1,559 matches
-
cunoștințele științifice și politică. Îi rugasem pe Edgar Morin, Henri Laborit și Alfred Kastler care tocmai obținuse premiul Nobel pentru fizică în 1966 să participe la aceste întîlniri. Publicul lui Objectif 7217, între trei și patru sute de persoane, a fost fermecat. Am simțit că, prin abordările invitaților, se concretizau modalitățile de a țese un fir al Ariad-nei pentru a reflecta asupra raporturilor dintre știință și politică. B.C. Vă amințiti expunerile lui Edgar Morin și Henri Laborit? J.R. Henri Laborit a explicat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
foarte deschis și care știa să asculte. Jean Robin conducea dezbaterile. Discutam despre literatură cu Gérard Rosenthal. Edgar Morin era greu de urmărit, căci folosea des "scurtături", uneori era dificil de înțeles unde voia să ajungă. Henri Laborit ne-a fermecat cu teoriile sale despre creier. Avînd culturi diferite, Laborit și Baillet discutau adesea cu înverșunare. Aveam impresia că Alain Laurent nu se simțea bine, nu era chiar în largul său în acest mediu. Erau foarte puține femei. Odette Thibault intervenea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a pune afară un ciubăr sau vas întors cu gura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picotești toată vara. Dacă te spurcă pupăza, îți miroase gura cum îi miroase ei cuibul. Pitpalaca te spurcă de mergi toată vara îndărăt, așa cum umblă și ea îndără t. (Gh.F.C.) Untul de cuc e bun de inimă. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te farmecă cu limbă de cuc. (Gh.F.C.) Creanga pe care a cîntat cucul e bună de farmece. (Gh.F.C.) Cucul sparge ouăle pitulicii și le pune pe-ale lui în loc. (Gh.F.C.) Voinicii și haiducii aveau limbă de cuc și cap de șarpe tăiate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a cîntat cucul e bună de farmece. (Gh.F.C.) Cucul sparge ouăle pitulicii și le pune pe-ale lui în loc. (Gh.F.C.) Voinicii și haiducii aveau limbă de cuc și cap de șarpe tăiate cu ban de argint în luna martie. (Gh.F.C.) Farmece de dragoste se fac cu cap de cuc, scursură de candelă și busuioc din steagul bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrăjile, nici blăstămile. Copilul ce se naște cu semn pe față are să fie fermecător. îndată ce un copil se naște, să se cîntărească, ca să nu se lipească farmecele de el niciodată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca. Gheață Cînd Sf. Neculai [6 decembrie] găsește apa Bistriței neîn ghețată, pune pod de gheață peste ea. Ghebos Copilul zămislit spre o sărbătoare iese ghebos. Ghem Cînd dă cuiva cu ghemu-n cap, nu mai crește. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dezmierdai/ Și că-n mine însuți tu vei fi trăit". În lipsa lui Dumnezeu (marea absență din viața poetului), psalmistul are resentimente, se lamentează, sfidează având ispita adamică de a se identifica, mereu, cu divinitatea, în sensul creației: "Noi viori să farmec, nouă melodie/ Să găsesc și stihuri sprintene și grele", creație în complicitate cu vecia. Izvorând din sensibilitatea artistului, arta înveșnicește sufletul, înfățișează fenomenul de ruptură față de Dumnezeu, fenomen poetizat, cu mari valențe estetice. Convins că de el ar depinde o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să facă dragoste pentru prima dată cu el, dar a ajuns cu picioarele pe calculator și și-a adus aminte că una zisese el pe chat și alta făcea. Întâlnirea El o vede pe Ea. Nu o cunoaște, dar e fermecat de părul, de mișcările, de corpul ei. Ar vrea să-i spună că o dorește, ba chiar ar fi în stare să-i spună că o iubește, deși nu știe cât e de inteligentă, dacă nu cumva e nebună sau
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cuvânt, că, „dintre cei trei mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”<footnote Otto Bardenhewer, op.cit., p. 280. footnote>. Dintotdeauna, cei trei Sfinți Capadocieni nu s-au simțit atrași și fermecați de lux și avuție, care, după cum mărturisește Sfântul Vasile, deseori desparte pe om de Dumnezeu: „este mai bine să fim săraci, dar aproape de Hristos, decât să avem toate bogățiile vieții și să fim lipsiți de comuniunea Lui”<footnote Sf. Vasile
