12,837 matches
-
la extremism, n-a creat o limbă artificială compusă de el de la un capăt la altul, precum Heliade; ca și acesta adept înfocat al italienismului, convins că numai pe baze italiene se poate crea o nouă cultură română, s-a ferit însă instinctiv de caricatură și n-a îndrăznit să imagineze o limbă proprie, paralelă cu limba reală. Lingvistic, Asachi a optat pentru soluțiile de bun-simț, îmbinînd italienismele cu franțuzismele și lăsînd un spațiu larg termenilor de origine slavă, arhaismelor și
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
veșnic recunoscător propriei sale stele, după cum o spune într-unul din ultimele sale sonete, un fel de concluzie asupra existenței (Către planeta mea): "Cît ți-s dator, o, stea mult grațioasă, Că-n primăvara a vieței mele Tu m-ai ferit de strîmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă". Simbolul stelei concentrează resorturile adînci ale poeziei lui Asachi - aspirația către puritate morală, speranța în nemurire, iubirea pentru o femeie transformată în astru și desemnînd însăși ideea platonică
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
alt concept operațional, ia în stăpânire, prin cuprindere, lumea, utilizând orice material, inclusiv durerea și negația. Ea restaurează, în acest mod, demnitatea poeziei. Cu inegalabilă finețe, Valery afirmă că piedicile sunt pentru autor, nu pentru operă! Iată subiectul, onorat și ferit de obiectualizarea aplatizantă a vorbirii habituale! Mașina poetică trebuie unsă doar ca să nu stânjenească mișcarea liberă a conștiinței poetice. Marius Ghica reproduce o serie de definiții valéryene ale poeziei, mereu uluitoare, cum ar fi aceea de tehnică specifică prin care
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
majoritar prin trunchiere sintactică. Nu e prețios și se răsfață în a scrie scurt. De aici afinitatea, recunoscută și recognoscibilă, cu Caragiale. Moșii acestuia din urmă se generalizează, iar explozia demografică se suprapune uneia stilistice. Morala e intrinsecă, concluziile se feresc de ostentație. Pe 23 noiembrie 1968, la pagina 53 a ediției de față, Radu Cosașu devine categoric: "A murit la Leningrad nepotul lui Fiodor Mihailovici Dostoievski, ultima rudă rămasă în viață a bătrânului diavol - Andrei Dostoievski, om la 59 de
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
istoriile presei sunt adesea corupte fie de excese teoretice, fie de infinite povești ale genurilor, dacă simțul comun condamnă gazetăria ca simplă efemeridă, dacă tehnicile de parcurgere rapidă a textului vorbesc despre răsfoire și despre metoda diagonalei, dacă literații se feresc naiv de superficialitatea alunecoasă a cotidianului, Radu Cosașu răstoarnă calin toate aceste prejudecăți veniale. Și o face punând la bătaie talentul unui mare stilist și al unui scriitor de o rară subtilitate. Arsenal de supraviețuire. Atunci - în anul primei ediții
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
vreme ca într-un văzduh de sfîrșit de vară, din care puteam să-l adun fulg cu fulg și să-l recompun, pentru a-i afla forma și legile cărora trebuie să mă închin sau de care pot să mă feresc". Istoria triumfă ca o dimensiune a subiectivității transfiguratoare. Să consemnăm acum cîteva impresii ale autoarei în ipostază de turistă care adulmecă timpul perceput ca un soi de justificare a spațiului în lăuntrica instanță. Concentratul de istorie pe care-l cuprinde
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
Cînd virtutea încetează, rostul omului în lume se stinge. De aceea, regula de aur a stoicului e punerea în acord cu universul. Să fii în acord cu tine însuți și cu lumea. Să te împaci cu tine și să te ferești de învrăjbirile societății. Sub acest unghi, ideea că stoicul e un spirit defetist care pleacă grumazul așteptînd căderea întîmplării fatidice e postișă. Dimpotrivă, stoicul e cel care vine în întîmpinarea evenimentelor lumii. El ocolește expectativa și alege acțiunea, atîta doar
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
pradă unui veritabil efect de impregnare. Obiectele nu-i sunt străine, ele îl privesc, el le privește și, împreună, comunică. Se naște astfel o relație "ombilicală", iar aceasta sfîrșește prin a-i acorda "fiului de colecționar" o libertate care îl ferește de excesele tatălui, dîndu-i, totodată, șansa de a beneficia de ele. Colecția, dincolo de exasperarea pe care o poate stîrni, uneori, reușește parcă să micșoreze distanța dintre artă și viață: ele se amestecă de-a valma, iar această confuzie nu rămîne
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
