, care se va concretiza în excitarea unei cote suplimentare de unități motorii, în faza succesivă a contracției și, într-un surplus de forță. De aici și denumirea de forță reflexă. Ea este expresia fenomenologică cea mai rapidă a forței care îi permite sprinterului să alerge rapid, în timpul extrem de scurt pe care acesta îl are la dispoziție- aproximativ 90 miimi de secunde, durata timpului de contact al piciorului- până la alergarea lansată cu viteză maximă. În
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
o ierarhie a diverselor forme de a locui. De aceea, suntem, de fapt, diagrama funcțiilor asociate acestei case anume, iar toate celelalte case nu sunt decât niște variații ale unei teme fundamentale. Am putea spune că a locui - În sensul fenomenologic de „a fi În lume - se reduce astfel la situarea casei În lume. În viața omului, casa natală Înlătură contingențele și Își Înmulțește Îndemnurile la continuitate. Fără ea, omul ar fi o ființă dispersată. Ea e prima lume a ființei
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
de generație ai lui Eliade asta este o poveste cu final încă prelungit 27). Nu o abordare sistematică a conceptului de generație și a variilor sale manifestări erau analizele lui Eliade, ci mai degrabă avem de-a face cu secvențe fenomenologice care plecau de la înțelegerea tacită a unei rețele conceptuale prealabile, între nodurile căreia se afla, e adevărat, și noțiunea de generație. Iar dacă proiectul eliadesc, marcat de efuziuni nestăvilite și de promisiuni excesive, a fost contestat în epocă de critici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o ontologie, după care a început să o întruchipeze într-un formalism logic original, parțial povestit nouă în niște substanțiale scrisori dictate lui Hermes, personaj cu semnificativă încărcătură mitologică, mesagerul, între altele, zeilor. Sentimentul românesc al mediocrității Omul mediocru: schiță fenomenologică Căutînd un nord al reflecției autentice și, în egală măsură, al valorii, după ce voia să afle în ce direcție se îndrepta, în anii '30 ai secolului trecut, cugetul contemporan, Noica observa că timpul său formula, indubitabil, o constatare, și anume
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Quintus Horatius Flaccus), a imposturii intelectuale (cea mai canceroasă formă fiind aceea a imposturii lingvistice), a spiritului gregar care diluează pînă la dizolvare valorile intelectului și ne aruncă în in(contra)cultură. După cum încerca să formuleze prin trăsăturile acestei schițe fenomenologice, e drept firav și minimal, unele dintre ipotezele care l-ar fi îndreptățit să susțină un anume sentiment românesc al mediocrității. Un canon al mediocrității? Reflecțiile lui Noica erau dezvoltate deopotrivă și în orizontul unei hermeneutici a vieții spiritualului, iar
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Simion cînd comenta Starea de destin, o antologie de critică, Sorescu pornea în exegezele sale de la fapte, pentru a se întoarce apoi, după o raită prin zone învecinate, tot la fapte. Către faptele însele: acesta ar fi, poate, principiul critic fenomenologic, cu rol de pretext, al eseisticii soresciene. Între livresc și sacru. După Nunta de diamant și Coroana română, Principesa Margareta a României a pus pe piața culturală un volum cu totul parte: Carte regală de bucate (Ed. Curtea Veche, București
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin intermediul acestora cu obiectul însuși"30) și "se pierde pe măsura integrării sale în sistemul de semne al limbii și a întăririi funcției sale denominative (...) Numele propriu devine arbitrar în raport cu denotatul"31. Într-o lectură semiotică și folosind o abordare fenomenologică (semantico-hermeneutică) aceste "semne primare" sau "cuvinte prime", cum le numește Traian D. Stănciulescu 32, au pentru omul arhaic un grad înalt de motivare și deci o finalitate magică; pierderea dimensiunii sacre duce la utilizarea unui limbaj profan, cu efecte de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ghicitor în pietre; din punctul său de vedere, toată opera eliadescă poate fi descifrată prin apel la ideologia divinației (Eliade însuși a fost numit "litomantul incomparabil al literaturii române"64), deoarece "a povesti înseamnă a stabili relații între niște serii fenomenologice aparent eterogene (precum configurația pietrelor și soarta omului, de pildă); a nu mai vedea ceea ce par obiectele, ci ceea ce sunt "realmente" (în mentalitatea omului premodern): a restabili trans-semnificația hierofanică a obiectelor"65. Ideea se sprijină și pe teoria eliadescă a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acțiunea protagonistului Nopții de Sânziene cu aceea a litomantului care restituie un semnificat unui semnificant, chiar dacă par eterogeni unul în raport cu celalalt, așa cum piatra pare eterogenă față de evenimente; tot astfel, funcția narațiunii este de a stabili legături, chiar dacă stranii, între serii fenomenologice disparate, trimițând la înțelesul pe care Eliade îl dă mitului, povestire adevărată în măsura în care explică originea mitică a unei situații, a unor obiecte etc.71. Această funcție a narațiunii o ilustrează Pe strada Mântuleasa..., funcție de anamneză care restabilește "evenimentele scurse într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a raționaliza complet cunoașterea despre lume. În fața "rămășiței" iraționale, ireductibile, mintea care vrea să treacă mai departe și să înțeleagă totuși nu are altceva de făcut decât să ia ca obiect de studiu acea rămășiță, misterul, și să-l descrie fenomenologic. Despre misticismul lui Blaga voi discuta într-una din secțiunile capitolului următor. În privința acuzei de iraționalism, voi încerca să judec lucrurile acum. Este adevărat că obiectul ecstaziei intelectului este de natură irațională, iar Blaga recunoaște acest lucru 105, aceasta fiind
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Old Ekdal este convins că natura își va lua revanșa pentru faptul că a fost tăiată fără milă. În "Woyzeck", capodopera lui Büchner, un țăran explică înecul cuiva prin faptul că râul căuta de mult timp o victimă. Din perspectivă fenomenologică ideea de mediu înconjurător nu trimite la ceva aflat în afara noastră, ci ține de domeniul semnificației, adică este ceea ce ne înconjoară, asemenea unei case, un loc și un spațiu care nu este doar un spațiu fizic. Noi asociem anumite semnificații
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]