1,777 matches
-
mai șopti, cu icniri grele din piept... „ - Căpitane... m-a atacat prin spate, abia am tras focul de alarmă, apoi,.. apoi, mi-a sfârtecat pieptul... atunci am descărcat automatul, tot.. dar nu l-am nimerit.. Cu obrajii scăldați în lacrimi „Filologul” povestea tot mai greu... din ce în ce mai greu. „ - Îmi pare rău că nu ți l-am adus viu..! .. Îmi pare rău!..” „ - Ba da, Neagule... îi aici, viu..!”, se auzi glasul îngroșat, înfricoșător de îngroșat, al lui Cârțu, printre măsele slobozind o înjurătură
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de el !”.. „ - Împușcați-mă,.. împușcați-mă !”, urla din răsputeri Alistar. Dar, nimeni nu-l mai auzea. „ - La poala muntelui, liziera-i împânzită cu trupe de securitate, aduse chiar de el din Bălan... Căpitane !.. Am fost trădați !.. abia mai putu rosti „filologul”, strângându-i mâna.. într-un ultim efort. Ai fost trădat, neputând să te ucidă, te-a vândut..” În urechi îi reveniră vorbele uncheșului.. „În țara asta, sunt prea multe cozi de topor..!” Își aminti că după miezul nopții, Alistar s-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce îmbrățișare a fost aceea... care, părea să fie cea de pe urmă. La plecare, Căpitanul Baltă și camarazii, se descoperiră și se închinară încă o dată pentru sufletul lui bun. După câțiva pași privi pentru cea din urma dată, spre mormântul „Filologului” primul luptător din munții Neamțului căzut în luptele cu securitatea comunistă , murmurând cu glasul sugrumat... „Sărman prieten.. dormi în pace !”. Ceva murise și în el, murise odată cu camaradul și prietenul său. La fiecare adiere de vânt, brazii, în toată măreția
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
securitatea comunistă , murmurând cu glasul sugrumat... „Sărman prieten.. dormi în pace !”. Ceva murise și în el, murise odată cu camaradul și prietenul său. La fiecare adiere de vânt, brazii, în toată măreția și înălțimea lor... vâjâind, parcă ar fi șoptit povestea „Filologului”... povestea lor... Începu retragerea spre creasta Hășmașului Mare.. ... Luna cobora după creastă.. versantul estic se întunecă. Prin întunecimea pădurii, ca orbeții, partizanii urcau tot mai greu, urcușul era tot mai anevoios. La fiecare trosnet al crengilor sub pașii lor, toți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o dată la fostul seminarist, murmurând... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce... „Părinte” ! De-ar fi..!”, și trecu într-un hohot înăbușit. Pe Baltă nu l-a văzut nimeni vreodată plângând. Se închinară toți... gândul purtându-i la Neagu filologul, primul lor camarad căzut, pe Hășmașu Mare. Tudosă și Nechifor și-au aflat mormânt în valea Bistrei, la poalele Ceahlăului. Hămăit de câini.. gata să rupă.. să sfâșie.. se apropia din ce în ce. Într-o fugă bezmetică, și-au
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de la nașterea lui Mihai Eminescu" următorilor: - Înalt Preasfințitul Daniel Ciobotea, mitropolit al Moldovei și Bucovinei - Înalt Preasfințitul Bartolomeu Anania Valeriu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului - Pascal Bentoiu, compozitor - Gheorghe Bulgar, profesor universitar, critic și istoric literar - Oxana Busuioceanu, filolog, cercetător științific - Ion Caramitru, actor - Mihai Cimpoi, academician, exeget și editor (Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
universitar, critic și istoric literar - Oxana Busuioceanu, filolog, cercetător științific - Ion Caramitru, actor - Mihai Cimpoi, academician, exeget și editor (Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet - Ștefan Augustin Doinaș, academician, poet - Zoe Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și istoric literar - Ion Ghetie, filolog, cercetător științific - Vasile Gorduz, artist plastic - Ion Irimescu, artist plastic
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Oxana Busuioceanu, filolog, cercetător științific - Ion Caramitru, actor - Mihai Cimpoi, academician, exeget și editor (Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet - Ștefan Augustin Doinaș, academician, poet - Zoe Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și istoric literar - Ion Ghetie, filolog, cercetător științific - Vasile Gorduz, artist plastic - Ion Irimescu, artist plastic - Emil Loteanu, regizor (Republică Moldova
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet - Ștefan Augustin Doinaș, academician, poet - Zoe Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și istoric literar - Ion Ghetie, filolog, cercetător științific - Vasile Gorduz, artist plastic - Ion Irimescu, artist plastic - Emil Loteanu, regizor (Republică Moldova) - Ovidiu Maitec, artist plastic - George Munteanu, profesor universitar, exeget și critic - Dan Nasta, actor - Luiza Seche, filolog, cercetător științific - Eugen Simion, academician, critic și istoric