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11. footnote>. Celălalt mare Capadocian, Sfântul Grigorie Teologul, făcând referire la frugalitatea meselor sale, totala neiubire de arginți și modestia veșmintelor, menționează: „nu m-au atras frumoasele veșminte de mătase, nici n-am fost fermecat de mesele grase, ... mama ticăloasă a poftelor lascive; nu mi-a plăcut să locuiesc în case mărețe și strălucitoare (...) aurul și argintul este al altora, al celor cărora le place să fie înconjurați de avuții nenumărate care le aduc puțină
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
locală i-a fost favorabilă anunțându-l ca pe un remarcabil talent. Octav Băncila, bunăoară, aprecia că fostul său elev este ―un pictor cu vădit temperament artistic, utilizând bine culoarea, pe care ―o așterne in armonii vibrante si transparente ce farmecă privirea 8. Dintr-o cronică semnată cu inițialele R.S. [Radu Suțu], aflăm că până la data acestei expoziții, ―tânărul pictor participase în nenumărate rânduri la Salonul Oficial din București și că el este bine cunoscut publicului ieșean ―de când a expus la
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
atât de bine, ca și cu unul din vechii povestitori care mi-au încântat copilăria în seri de iarnă la vatra cu jar; simțeam pătrunzându-mă blândețea nesfârșită a peisajului moldovenesc, glasul patriei întregi vibra în opera lui și mă fermeca, așa cum nu m-a mai fermecat niciun alt scriitor vredată. La rândul lui, Ion Creangă trebuie să fi ascultat primele povești tot la gura sobei, în Humulești, de la părinți sau de la oamenii locului. În anii maturității, după ce încercase povestiri didactice
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
unul din vechii povestitori care mi-au încântat copilăria în seri de iarnă la vatra cu jar; simțeam pătrunzându-mă blândețea nesfârșită a peisajului moldovenesc, glasul patriei întregi vibra în opera lui și mă fermeca, așa cum nu m-a mai fermecat niciun alt scriitor vredată. La rândul lui, Ion Creangă trebuie să fi ascultat primele povești tot la gura sobei, în Humulești, de la părinți sau de la oamenii locului. În anii maturității, după ce încercase povestiri didactice pentru a fi incluse în manualele
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și victime ale bolilor contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de un intreg nou oraș, anume Vasiliada. Dintotdeauna, cei trei Sfinți Capadocieni nu s-au simțit atrași și fermecați de lux și avuție, care, după cum mărturisește Sfanțul Vasile, deseori desparte pe om de Dumnezeu: „este mai bine să fim săraci, dar aproape de Hristos, decât să avem toate bogățiile vieții și să fim lipsiți de comuniunea Lui”{\cîte 50}. Într-
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
neobișnuită și cu un fast neobișnuit”{\cîte 52}. Celălalt mare Capadocian, Sfanțul Grigorie Teologul, făcând referire la frugalitatea meselor sale, totală neiubire de arginti și modestia vesmintelor, menționează: „nu m-au atras frumoasele vesminte de mătase, nici n-am fost fermecat de mesele grase, ... mama ticăloasa a poftelor lascive; nu mi a plăcut să locuiesc în case mărețe și strălucitoare (...) aurul și argintul este al altora, al celor cărora le place să fie înconjurați de avuții nenumărate care le aduc puțină
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
STRICT SECRETE 120 (r)întru LOCAREA Cajvanemelor și cajvantlâcurilor I. L'IMPORTANT, C'EST LA (P)ROSE... 121 1. (En) vie en rose 122 2. Pitou cel voinic și poamele (din epoca) de aur 125 Un vis cu păzitoarele livezii fermecate 3. Comentariul hipervizat al lui Master X 129 care prelucrează niște hărți pentru uzul Delfinilor uitând de Broaște, Rechini și Caracratițe 4. Scrisoarea sfâșiată, tentația lui San Antonio și re-împielițările lui Kaas van Eulukas 137 II. ANATOMIA VORBELOR DE CL