romanul testament" al lui Ion D. Sîrbu, transpare o schemă epopeică, prototipul fiind Odiseea. Ca și Homer, consideră criticul, Sîrbu povestește pățaniile unui erou care se zbate să revină pe meleagurile natale, să treacă între Scylla și Carybda, să se ferească de nuiaua magică a Circei, să nu ajungă victima mîniei zeilor. însă spre deosebire de Ulise, acesta eșuează. în ciuda nefericirii sale, el nu părăsește totuși cîmpul de luptă, străduindu-se a păstra, în subiectivitatea ipostazei de narator, valorile pe care realul imund
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
de fapt altfel." Senzorial: Tăcerea care se umple treptat cu zgomote așa cum o cutie se umple cu obiecte." Cuvântul poate fi un vicar al neantului, aforismul un strip-tease moral, între vers și aforism se instituie raporturi de gelozie, autorul se ferește de furia metodei, dar o metodă posedă, câștigată prin arta imaginii, a punctării nuanței. Poți sau nu fi de acord cu Grigurcu când, bunăoară, emite: "O aproximare a conceptului de Dumnezeu: întâlnirea dintre cea mai profundă obiectivitate și cea mai
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
prim volum din Istoria plagiatului la români este o carte care nu trebuie doar citită, ci mai mult decât atât: este o carte ce trebuie studiată. Preocupat de mai mulți ani de acest subiect al plagiatului, Al. Dobrescu nu este ferit de deformația profesională de a vedea peste tot plagiate, cu o suspiciune devastatoare și neproductivă: "Plagiatorii dovediți cu acte s-au recrutat fără excepție dintre novicii breslei, în vreme ce asupra adevăraților corsari ai minții nu a planat nici măcar umbra unei suspiciuni
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
unul din cele două titluri pereche (celălalt, asemănător, e Mari și mici), aplecat, ca un taler, spre partea părinților. Credința, interpretată dintr-o perspectivă pur iluministă: "Oarba credință și întreaga neștiință, cea mai mare negură la ochii omului se arată. Ferește-te de amândouă." Micul eseu despre dar, în varianta valahă, nu face decît s-arate pedigree-ul unor metehne: "Darul orbește și pe cel cu patru ochi". O spusă către copii, și către alții mai mari: "Întrecerea la învățătură, cea
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
simte nevoia să se întrețină cu alții despre slăbiciunea lui. Autorul lor nu are firea unui cărturar, și spiritul său e departe de a fi unul științific. E imprudent și nestatornic în îndeletniciri și apucături; n-a știut să se ferească nici de influențe dubioase, nici de atitudini hazardate. Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit în variate avataruri, care i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. În privința aceasta, fără nici o modestie, se pretinde într-adevăr
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
spună că pozitivul e negativ și că subiectivul e obiectiv, că victima își iubește călăul, că orice înfrîngere este de fapt o victorie, că orice om cade tocmai în greșelile pe care le reproșează altora, că un om bun se ferește de relele pe care, văzîndu-le la alții, nu bănuiește că le poartă deja în sine, fiind astfel un om constituțional rău, că nu te poți elibera de un sistem opresiv decît participînd mai întîi al el, că orice refuz este
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
vieții, ruperea de firescul lucrurilor, de misterul organic al tuturor celor ce sînt, teze conținute în proza, în teatrul, în comentariile sale, Sebastian se arată surprinzător de "rău" cu mentorul său incontestabil. Tonul de superioritate e de rigoare: "M-am ferit să scriu despre vizita mea de alaltăieri, la Nae. Am plecat de acolo cu sentimente împărțite: simpatie, iritare, îndoială, dezgust.(...) Dar mai tîrziu l-am regăsit pe vechiul meu Nae Ionescu, limbut, abil, copilăros, și din cînd în cînd șmecher
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
adică tătuca Iosif Visarionovici Stalin, nu s-a dovedit nici el un mare petrecăreț". Nici Ceaușescu. Nici Putin, succesorul jucăușului Elțîn. Ca să-și apere punctul de vedere, Radu Pavel Gheo apelează la Maestrul și Margareta lui Bulgakov: "Bărbații care se feresc de vin, de jocuri, de compania femeilor frumoase și de o discuție la o masă amicală ascund ceva necurat." Dumneavoastră ce credeți? Robespierre vs. Danton, ediție revăzută și adăugită... Televiziunea ideală Cronicarul visează o televiziune care să aibă asupra publicului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
orbecăiala pe care o numim tranziție este trecut prin melancolia (auto)ironică a nostalgicilor (?) vechiului imperiu chezaro-crăiesc, dar și prin automatisemele de gândire deprinse în jumătate de secol de comunism. Prima impresie după lectura acestui roman excepțional (să nu ne ferim de cuvinte) este aceea de covârșitoare noutate. Tipul de abordare al scriiturii, unghiurile din care este privită realitatea, suflul epic neobișnuit (ritmul frazei își păstrează prospețime și vioiciunea inițiale de-a lungul celor 450 de pagini ale cărții), referințele culturale