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și istoric literar - Ion Ghetie, filolog, cercetător științific - Vasile Gorduz, artist plastic - Ion Irimescu, artist plastic - Emil Loteanu, regizor (Republică Moldova) - Ovidiu Maitec, artist plastic - George Munteanu, profesor universitar, exeget și critic - Dan Nasta, actor - Luiza Seche, filolog, cercetător științific - Eugen Simion, academician, critic și istoric literar, presedintele Academiei Române - Alexandru Surdu, academician, profesor universitar, filosof - Gabriel Strempel, istoric literar, director general al Bibliotecii Academiei Române - Floră Suteu, filolog, cercetător științific - G.I. Tohaneanu, profesor universitar, exeget - Dimitrie Vatamaniuc, eminescolog, editor
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Munteanu, profesor universitar, exeget și critic - Dan Nasta, actor - Luiza Seche, filolog, cercetător științific - Eugen Simion, academician, critic și istoric literar, presedintele Academiei Române - Alexandru Surdu, academician, profesor universitar, filosof - Gabriel Strempel, istoric literar, director general al Bibliotecii Academiei Române - Floră Suteu, filolog, cercetător științific - G.I. Tohaneanu, profesor universitar, exeget - Dimitrie Vatamaniuc, eminescolog, editor, fondatorul Centrului Academic din Rădăuți - Magdalena Vatamaniuc, filolog, cercetător științific. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
istoric literar, presedintele Academiei Române - Alexandru Surdu, academician, profesor universitar, filosof - Gabriel Strempel, istoric literar, director general al Bibliotecii Academiei Române - Floră Suteu, filolog, cercetător științific - G.I. Tohaneanu, profesor universitar, exeget - Dimitrie Vatamaniuc, eminescolog, editor, fondatorul Centrului Academic din Rădăuți - Magdalena Vatamaniuc, filolog, cercetător științific. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU --------
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
cu durata de o lună, în cealaltă țară; ... c) până la 10 profesori de limbă ucraineană din România și, respectiv, de limbă română din Ucraina, pentru o specializare pe o perioadă de un an în cealaltă țară; ... d) până la 15 studenți filologi care studiază limba ucraineană în România și, respectiv, limba română în Ucraina, pentru cursuri de limbă cu durata de până la o lună; ... e) până la 10 profesori de limbă ucraineană și de alte discipline predate în limba ucraineană din România și
PROTOCOL din 24 aprilie 1999 de colaborare în domeniul învăţământului între Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Învăţământului din Ucraina pentru anul de învăţământ 1999-2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125908_a_127237]
-
să rambursezi statului contravaloarea căminului și hranei pe patru ani. Cine avea banii aceștia? Chiar fără asemenea datorii, dacă nu-ți efectuai stagiul de trei ani la locul repartiției, pierdeai dreptul de profesare în specialitatea obținută. Pe ,,filozofi", istorici și filologi ne-au trimis profesori de gimnazii comunale și în liceele din centrele agroindustriale. Chestiunea aptitudinilor, competențelor și dorințelor nu se punea într-o țară care-și propusese să modeleze ,,omul nou" sub suflarea fierbinte a forjei ideologiei, pe nicovala decretelor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sârbesc, Românii din banatul sârbesc, etc. Toate și Încă multe altele dedicate celor pe care vremurile și nimicnicia unora i-a lăsat orfani de propria țară. Convocând În demersul său date și evenimente istorice, mărturii ale istoricilor și ale unor filologi, date statistice relevante, autorul Încearcă și reușește să fie convingător În argumentația sa. Narativitatea sa este bine controlată iar șirul argumentelor aduse este plin de celeritate. Desigur nu avem În față o lucrare savantă, o contribuție istoriografică novatoare dar, cu
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
județului Hotin evocă personalități românești strălucite. O bună parte din oamenii de cultură porniți de pe meleagul hotinian s-au consacrat În țară Înbogățind tezaurul culturii românești. Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838 - 1907), născut la Cristinești a ilustrat cultura națională ca scriitor, filolog și publicist. S-a afirmat cu o inteligență sclipitoare, un geniu al românilor. Opera sa a fost și va rămâne la baza culturii naționale situând creația literară și științifică la nivelul realizărilor europene. Criticul Mihai Cimpoi pe lângă aprecieri superlative consideră
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
19402005), Covalciuc Dumitru (1947-), Huștiuc Ștefan ( 1951 -) Levițchi Vasile ( 1921 ) , Luțic Mircea ( 1939 ), Nandriș Cudla Ana ( 1904 ), Posteucă Vasile ( 1912- 1975), Prepeliță Mihai ( 1947), Streinu Mircea (1910-1945), Suceveanu Arcadie ( 1952), Tărîțeanu Vasile ( 1945), Zegrea Ilie Tudor (1949). Oameni de știință, filologi, ingineri, profesori, juriști, sociologi, Îi nominalizăm din aceeași sursă : Botezat Eugen (1871-1964), Coroi Victor ( 1915), Găină Silvestru ) 18991970), Hacman Maximilian ( 1877-1961), Hurmuzache Eudoxiu (1812-1874), Longhin Constantin (1871- 1961) , Luceac Ilie ( 1950), Lunguleac Ioan ( 1886- 1942), Lupu Octavian ( 1898-1988), Morariu Leca
