3,469 matches
-
recunoașterea voluntară a copilului găsit); Copilul își stabilește filiația în mod succesiv față de ambii părinți (art.64, alin. C.fam.). În această situație, având în vedere că acel copil are numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit filiația mai înainte, legea dispune că instanța judecătorească, îi poate încuviința acestuia să poarte numele de familie al celuilalt părinte 223. În privința aplicării acestei dispoziții legale, se pot ridica mai multe probleme: Copilul poate primi încuviințarea instanței judecătorești de a purta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să poarte numele de familie al celuilalt părinte 223. În privința aplicării acestei dispoziții legale, se pot ridica mai multe probleme: Copilul poate primi încuviințarea instanței judecătorești de a purta numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația. Competența nu aparține în acest caz autorității tutelare. Soluția este aceeași fie că filiația s-a stabilit prin recunoaștere, fie că s-a stabilit prin hotărâre judecătorească; Instanța judecătorească nu este obligată să încuviințeze pe copil să poarte numele de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se pot ridica mai multe probleme: Copilul poate primi încuviințarea instanței judecătorești de a purta numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația. Competența nu aparține în acest caz autorității tutelare. Soluția este aceeași fie că filiația s-a stabilit prin recunoaștere, fie că s-a stabilit prin hotărâre judecătorească; Instanța judecătorească nu este obligată să încuviințeze pe copil să poarte numele de familie al părintelui. Această soluție rezultă din felul în care este redactat textul, și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
el este în limitele legii. Situația aceasta este reglementată de art.64, alin.1 C.fam., în mod imperativ. Sub acest din urmă aspect, copilul dobândește numele de familie al aceluia dintre părinți față de care și-a stabilit mai întâi filiația. În soluționarea cererii prin care copilul solicită să poarte numele celuilalt părinte față de care filiația a fost stabilită ulterior, instanța va trebui să țină seama, în primul rând, de interesele copilului atunci când părintele ar justifica, si el, unele interese pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fam., în mod imperativ. Sub acest din urmă aspect, copilul dobândește numele de familie al aceluia dintre părinți față de care și-a stabilit mai întâi filiația. În soluționarea cererii prin care copilul solicită să poarte numele celuilalt părinte față de care filiația a fost stabilită ulterior, instanța va trebui să țină seama, în primul rând, de interesele copilului atunci când părintele ar justifica, si el, unele interese pentru respingerea acțiunii (C.fam, art.64). Copilul poate cere încuviințarea, pe calea unei acțiuni în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
rând, de interesele copilului atunci când părintele ar justifica, si el, unele interese pentru respingerea acțiunii (C.fam, art.64). Copilul poate cere încuviințarea, pe calea unei acțiuni în justiție, de a purta numele părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația. În această privință, interesează modul în care s-a stabilit filiația față de ultimul părinte. Dacă acest lucru s-a făcut prin recunoaștere voluntară, ce poate avea loc prin declarație la serviciul stării civile, înscris autentic ori testament, care nu intervin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
interese pentru respingerea acțiunii (C.fam, art.64). Copilul poate cere încuviințarea, pe calea unei acțiuni în justiție, de a purta numele părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația. În această privință, interesează modul în care s-a stabilit filiația față de ultimul părinte. Dacă acest lucru s-a făcut prin recunoaștere voluntară, ce poate avea loc prin declarație la serviciul stării civile, înscris autentic ori testament, care nu intervin în fața unei instanțe de judecată, atunci copilul trebuie să introducă o
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
loc prin declarație la serviciul stării civile, înscris autentic ori testament, care nu intervin în fața unei instanțe de judecată, atunci copilul trebuie să introducă o acțiune pentru încuviințarea de a purta numele părintelui față de care și-a stabilit în urmă filiația. În cazul în care copilul introduce o acțiune pentru stabilirea filiației față de cel de-al doilea părinte, care în practică este în majoritatea cazurilor tatăl, el poate, totodată, solicita și încuviințarea instanței judecătorești de a purta numele acestui părinte. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care nu intervin în fața unei instanțe de judecată, atunci copilul trebuie să introducă o acțiune pentru încuviințarea de a purta numele părintelui față de care și-a stabilit în urmă filiația. În cazul în care copilul introduce o acțiune pentru stabilirea filiației față de cel de-al doilea părinte, care în practică este în majoritatea cazurilor tatăl, el poate, totodată, solicita și încuviințarea instanței judecătorești de a purta numele acestui părinte. Când prin acțiunea pentru stabilirea filiației față de cel de-al doilea părinte
