6,757 matches
-
fi o constantă și nu un capriciu erau puține. Andaluzia arabă este un astfel de exemplu de teren propice artelor și scrisului, în care un erudit precum Ibn Hazm nu era câtuși de puțin o raritate. Cel supranumit Andaluzul, teolog, filozof, fin cunoscător al istoriei și cunoscut moralist, ne-a lăsat o scriere ciudată, la limita dintre eseu și literatură, intitulată Colierul porumbiței, volum apărut la finele anului trecut la Editura Humanitas în traducerea extraordinară semnată de Grete Tartler. Acest tratat
Despre dragoste și răgaz by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3402_a_4727]
-
stă sub semnul unor citate din predicile Sfântului Augustin ținute la căderea Romei în fața credincioșilor înspăimântați. Având o licență în filozofie la Sorbona, Jérôme Ferrari își construiește micul roman în funcție de două referințe filozofice recurente: pe de o parte, Sfântul Augustin (filozof, dar și episcop creștin), iar pe de alta, Leibniz. Dacă cel de-al doilea e citat pentru ideea lui privitoare la „cea mai bună dintre lumile posibile” - în carte e vorba de credința lui Matthieu că modul în care gestionează
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
bucuria să primesc studiul dumneavoastră Lirica lui Lucian Blaga 8. Vă mulțumesc din toată inima, adăugând urarea: cât mai multe de acest fel. Ca structură, studiul urmează planul pe care l-aș fi adoptat eu însumi, despovărând lirica de ideologia filozofului. A da acesteia din urmă locul cuvenit, fără a o neglija, mi se pare a favoriza în mod necesar poezia. Stilul acestor confesiuni-deghizate, cum le numiți dumneavoastră, e mai atrăgător. Începe să mă tenteze și pe mine. Nu-mi doresc
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
De azi pe mîne?/ Și-atunci, cu veșnicia cum rămine? (Căutătorul); Spre care ev pornești?/ Ți-aș da-ntîlnire/ Prin librăriile-anului cinci mii,/ Dac-or mai fi atuncea librării.../ Dar va mai fi atuncea omenire? (Întîlnire). Zvîcnirile lirice ale epicului și filozofului Philippide sunt mult mai numeroase decît cele reproduse mai sus, atestînd forța celui care și-a restrîns în mod intenționat inspirația. Versurile memorabile au fost compuse de la debut și pînă la ultimul volum, într-un interval de aproape jumătate de
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
C.G. Săndulescu o semnează în revista LETTRE INTERNATIONALE (nr 87, toamna 2013). Iată de pildă un fragment din episodul Vizita lui Noica la Monaco, vizită care s-a petrecut în toamna anului 1985, aceasta fiind ultima călătorie în străinătate a filozofului: „La Monte Carlo, după cum bine știe Simina Noica de la Paris, care mă vizitase deja împreună cu fosta mea studentă Anca Ghica, chiar în timpul vieții mamei mele, eu locuiesc chiar la malul Mării Mediterane. În fiecare dimineață, Dinu Noica se instala pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
ei erotice și capriciile ei sentimentale, în căutarea iubirii fără de care nu poate să trăiască, de care are nevoie ca de aer; sau un film despre femeia instruită și susținătoare convinsă a educației, scriitoare, colecționară de artă, inerlocutoarea epistolară a filozofilor Luminilor; ori poate un film despre politiciana perspicace, al cărei liberalism, contrariat de realitatea rusă și de spectacolul atroce al Revoluției franceze, s-a transformat în despotism, luminat, dar nu mai puțin despotism, și despre țarina vitează, călărind bărbătește în
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
acestor investigații încep să apară chiar din anul ce urmează. 3. Raoul Șorban (1912-2006), istoric de artă, eseist, pictor și memorialist. A fost reintegrat încă din 1968 la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. 4. Dumitru Ghișe (1930-1991), filozof, eseist și jurnalist. A îndeplinit înalte funcții administrative în cadrul Consiliului Culturii și Educației Socialiste. 5. Informația trimite la cartea lui I.D. Ștefănescu - Arta feudală în Țările Române. Pictura murală și icoanele de la origini până în secolul al XIX-lea. Timișoara, Editura
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
