12,214 matches
-
o curățire de redundanțe, de formule ce livrează gândire de-a gata. Filosofia este datoare să ofere un evantai de posibilități de accedere la sine dimpreună cu o bună prezentare a neajunsurilor și avantajelor lor. Mai găsim noi astăzi un filosof capabil să înființeze și să susțină o școală de filosofie? Ori conceptul de școală de filosofie s-a mutat în Universitate, semn vizibil al acaparării acesteia de către stat? ٭ " Unde" anume în noi ia naștere dorința de o nouă structurare a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mică scuză. Simt apăsarea copleșitoare a condiției de om, care mă face să consider viața insuportabil de grea. Toți oamenii sunt la fel. Există oare vreo explicație filosofică? Nu cred că primul care a cugetat astfel a fost evlavios, sau filosof, sau artist. Expresia se trage cu siguranță din vreun bar, auzită la un pahar de băutură, fără s-o fi spus cineva anume. Și apoi s-a răspândit. O expresie sortită să răstoarne lumea și s-o facă antipatică. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
celei de-a Treia Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația trebuie să-l joace în trecerea de la tinerețe la maturitate. Iar mai aproape de noi, prin anii șaizeci-șaptezeci, tema a iscat controverse aprinse între filosofi, apărătorii umanităților și sociologi, care considerau că noțiunea de cultură generală ar avea un rol elitist. Unii dintre ei au estimat chiar că nivelul de educație al părinților și, în genere, capitalul cultural al familiei sunt mai importante decât cunoștințele
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
discipline științifice, a propus ca în primii ani de studiu să fie introduse și în acestea cursuri obligatorii de franceză, istorie, greacă și latină. Iar în anii premergători licenței un curs de istorie a gândirii. La rândul lui, sociologul și filosoful Edgar Morin a subliniat necesitatea unei "gândiri complexe", întrucât în opinia sa principala deficiență a educației de astăzi e severa "compartimentare" a cunoștințelor. Dacă vrem să ne facem o idee exactă despre ființa umană, natură, realitate și univers, a opinat
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
Medicii și Biserica, ale cărui lucrări sunt ulterior strânse în volume. Împreună cu soția sa, Liliana Buta a publicat Istoria universală a nursingului și Cioran, psihanaliza adolescenței (o primă încercare de incursiune în gândirea lui Cioran din perspectiva experiențelor trăite de filosof în anii copilăriei și ai adolescenței). În fine, în anul 2004, scriitorul și publicistul Dan Ciachir a realizat o carte de convorbiri cu doctorul Buta, Biserica din spital (Editura Anastasia). Pe fondul preocupărilor științifice ale doctorului Mircea Gelu Buta, o
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
del Novecento șTrupul poetului sau agonia trasfigurată a secolului XXȚ), cele patru eseuri tratează tot atâtea fațete ale personalității intelectuale a scriitorului florentin, completând un portret care adesea este conturat doar prin prisma operelor celebre ale sale, Il crepuscolo dei filosofi (Apusul filosofilor, 1906), Un uomo finito (Un om terminat, 1912), Storia di Cristo (Istoria lui Cristos, 1921) sau Gog (1931). Astfel, primul studiu, La scienza dell'anima (Știința sufletului) se oprește asupra interesului acestuia pentru suflet, implicit pentru paranormal, teosofie
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
șTrupul poetului sau agonia trasfigurată a secolului XXȚ), cele patru eseuri tratează tot atâtea fațete ale personalității intelectuale a scriitorului florentin, completând un portret care adesea este conturat doar prin prisma operelor celebre ale sale, Il crepuscolo dei filosofi (Apusul filosofilor, 1906), Un uomo finito (Un om terminat, 1912), Storia di Cristo (Istoria lui Cristos, 1921) sau Gog (1931). Astfel, primul studiu, La scienza dell'anima (Știința sufletului) se oprește asupra interesului acestuia pentru suflet, implicit pentru paranormal, teosofie și ocultism
Note pentru un portret by Roxana Utale () [Corola-journal/Journalistic/8768_a_10093]
-
lucruri pe care nu mi le explic. Voi rămâne un nedumerit o viață întreagă, căci nu am priceput pe de-a-ntregul ce este cu forța supremă, dacă există sau nu există. Este foarte fertilă această poziție pentru literatură. În fața unui filosof sau a unui teolog mă retrag, căci nu sunt pregătit să intru în discuții contradictorii despre dogme. Însă mă tot întreb cum de a făcut Dumnezeu lumea asta cu atâtea imperfecțiuni și în atâtea zile. Trebuia să fi fost bine
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