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de consemnat că lucrarea lui Alexandru Alexianu conține un glosar de arhaisme care desemnau în trecut diferite articole de vestimentație, fapt ce permite analiza transformărilor vestimentare pornind de la vocabularul unor epoci. Nu întâmplător, acest demers a intrat ulterior în atenția filologilor: în 1978, Zamfira Mihail semnează lucrarea Terminologia portului popular românesc (apud Gh. Achiței, 1988, 272), iar doi ani mai târziu, în 1980, profesorul Marcel Grădinescu susține o teză de doctorat cu tema Vocabularul românesc al modei feminine în secolul al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
obiectul educației, Didactica lui Papadopol este centrată pe elev, iar Metodica lui Ilioasa este centrată pe profesor. 7. Din punctul de vedere al didacticii universitare, Papadopol își exprimă deseori opinii cu privire la ceea ce competențe ar trebui formate și întărite la studenții filologi, între care își expune explicit punctul de vedere asupra acelora de lector justus. 8. Scrise la începutul secolului al XX-lea, lucrările lui Papadopol și Ilioasa pot fi considerate, din perspectiva actuală, didacticile istorice ale disciplinei limba și literatura română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
FIBIA, Dezvoltarea limbajului, exerciții grafice, activități plastice, Tribșc, 19, nr. 322, 1989, 4. [11] CREȚU, ECATERINA, Exerciții de analiză lingvistică, Tribșc, 19, nr. 323, 1989, 6. [12] CRISTUREANU, ALEXANDRU-OVIDIU, Contribuții la predarea terminologiei lingvistice de specialitate pentru studenții străini, viitori filologi, din anul pregătitor, RIL, 1989, 72-75. [13] CRIȘAN, EMANUELA; CRIȘAN, ALEXANDRU, Exigențe ale dezvoltării competenței comunicative la elevi, LL, nr. 2, 1989, 239-247. [14] CRIȘAN, EMANUELA, Denominația personajului literar și compunerile școlare, LL, 4, 1989, 579-583. [15] CRIȘAN, EMANUELA, Strategii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pînă în prezent, observa, în legătură cu proliferarea genului, că: "... acest gen a crescut ca troscotul și nu e poet care să nu fi scris fabule". Printre colaboratorii cei mai stăruitori ai "Albinei" menționăm: fabulistul Alecu Donici, traducătorul și poetul Costache Stamati, filologul Gh. Săulescu, Dimitrie Ralet, profesorul D. Gusti, Gh. Sion, ș.a. Intre acești scriitori minori, cei mai mulți profesori și slujbași ai statului, animați de bune intenții, dar de puțin talent, doar Costache Stamati și Alecu Donici s¬au bucurat de oarecare faimă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în repetate rânduri în bibliografia de factură tradițională (Densusianu 1961, II; Rosetti 1968; Dragoș 1995; Todi 2001; Sala 2006; Avram [1975] 2007; Stan 2013), fiind discutat în detaliu de Dragomirescu (2014, 2015a). În lingvistica romanică, Poole (2007) îl indică pe filologul Winthrop Holt Chénery ca fiind primul care a observat posibilitatea nonadiacenței pronumelor clitice la verb, denumind acest fenomen interpolare (engl. interpolation). În funcție de analiza sintactică data acestor structuri, în bibliografia de romanistică a mai circulat și termenul engl. scrambling (preluat de la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
It would certainly be reasonable to say that by the mid-16th century, or perhaps, given the figures from Calvin [...], the 1530s, French was no longer a V2 language" (Roberts 1993: 199). 11 Fenomenul a fost denumit interpolare (engl. interpolation) de filologul Winthrop Holt Chénery (Poole 2007), cu referire la structuri cu dislocare care implică pronumele clitice și verbul; un alt termen care circulă, extins de la analiza limbilor germanice și la analiza altor limbi este engl. scrambling. Vom folosi în continuare termenul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
unei categorii sociale, etnii sau statut 16. Terenul fusese oarecum pregătit de acțiuni precum cele desfășurate de Ionică Tăutul, reprezentant de marcă al partidei naționale moldovenești 17. Demersului făcut de acesta i se alătura cel al lui Ioan D. Negulici, filolog revoluționar care considera, pe bună dreptate, foarte potrivit să publice chiar în 1848 un dicționar de neologisme pentru a face mai ușor înțeles limbajul utilizat de adepții procesului de modernizare al societății românești. Dincolo de polemicile care nu puteau întârzia prea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Dante. Dante nu a simțit, personal, infernul. Că el s-a plimbat cu Beatrice și Virgiliu... Dar nu a fost În mijlocul iadului, nu? Și a ajuns În Purgatoriu, ba și În Paradis, tot cu frumoasa Beatrice, nu? Și dumneavoastră, ca filolog, nu v-ați gândit să vă scrieți autobiografia? Vă Întreb asta pentru că văd că aveți În față un teanc de foi, pe ultima fiind scrisă cifra 800. În ce limbă o scrieți? Da, bineînțeles că scriu. Și mai am. Scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]