1,216 matches
-
lor) în care se inserează. Ele depind de diferitele tipuri de ofertanți, de intermediari și de consumatori pe care îi mobilizează, de "rețelele" în care se înscriu. Caracteristicile lor formale sunt simplificate la extrem: pictura este calificată drept "abstractă" sau "figurativă", "istorică" sau "contemporană", "avangardistă" sau "clasică". Motivul este că această sociologie se limitează la categoriile utilizate de "indigeni" (cei care le califică în cadrul pieței), ale căror roluri sunt (considerate) dominante. Definiția "artei contemporane" este, astfel, reluarea celei a istoricilor de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
valorile sunt convenționale, va-riabile și contextuale, construite în plan social. Efortul depus pentru a descrie strategiile și rețelele ar denota mai degrabă o anumită preferință pentru o reprezentare din a doua categorie. Școlile artistice se constituie în jurul unor "etichete" ("abstract", "figurativ"), care sunt semnale pe o piață care le cere, și nu țin în nici un fel de o esență (Moulin, 1967, p. 74). Această optică vizibil convenționalistă se prelungește până astăzi: "Strategiile de monopol sau oligopol puse în practică odată cu impresionismul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
modă; ii) la celălalt pol se va situa semiotica infraverbală, ce explorează alte regimuri semnificante și care se îndepărtează considerabil de limbă; principalele sale seturi de interogații vor fi: care este semnificația muzicii atonale sau dodecafonice sau a picturii non figurative? Care sînt limitele inferioare ale semioticii (stimulul, semnalul, urma intră în această zonă?) Percepția, emoția funcționează ca semne? Care este frontiera între biosferă și semiosferă? Încercînd să răspundem la aceste întrebări sau doar la o parte din ele, vom avansa
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu chiar imposibil să cităm un caz de indice absolut pur sau să găsim un semn lipsit de calitatea indicială" (C.P. 2.306). Tipuri de indicialitate Actualizare Cod Raport referențial oral scris homo materialitate hetero-ma-terialitate LINGVISTICA paralingvistică intonație + + propriu-zisă deixis-ul + + + FIGURATIVĂ săgeți, vectori + + OSTENSIVĂ primară obiectul real + gestul indicării + secundară urme, amprente, simptome, urme fotografiate + + + + + + + Ca și iconicitatea, indicialitatea cunoaște o gradație în raportul față de referent (așa cum o mică fotografie în alb și negru a Giocondei seamănă mai puțin cu modelul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
realizează prin intermediul noțiunii de actant, noțiune cheie a semioticii narative. "Susceptibilă să ocupe un loc esențial în teoria universaliilor limbajului, noțiunea de actant a cunoscut o dezvoltare considerabilă și s-a detașat progresiv de materia sa primă, cea a discursurilor figurative din folclor și mitologie. Chiar dacă modelul actanțial s-a născut în matricea discursurilor narative, el și-a dovedit deplina eficacitate euristică într-un cîmp extins, cel al discursurilor non figurative" (D. Bertrand, apud J. Brès, 1994: 27). Modelul actanțial a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a detașat progresiv de materia sa primă, cea a discursurilor figurative din folclor și mitologie. Chiar dacă modelul actanțial s-a născut în matricea discursurilor narative, el și-a dovedit deplina eficacitate euristică într-un cîmp extins, cel al discursurilor non figurative" (D. Bertrand, apud J. Brès, 1994: 27). Modelul actanțial a fost recuperat de publicitate, comunicarea politică, juridică etc., ceea ce a contribuit la extinderea narativității de la ficțiune și cotidian la medicină, istorie, discurs științific în genere. Prin intermediul acestei riguroase poziționări sintactice
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
apud J.M. Floch, 1995: 59). În plus, analiza funcțiilor revelînd existența recurențelor (trei întîlniri cu anti-subiectul, trei ritualuri de inițiere etc.) era posibilă degajarea unor invariante, susceptibile de multiple investiri semantice. Trei probe însemnate a căror articulare constituie o poveste (figurativă) completă definesc schema canonică: • proba de calificare: eroul este înzestrat cu instrumente magice, invizibilitate, ubicuitate etc.; • proba decisivă: subiectul realizează acțiunea (acțiunile) cu care a fost mandatat (uciderea forțelor răului, eliberarea victimelor acestora etc.); • proba de glorificare: subiectul este recunoscut
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
12). În epoca simulacrului și simultaneizării apare însă și o revenire postmodernă la funcțional, denotativ, fiabil în achiziționarea și utilizarea obiectelor (cf. G. Lipovetsky) și dublată de publicitatea referențială gen Daniel Ogilvy, de restituirea realului printr-o structură narativă și figurativă elocventă (cf. Super Glue și remake-urile sale: vecinul aspirat de un aparat electrocasnic super-performant). La polul opus se situează publicitatea oblică a paradoxului, jocului, imaginației, acuzată de intelectualism (cf. Ph. Michel pentru care meseria de publicitar înseamnă "fabricarea diferenței într-