au dat mari construcții speculative de filosofie sistematică. În opinia lui D.S. Perdigao, "românii și portughezii tind să elaboreze o lirică filosofică sau o filosofie lirică. În mod curios, în ambele culturi a fost făcută tentativa paradoxală de a construi filosofii naționale, ceea ce reprezintă un nonsens, întrucât filosofia e, prin esență, universală. În cele două cazuri, tentativa s-a realizat plecând de la conceptualizarea originală a unor sentimente, precum saudade/dor, ca în trilogia culturii a lui Lucian Blaga sau în saudosismul
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
caracterului bătrânului Oscar Steinhardt, calitățile sale autentic "senatoriale", se vor vădi, însă, pe parcursul procesului și detenției lui Nicu Steinhardt. După 1954, N. Steinhardt îl va vizita pe Constantin Noica la Câmpulung, unde acesta avea domiciliu forțat. Din când în când filosoful se va deplasa clandestin la București, fiind, nu de puține ori, găzduit de N. Steinhardt. Bătrânul Oscar îi cere fiului său ca Noica "să fie primit regește", oferindu-și patul din minuscula garsonieră din str. Ion Ghica 13. La 11
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Din nefericire, după o scurtă perioadă a fost exclus din toate formele de învățământ, datorită faptului că era membru al P. N. Ț. Condițiile în care Șerban Cioculescu își desfășura activitatea în interimatul său ieșean, le aflăm din scrisoarea adresată filosofului Ion Petrovici; la 8 martie 1946: "De bună seamă, mă mai deosebesc de predecesorii mei, prin faptul că nu privesc nicidecum fenomenul literar ca pe un epifenomen al ambianței social-politice, iar pe de altă parte nu las niciodată în suspensie
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
eu deseori: Acuzatul a afirmat nu o dată că balaurul roșu vine de la răsărit și mare distrugere va face poporului român. Judecătorul l-a oprit: Gata, tu să taci! Am trecut prin temnițele de la Jilava, Gherla, aici, l-am întâlnit pe filosoful Noica, altă fericită întâlnire, am trecut prin lagărele de muncă forțată, de fapt, de exterminare, de la Stoenești, Salcea, Strâmba, Periprava. Pe oriunde am fost, îmi făceam lucrul meu de misionar creștin ortodox. - Cum anume, părinte, se putea face această misiune
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
Ranevskaia!... alintată de dantelele umbreluței ce nu putea să o ferească nici de soare, nici de neputințe, nici de eșec, nic de neliniștile stărilor, iubirilor, minciunilor. De acolo privea înainte și înapoi cu în zîmbet ce ar putea să declanșeze filosofii nenumărate. Imaginea mea fetiș. Nu știu de ce, cînd Paulică Bortnovschi s-a prăpădit anul trecut, lanul meu de grîu s-a ofilit. Acum, foșnetul lui mișcă umbre. Viața lui Clody Bertola a fost departe de amorțeala noastră de azi. Departe
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
Gheorghe Grigurcu Neîndoios unul dintre intelectualii actuali de seamă, dl Gabriel Liiceanu e îndeobște socotit drept filosoful nostru en titre, urmașul în linie dreaptă al lui Noica. Cap de serie, pilduitor profesionist al domeniului, ce se dorlotează în această postură, depășind-o voluptuos în sensul unor manifestări de autoritate absolută pe tărîmul civic în care vrea să
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
în această postură, depășind-o voluptuos în sensul unor manifestări de autoritate absolută pe tărîmul civic în care vrea să facă ordine. Mai totdeauna interesant, nu o dată sclipitor, ne putem întreba însă în ce măsură d-sa e fidel... filosofiei. E un filosof ca atare, ce-și respectă statutul ce-i este respectat din afară prin atenții și onoruri rareori curmate, ori e mai curînd un eseist cu dificultăți interioare de adaptare la materia în numele căreia se pare că-i place să oficieze? Renumele
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
respectat din afară prin atenții și onoruri rareori curmate, ori e mai curînd un eseist cu dificultăți interioare de adaptare la materia în numele căreia se pare că-i place să oficieze? Renumele d-sale de căpetenie a unei noi generații de filosofi indigeni să fie un clișeu fără îndestulătoare acoperire? Surprinzător, în volumul d-sale, Ușa interzisă ("explozia Ťneîncadrabilăť a ființei mele pe parcursul unui an", "această explozie mă redă mie însumi întreg"), dl. Liiceanu se străduiește parcă a confirma o astfel de
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
să fie un clișeu fără îndestulătoare acoperire? Surprinzător, în volumul d-sale, Ușa interzisă ("explozia Ťneîncadrabilăť a ființei mele pe parcursul unui an", "această explozie mă redă mie însumi întreg"), dl. Liiceanu se străduiește parcă a confirma o astfel de supoziție. Filosoful se scutură de conceptul de filosof ca de un maleficiu. Ce ar fi aceste personaje numite filosofi, se interoghează d-sa, decît un soi de piază-rea, bieți agenți ai uscăciunii, ai dezumanizării? "Filosofii sînt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