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilul introduce o acțiune pentru stabilirea filiației față de cel de-al doilea părinte, care în practică este în majoritatea cazurilor tatăl, el poate, totodată, solicita și încuviințarea instanței judecătorești de a purta numele acestui părinte. Când prin acțiunea pentru stabilirea filiației față de cel de-al doilea părinte nu s-a cerut încuviințarea purtării numelui acestuia de către copil, atunci nimic nu se opune ca, pe calea unei acțiuni separate ulterior admiterii stabilirii filiației, să se poată solicita încuviințarea purtării numelui de către copil
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
purta numele acestui părinte. Când prin acțiunea pentru stabilirea filiației față de cel de-al doilea părinte nu s-a cerut încuviințarea purtării numelui acestuia de către copil, atunci nimic nu se opune ca, pe calea unei acțiuni separate ulterior admiterii stabilirii filiației, să se poată solicita încuviințarea purtării numelui de către copil al celui de al doilea părinte. Acțiunea pentru încuviințarea purtării numelui este imprescriptibilă, deoarece are un caracter personal, iar legea nu prevede un termen în acest sens. Soluția este aceeași și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
purtării numelui de către copil al celui de al doilea părinte. Acțiunea pentru încuviințarea purtării numelui este imprescriptibilă, deoarece are un caracter personal, iar legea nu prevede un termen în acest sens. Soluția este aceeași și pentru cazul în care stabilirea filiației s-a făcut pe calea recunoașterii voluntare. În situația copilului care și-a stabilit filiația înainte de intrarea în vigoare a C. fam., acesta rămâne cu numele dobândit potrivit legii în vigoare la data stabilirii filiației. În termen de 6 luni
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
este imprescriptibilă, deoarece are un caracter personal, iar legea nu prevede un termen în acest sens. Soluția este aceeași și pentru cazul în care stabilirea filiației s-a făcut pe calea recunoașterii voluntare. În situația copilului care și-a stabilit filiația înainte de intrarea în vigoare a C. fam., acesta rămâne cu numele dobândit potrivit legii în vigoare la data stabilirii filiației. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a C. fam., copilul a putut cere încuviințarea de a purta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pentru cazul în care stabilirea filiației s-a făcut pe calea recunoașterii voluntare. În situația copilului care și-a stabilit filiația înainte de intrarea în vigoare a C. fam., acesta rămâne cu numele dobândit potrivit legii în vigoare la data stabilirii filiației. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a C. fam., copilul a putut cere încuviințarea de a purta numele părintelui (art.8, alin.3, Decretul nr.32 din 31.01.1954, pentru punerea în aplicare a C. fam
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fam.; Încuviințarea copilului de a purta numele părintelui nu se face din oficiu, ci la cerere. Instanța judecătorească poate, însă, să ridice din oficiu această problemă, în interesul reclamantului din acțiunea pentru stabilirea paternității din afara căsătoriei. În cazul în care filiația față de cel de-al doilea părinte s-a făcut prin recunoaștere, inițiativa aparține numai copilului, care poate introduce o acțiune pentru a fi încuviințat să poarte numele părintelui. Copil poate purta numele de familie al părintelui față de care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de-al doilea părinte s-a făcut prin recunoaștere, inițiativa aparține numai copilului, care poate introduce o acțiune pentru a fi încuviințat să poarte numele părintelui. Copil poate purta numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit ulterior filiația numai dacă există în acest sens o hotărâre judecătorească. Instanța judecătorească poate da această încuviințarea fără a mai fi necesară ascultarea autorității tutelare și acordul părintelui al cărui nume ar urma să-l poarte copilul. Copilul din afara căsătoriei care a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de familie pe care acest părinte l-a luat prin căsătorie. Întrebări și teste a) Întrebări: Ce se înțelege prin "situația legală a copilului" și care este cadrul legal de reglementare? În ce mod se determină numele copilului a cărui filiație a fost stabilită față de un singur părinte ? 3) Ce nume va purta copilul din căsătorie când părinții au nume comun? 4) Cum se stabilește numele copilului când părinții au nume diferite? 5) În ce mod se vor hotărî încredințarea copilului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilul din căsătorie când părinții au nume comun? 4) Cum se stabilește numele copilului când părinții au nume diferite? 5) În ce mod se vor hotărî încredințarea copilului, precum și contribuția la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională dacă filiația acestuia, născut din afara căsătoriei este stabilită față de ambii părinți? 6) Care este numele de familie al copilului din afara căsătoriei în cazul în care filiația a fost stabilită față de celălalt părinte? 7) Cum acționează vocația succesorală în situația copilului din căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