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
normele limbii literare; tipurile de texte specifice sunt cele demonstrative, explicative și argumentative, informative și ex plicative, asertive, polemice etc.; - dezvoltarea componentei informative se realizează prin demersul logic (raționamente de tip inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic complex, verbal sau figurativ: citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul capitolului, informații bibliogra fice, tabele, scheme, figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică (structură paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea artistică recurge la combinarea imprevizibilă a strategiilor și tehnicilor descriptive: strategia relaționării prin analogie/prin contrast, stra tegia focalizării multiple etc.; tehnica acumulării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
imagine sinestezică prin omonimia substantivelor timbru (marcă poștală, semnificativă prin imaginea emble matică/tonalitate distinctivă a unei linii melodice) și ambiguitatea definitorie pentru lirica modernistă. Se sugerează astfel ideea că poezia modernă trebuie să reflecte coerența lumilor fizice și spirituale figurativ - ca în pictură sau în geometrie - și, în același timp, armonios și abstract, precum în muzică. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat Sub semnul dualității semantice din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în simboluri și imagini, dragostea activă, care preferă bucuria, armonia motivelor și a acțiunilor exaltării imaginative și plăcerilor. Superstiția este definită prin pasiunea exaltată față de imagini.Omul primitiv deja nu mai operează doar cu imagini verbale, ci și cu imagini figurative, cu statui. El imploră statuia să-l apere de spaimă, de dezorientarea esențială și îi aduce ofrande, simboluri ale intenției lui de a sacrifica darurile pămîntești,dorințele legate de bunurile pămîntești. Implorarea și sacrificiul sînt deci pline de sens simbolic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de expresie adecvate; activități practice prin analiza ramurilor, genurilor și a speciilor; analiza operei de artă cu accent pe filosofia și sociologia artei; activități practice prin studiul comparativ al artei tradiționale și a celei moderne din perspectiva celor două tendințe: figurativ abstract; asigurarea caracterului interdisciplinar prin orientarea activităților în muzee cu profiluri diferite; informații specifice activității de conservare restaurare. B. conținuturile programei de specialitate, relațiile acesteia cu disciplinele școlare și profilul muzeelor: a. Segmentul activităților practice aplicative b. Segmentul teoretic; evoluția
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
activității: formare a priceperilor și deprinderilor Obiective operaționale: Pe parcursul și la finalul activității elevii vor fi capabili să: O1 identifice elementele specifice artei decorative; O2 compare procedeele de organizare a suprafeței decorative, înțelegerea artei decorative din perspectiva celor două tendințe: figurativ abstract; O3 stilizeze unul sau mai multe elemente, folosind chenarul, bordura, jocul de fond sau motivul unic; O4 armonizeze culorile folosind o dominantă cromatică; O5 utilizeze adecvat tehnica și materialele de lucru; O6 evalueze și să autoevalueze lucrările pe baza
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
criteriilor de evaluare, îndrumat de profesor. Obiective operaționale: Pe parcursul și la finalul activității elevii vor fi capabili să: O1 identifice elementele specifice artei decorative; O2 compare procedeele de organizare a suprafeței decorative, înțelegerea artei decorative din perspectiva celor două tendințe: figurativ abstract; O3 stilizeze unul sau mai multe elemente, folosind chenarul, bordura, jocul de fond sau motivul unic, O4 armonizeze culorile folosind o dominantă cromatică; O5 utilizeze adecvat tehnica și materialele de lucru; O6 evalueze și să autoevalueze lucrările pe baza
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
HENRI, Viața formelor, Ed. Meridiane, București, 1995 FOCȘA, GHEORGHE, Muzeul Satului , Ed. Meridiane, București, 1972 FOREST, FRED, Art sociologique, Union Générale d'Éditions, Paris, 1977 FOUCAULT, MICHEL, Des espaces autres, École d'Architecture Universitatea din Geneva, 1984 FRANCASTEL, P., Realitatea figurativă, Ed. Meridiane, București, 1972 FRANCASTEL, P., Études de sociologie de l'art, Denoël, Paris, 1998 FRANCASTEL, P., Pictură și societate (Nașterea și distrugerea unui spațiu plastic de la Renaștere la cubism), Ed. Meridiane, București, 1970 GHYKA, MATILA C., Estetica și teoria