acoperire? Surprinzător, în volumul d-sale, Ușa interzisă ("explozia Ťneîncadrabilăť a ființei mele pe parcursul unui an", "această explozie mă redă mie însumi întreg"), dl. Liiceanu se străduiește parcă a confirma o astfel de supoziție. Filosoful se scutură de conceptul de filosof ca de un maleficiu. Ce ar fi aceste personaje numite filosofi, se interoghează d-sa, decît un soi de piază-rea, bieți agenți ai uscăciunii, ai dezumanizării? "Filosofii sînt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem de Ťsolul fenomenalť și de Ťtărîmul
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
ființei mele pe parcursul unui an", "această explozie mă redă mie însumi întreg"), dl. Liiceanu se străduiește parcă a confirma o astfel de supoziție. Filosoful se scutură de conceptul de filosof ca de un maleficiu. Ce ar fi aceste personaje numite filosofi, se interoghează d-sa, decît un soi de piază-rea, bieți agenți ai uscăciunii, ai dezumanizării? "Filosofii sînt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem de Ťsolul fenomenalť și de Ťtărîmul experiențeiť, pentru a ne avînta către zeii trimițători de semne, către
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
parcă a confirma o astfel de supoziție. Filosoful se scutură de conceptul de filosof ca de un maleficiu. Ce ar fi aceste personaje numite filosofi, se interoghează d-sa, decît un soi de piază-rea, bieți agenți ai uscăciunii, ai dezumanizării? "Filosofii sînt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem de Ťsolul fenomenalť și de Ťtărîmul experiențeiť, pentru a ne avînta către zeii trimițători de semne, către farmecul coincidențelor și către o eternitate improbabilă, ei seamănă cu guvernantele bătrîne al căror suflet este
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
coincidențelor și către o eternitate improbabilă, ei seamănă cu guvernantele bătrîne al căror suflet este prea uscat pentru a avea acces la lumea magică a copilului pe care îl țin de mînă". Autorul socotit și, după toate semnele, socotindu-se filosof, căci socialmente nu l-am auzit recuzînd calificativul cu care e habitual gratulat, nu pregetă a-și mărturisi aci despărțirea de filosofie. Cu simțămîntul că n-a pierdut nimic, altminteri zis că filosofia nu-i aparținea organic: "încetînd să traduc
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
și impotenți culturali", să incrimineze de sus "agitația impură" a "resentimentelor", "acumularea sistematică a insatisfacției", "autointoxicarea psihică, cu cortegiul ei de ură, invidie și răzbunare"? Pesemne, spre a-l cita pe Borges, "cu o candoare mult superioară reputației sale". Singurul filosof care se bucură de prețuirea lui Liiceanu este Platon, care gîndea "rămînînd pe terenul vieții". Tot ce i-a succedat ar fi fost nu "o suită de note de subsol" la opera lui așa cum s-a susținut, ci "cu totul
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
fără dureri, geometrizant și speculativ, al spiritului. Nu ajunsese Noica să dorească să viseze cu spiritul și să opună Ťvisele spirituluiť Ťviselor sufletuluiť?" Spiritul care gîndește nu înțelege sufletul care suferă. Oricît de intensă, biografia e irelevantă. Pentru a fi filosof e nevoie de-o idee care să-ți guverneze întreaga viață, de la altitudinea căreia să poți privi meprizant lumea "cu colcăiala ei dostoievskiană": "ŤCare vă este ideea?ť Era întrebarea cu care Noica îi făcea pe discipolii săi să tremure
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
literaturii, a artelor sau, și mai rău, ajungeai să îți pui nemijlocit problema mîntuirii". Se putea o mai convingătoare despărțire de Noica? O decepție mai exact formulată? "Armura" filosofiei cu care junele discipol credea a putea păși sigur de sine ("filosofii au fost întotdeauna infatuați") s-a desfăcut "din cheotori", iar purtătorul său s-a pomenit singur față-n față cu sine, cu "suflețelul" său, "ars de îndoială și patimă ca în ceasul dintîi al vieții"... E drept că deziluzia provocată
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
și, bizar, departe și de propriul d-sale discurs pro Noica, exclusivist și stînjenitor de dur, în ocaziile extranee examenului de sine asumat. Pe ce drum apucă, într-un atare context, autorul Ușii interzise? Detașat de "limbajul filosofiei", plictisit de filosofi, agasat de culturalizarea maximală, lipsită de orizont, nu-i rămîne decît calea literaturii. Cu toate că îmboldit de pintenul unei mari ambiții prezumate, d-sa se balansează în unele momente între imposibilități reale sau pretinse: "Aș fi vrut eu să fiu scriitor
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]