vor hotărî încredințarea copilului, precum și contribuția la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională dacă filiația acestuia, născut din afara căsătoriei este stabilită față de ambii părinți? 6) Care este numele de familie al copilului din afara căsătoriei în cazul în care filiația a fost stabilită față de celălalt părinte? 7) Cum acționează vocația succesorală în situația copilului din căsătorie și a celui din afara căsătoriei? b) Teste de autoevaluare: 1. Copilul din prima căsătorie și copilul din afara căsătoriei au situații juridice: a) diferite; b
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cetățenia română prin: a) naștere; b) adopție; c) repatriere. 5. Situația legală a copilului din căsătorie poate fi privită sub aspectul: a) domiciliului; b) numelui; c) obligația de întreținere dintre părinte și minor. 6. Principiul fundamental cu privire la efectele juridice ale filiației din afara căsătoriei este prevăzut de: a) Codul Familiei; b) Codul Civil; c) Constituție. 7. Copilul din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească are față de părinte și rudele acestuia situație legală: a) diferită față de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aspectul: a) domiciliului; b) numelui; c) obligația de întreținere dintre părinte și minor. 6. Principiul fundamental cu privire la efectele juridice ale filiației din afara căsătoriei este prevăzut de: a) Codul Familiei; b) Codul Civil; c) Constituție. 7. Copilul din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită prin recunoaștere sau prin hotărâre judecătorească are față de părinte și rudele acestuia situație legală: a) diferită față de copilul din căsătorie b) identică cu a copilului din căsătorie; c) conform legii. CAPITOLUL V ADOPȚIA (RUDENIA CIVILĂ) Cunoașterea problemei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
legislația română reglementează si rudenia civila care ia naștere pe temeiul adopției. Adopția este definita prin art.1 al O.U.G. nr.25/12.06.1997 "ca o măsura speciala de protecție a drepturilor copilului pentru care se stabilește filiația între cel ce adoptă și copil, precum și rudenia dintre copil și rudele adoptatorului". Cunoașterea temei complexe a adopției vă ajută să înțelegeți următoarele aspecte teoretice și practice: 1) instituția juridică a adopției alcătuită din totalitatea normelor juridice referitoare la încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copil, precum și rudenia dintre copil și rudele adoptatorului". Cunoașterea temei complexe a adopției vă ajută să înțelegeți următoarele aspecte teoretice și practice: 1) instituția juridică a adopției alcătuită din totalitatea normelor juridice referitoare la încheierea, efectele și desfacerea adopției; 2) filiația încetează între copilul adoptat și părinții săi firești, conform art.1 alin.4 ordonanță, precum și rudenia dintre adoptat și rudele sale firești și se menține impedimentul la căsătorie între adoptat și rudele sale firești; 3) adopția se încuviințează în interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
familia care urmează să adopte se propune de către Comisia pentru protecția copilului si ea trebuie să asigure climatul necesar creșterii și educației acestuia. V.I. Definiția adopției Adopția este o măsură specială de protecție a drepturilor copilului, prin care se stabilește filiația între cel care adoptă (adoptator) și copil (adoptat) și rudele celui dintâi (art.1 alin.1 din O.U.G. nr. 25/1997)224. Raporturile dintre adoptator și adoptat sunt asemănătoare cu cele stabilite între părinți și copil, care urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
din O.U.G. nr. 25/1997)224. Raporturile dintre adoptator și adoptat sunt asemănătoare cu cele stabilite între părinți și copil, care urmează a fi crescut ca un copil firesc al celor ce își asumă, răspunderile ce revin părinților. Filiația prin adopție o putem numi filiație adoptivă, spre a o deosebi de filiația firească și ar putea fi numită în garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adopții naționale (art.19). V.2. Înregistrarea adopției În conformitate cu hotărârea irevocabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]