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
că era mândră, emoționată și recunoscătoare că o luase. Pilotul îi atrase atenția că aveau să treacă prin multe goluri de aer și că trebuia să se țină bine, arătându-i cum să se lege, să nu cadă cumva, Domane ferește! și, culmea se închină, cam pe furiș. Pe urmă, făcu semn cuiva, care între timp se apropiase de elicea mică a aeroplanului, s-o pună în mișcare, ceea ce acela și făcu. O explozie de motor pornit urmă, cum ar fi
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
care le generează: ariviști, parveniți, performeri sociali sau culturali, entertaineri și conți, viconți, duci, marchizi, monarhi, grupuri etnice sau minorități sexuale. De aici și până la actualizări stridente - dar nu injuste - nu mai e decât extrem de puțin, iar Vighi nu se ferește să parcurgă această distanță: "Mara știe un lucru pe care, de multe ori, comercianții de azi nu-l prea știu: rulajul mare de marfă la un adaos comercial mai mic este mai rentabil decât invers. De aici supermarketurile și dificultățile
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
nenoroc de existență"/ cum subliniezi cu aldine)/ iar singurătatea ta orgolioasă e ca/ un deșert unde nu crește nimic"... Salvarea? Mai întâi de toate, o inalterabilă luciditate, cu reflectarea calmă și minuțioasă a dezastrului. Iar apoi, refugierea în spații ocrotite, ferite de toxinele realului. Nimic mai firesc ca lecturile de căpătâi să fie cele din Proust și Borges. Se creează, astfel, posibilitatea scufundării într-un paradis al culturii, al memoriei și, la un loc, al unei memorii culturale mereu vii. Un
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
Pentru sexagenarul de azi, copilul de ieri-alaltăieri apare ca o ființă mică, dar nespus de fericită, zburdând neobosit prin vila ori via bunicilor, pe timpul unor lungi și pline vacanțe. Deși comunismul lovește nemilos în clasa înaltei burghezii, dragostea familiei îl ferește pe prichindel, ca și pe vărul și tovarășul său de joacă, Ucu, de intemperiile vremii. Mai grav este, pentru micul erou, să se certe cu maică-sa, leoaică în toată puterea cuvântului, dominatoare și inflexibilă. În urma unor crize materne, situația
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
cumsecade." Propun apoliticilor o soluție universală: să fondeze un partid. în fine, o confidență primejdioasă: dacă aș mai trăi odată, n-aș pierde ocazia de a fi apolitic... - Sînt critici, comentatori (ba chiar publicații întregi) care cu abilă "eleganță" se feresc a atinge o seamă de chestiuni și de nume din actualitate, evident controversabile. Ai putea să indici cîteva elemente ale supraviețuirii mentalității antedecembriste, oportuniste, adulatoare sau denigratoare conform unor circumstanțe inavuabile? - Nu numai că aș putea, dar te vestesc că
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
la urechea trecătorilor, și abia termina s-o mormăie că își cerea pe dată plata. Acest milog al harului cerșea. Cu o voce umilă, slugarnică, îți susura refrenul ("Era ginandrelor începe"), apoi întindea mâna, gata să se evapore, să dispară, ferindu-se să apară în public la fel ca ceilalți, în plină lumină. Pe scurt, l-am ignorat. Pe vremea aceea, fusesem preveniți că răul va veni pe apă. Ne petreceam tot timpul astupând izvoarele cu pietre și cărămizi. Ne des-hi-dra-tam
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
Atâta timp când ne-au ținut picioarele, am alergat. În casele noastre. Ne-am ascuns când într-un colț, când în altul. Suntem totuși un popor perspicace. Am înțeles rapid că ginandrele nu catadicseau să scotocească prin colțuri. Ori se fereau de ele. Cine va putea să știe vreodată? Ungherele ne-au fost adăposturi. Poate că datorită lor mai avem mușchi. Și oase. Ne-am cățărat unii peste ceilalți ca să încăpem în colțuri și ne-am ținut pruncii pe brațe. (Primii
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
în formularea soluțiilor și deciziilor!Căutați să alegeți voi înșivă și în primul rând pentru voi! Fiți curajoși! Alegeți calea mai dificilă și nu scurtăturile! Descoperiți-vă fricile și înfruntați le ori de câte ori aveți ocazia!Puneți-vă la încercare! Nu vă feriți de greșeli, fără ele veți afla mai greu calea corectă! Uitați-vă la cei din jur și învățați de la aceștia! Identificați atuurile și lipsurile din modul în care fac alții alegerile și apoi meditați din nou la felul în care
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]