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ca actorul să apară ca o ființă antropomorfică: el ar putea, de exemplu, să ia forma unui covor zburător, a unei mese, sau a unei corporații. Mai mult, actorul poate fi individual (Ion, Maria), sau colectiv (mulțimea dintr-un metrou), figurativ (antropomorfic, zoomorfic etc.), sau nonfigurativ (Destinul). În sfîrșit, un actor poate reprezenta mai mulți actanți diferiți, și mai mulți actori pot reprezenta unul și același actant. În romanțuri, bunăoară, protagonistul funcționează adesea atît ca SUBIECT, cît și ca DESTINATAR; iar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Arte Vizuale Contrapunct. Neîndoios un poet inclasabil generaționist și estetic (nici optzecist, nici nouăzecist, nici modernist propriu-zis, cu atât mai puțin postmodernist), V. se distinge printr-o viziune și o rostire demne de luare-aminte. Retorica lirică fiind una minimală, arsenalul figurativ, ornamentul și emfaza sunt practic absente, hotărâtoare devenind cadrajul, decupajul, succesiunea secvențelor - procedee mai degrabă proprii exprimării vizuale, cinematografice -, lucru firesc în condițiile menținerii expresiei, sub aspect semantic și sintactic, pe coordonatele limpidității depline. Poezia e transparentă și directă, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
Barbu a prefațat volumul de poezii Eulalii (1931), al poetului Dan Botta. Caracterul criptic al limbajului, notația sugestiva și densă i-au creat o durabilă notorietate de incomprehensibilitate - "este cea mai ermetica; în comparație cu el, celelalte proze barbiene sunt simple picături figurative"1. Calitatea eufonica a expresiei, strălucirea stilistica fac din cele câteva rânduri ale "Veghii" o creație singulară, chiar printre operele autorului Jocului secund. Și, ca și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, textura ei complexă și fastuoasa pare să
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
simt" "Dialogul lui Monos cu Una" [The Colloquy of Monos and Una], altminteri aproape total atrofiat în timpul vieții terestre, poate să dezvăluie Omului, treptat, identitatea propriei ființei cu cea a cosmosului divin. Prin aneantizare fizică a personajelor sale, Poe dizolva, figurativ, nimicnicia lumii materiale, tocmai, pentru a înlesni, astfel, aproximări imaginative ale Absolutului. Conștiința, așa cum o știm în condiția noastră divizată, și materia dispar. Numai că moartea eului individual înseamnă, de fapt, renașterea eului divin. În loc să piară, eul se exalta pe masura ce
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
1984, pp. 272. 52 Ion Barbu, "Salut în Novalis. Al Philippide. Stânci fulgerate", 1930, în Versuri și proza, 1984, p. 180. 53 În "imaginea dublă" spune S. Dali, "este vorba despre reprezentarea unui obiect care, fără cea mai mica modificare figurativa sau anatomica, să fie în același timp reprezentarea unui alt obiect absolut diferit, lipsită și ea de orice fel de deformare sau anormalitate care ar putea dezvălui vreun aranjament" (în Salvador Dalí, "Măgarul putrezit", în Da. Revoluția paranoico- critică. Arhanghelismul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial fiind adoptarea Regulamentelor Organice pentru principatele danubiene. Aceasta este piatra de hotar care simbolizează "prima intrare în Europa" a societății românești (Boia, 1997, p. 11). Schimbarea pendulului dinspre orient spre occident
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vol. 116, nr. 1, January 2001, pp. 193-197. 77. McWilliam, G.H., Diana's Hunt, Caccia di Diana: Boccaccio's First Fiction, în „Medium Aevum”, fall 1992, vol. 61, nr. 2, pp. 349-352. 78. Migiel, Marilyn, Encrypted Messages: Men, Women, and Figurative Language in Decameron 5.4, în „Philological Quarterly”, vol. 77, nr. 1, winter 1998, pp. 1-13. 79. Milliken, Roberta, Neither "clere laude" nor "sklaundre": Chaucer's translation of Criseyde, în „Women's Studies”, Jan 1995, vol. 24, nr. 3, pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai întotdeauna cu stări emoționale, ce nu‐ și pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație, de transpunere în alt timp aparținând transcendentului, empatizându‐ne și copleșindu‐ne aproape figurativ cu drama clipei consumată cân dva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție personalități, evenimente despre care generații le mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reprezentarea decurge posibilitatea existenței unor nume pentru entitățile ireale produse cu ajutorul imaginației, prin asamblarea fictivă de elemente existente la entitățile lumii reale sau prin hiperbolizarea unor trăsături (balaur, inorog, minotaur etc.). Deși pot fi conceptualizate, asemenea produse ale imaginației, reprezentabile figurativ (prin pictură sau prin sculptură), funcționează totuși în conștiință la nivelul reprezentării, prezentîndu-se spiritului în primul rînd ca imagine. Tot ca imagine se prezintă de altfel și creațiile realizate de limbajul poetic, însă, de data aceasta, reprezentarea este construită mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]