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mimetică, duplicitară și frustrată. Evenimentul prin care lungul sejur al eroului nostru în podul de la Solara capătă un sens nu întârzie să se producă: descoperirea revistei full color, intitulate " Misterioasa flacără a reginei Loana", nu alta decât cea care-l fermecase illo tempore, însuflețindu-l acum ca o făgăduință a tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Bref, retrăise intens și la persoana înâi copilăria unei întegi generații, drept care, din cauza excesului de emoții într-un timp atât de scurt, face
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
criticul a grupat scriitorii în funcție de prezență în operele lor a unor caracteristici punctuale care, privite în ansamblu, pot oferi tabloul fenomenologic al întregului curent. Analistul informează că există o categorie de poeți care, chiar cu riscul de a se lasă fermecați de o lume idilica, fantastică, muzicală, cufundata în amintire sau în îndepărtatul trecut al originilor, folosesc puterea evocatoare a cuvântului pentru a recupera anumite dimensiuni ale sentimentului, ale simțirii, sau ale cantului. În acest grup de scriitori aflați sub semnul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
primă instanță. Confabulația le este oarecum impusă de alegerea inițială: este necesar ca creierul lor să găsească elemente pentru a justifica o primă alegere, de aceea explică cum că femeia este foarte drăguță... Imaginați-vă ce se întâmplă când sunteți fermecați de avanpremiera unui program de fotbal: creierul decide că programul îi va plăcea și, în virtutea tendința alegerii, continuă să considere programul bun, deși nu seamănă deloc cu propunerea inițială. Concluzie Fenomenul tendința alegerii poate fi aplicat în numeroase situații în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Tatăl meu și-al tău poate-s vecini. De-ai fi legat cu ziua de Domnul tău prin fugă Nu le-ai strica hotarul cu viclenii de slugă. Durerile O, Doamne, aș fi putut de mult cântând Să-nduioșez și farmec durerile pe rând, Să le răsfăț și-acut așa cum se cuvine Pe câte-un vârf de-oțel crescut din mărăcine Și acul viu să-mi treacă precum un vis prin carne, Plăcerea-mi trece, bucuria-mi doarme. Dar gândul meu
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
titluri alese la întâmplare este că, citind cartea lui Cătălin Ghiță, "ți se pornește mintea". Subiect excelent, demonstrații fine, extensive, racorduri comparatistice foarte bine lucrate: avem în față o sinteză autohtonă de pionierat, cu care se poate dialoga, care incită, farmecă și sunt convins invită la ...imitații, ceea ce nu face decât să-i sublinieze de pe acum vivacitatea, fervoarea catalitică și unicitatea. După două cărți foarte bune de critică literară, după un studiu doct dedicat lui Blake și un eseu la patru
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
anonime. Ontologia slabă, fluidă a lumii urbane este premisa acestei experiențe prin care deplasarea devine o căutare a „Mumelor“, a conceptelor originare, fără ca acestea să fie vreodată obiectivate, însușite, elaborate. Neintențională, neprogramatică, expe riența flaneurului intră în categoria „nefericirilor“ poetului fermecat de dragostea „nicht sowohl auf den ersten als auf den letzten Blick“. În mod esențial, ea nu „rodește“, nu determină un rezultat, ci doar reorientează privirea de la caracterul lor actual către universul lor potențial, istoric. Prin aceasta nu trebuie înțeles
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
consideră că teoria artei pentru artă se aplică cel mai bine artei decorative, dar "trebuie ca ornamentul să nu se restrângă la o combinație mai mult sau mai puțin fericită de linii, de forme, de culori sau de sonuri; trebuie, fermecând ochiul să vorbească, de asemenea, spiritului, să aibă propria logică". Intră în joc ceea ce criticul numește "atribuirea estetică" ("l'appropriation esthétique"), gustul, "numai să fie semnificativ, simbolic". Teoria evoluționiștilor preconizează "un fel de glorificare a naturii și a umanității în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și al capacității ei de a fermeca, a pacifica, a îmblânzi lumea. Centrul tabloului este pur decorativ, iar de-o parte și de alta se află două figuri, statuia unui sfinx și figura unei femei. Pe un bloc de piatră se află sculptată figura unui Silen. Nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]