însăși biografia prozatorului. În momentul în care James a decis să devină „supus al Coroanei Britanice” (1915), renunțînd astfel, benevol, la cetățenia americană, respectabila sa familie de peste Ocean (și, în primul rînd, fratele lui - profesorul universitar de la Harvard și importantul filozof și psiholog William James) a fost contrariată. Mai multe rude ale prozatorului au venit la Londra pentru a-l convinge să renunțe la un asemenea demers stînjenitor (curios, părea să se repete aici, în mod real, situația imaginată de James
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
nu se desprinde ușor. Într-un imaginat dialog cu asceții Asiei, grecii sunt definiți ca niște „copii eterni ai imaginației, peștii necugetători care sar și se joacă în plasele pescarului, crezând că sar și se joacă liberi în marea nesfârșită”, filozofi și poeți care simt că „Elena înseamnă să lupți pentru Elena”. Sângele în echilibru cu marea și aerul, pasiunea topindu-se în mirosul de busuioc al glastrei din fereastra deschisă ne dezvăluie rostul celor două lumi. Și n-ar fi
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
Elena Badea Istoricul și filozoful Neagu Djuvara, unul dintre ultimii boieri ai României, a vorbit la "Bonton", de la Digi 24, despre cât de schimbați i-a găsit pe români când s-a reîntors în țară după 45 de ani, despre modelul său de bună-cuviință, dar
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
va rămâne pentru mult timp cantonat în portul lumii bune a literelor europene. Furtuna care a așezat astfel India și literatura asiatică pe harta lumii literare la începutul secolului trecut a fost trezită de acest personaj fabulos: poet, romancier, dramaturg, filozof, pictor, compozitor, eseist, profesor, ecologist, formator de opinii, fondator de școală, promotor al dansului, cântăreț, creator de manuale, autorul imnurilor naționale ale Indiei și Bangladeshului, un om mai mare decât vremurile și, indiscutabil, cel mai cunoscut autor indian din toate
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
de filozofie. Și în chip exterior, am văzut, exact așa s-a și întîmplat. Intrarea în subterană ar ce lucru ciudat! O vocație autentică nu poate fi lichidată peste noapte, la simpla bătaie din palme a istoriei. În plus, un filozof poate beneficia de șansa discreției care însoțește vocația gîndirii. Spre deosebire de un pianist, care este anihilat dacă i se iau pianul și sala de concert, un filozof poate foarte bine să gîndească fără să publice, mulțumindu-se să rămînă o viață
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
fi lichidată peste noapte, la simpla bătaie din palme a istoriei. În plus, un filozof poate beneficia de șansa discreției care însoțește vocația gîndirii. Spre deosebire de un pianist, care este anihilat dacă i se iau pianul și sala de concert, un filozof poate foarte bine să gîndească fără să publice, mulțumindu-se să rămînă o viață în preajma cărților esențiale ale filozofiei și putînd foarte bine să-și limiteze nevoile la cîteva caiete de scris și la un creion. Izgonită din lume, amenințată
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
datorită contribuției sale decisive la continuarea și terminarea ediției critice a operei lui Eminescu (vol. VII-XIV), întreprinsă între 1976-1994, precum și datorită altor contribuții la cunoașterea operei poetului. Dar Petru Creția nu a fost numai filolog, ci și poet, traducător, eseist, filozof. În cultura noastră, puțini contemporani ar fi putut rivaliza cu el în ce privește întinderea diapazonului intelectual, de-a dreptul uluitoare la autorul Norilor : a edita în același timp pe Platon și pe Eminescu, a traduce și a comenta în același timp
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
opera filozofică a lui Petru Creția, mai puțin cunoscută, relativ restrînsă, dar de o mare densitate de idei. De remarcat, pentru început că între opera de filolog și lingvist a lui Petru Creția, pe de o parte, și cea de filozof, pe de altă parte, nu există un perete etanș. Cei care au avut privilegiul de a urma cursurile de elită ținute de Petru Creția la Universitatea din București au putut remarca ,,partea de delir metafizic" a acestor cursuri, discursul lui
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
moarte Poetului Cezar Ivănescu Nașterea mea n-a întrebat dacă e bine sau nu și m-am trezit între voi împovărat de parcă-aș purta în mine tot aurul Galaadului. Prin fața mea au trecut surîsuri cruci și miracole cer și diamante filozofii retorii napoleonii de cîrpă împotriva cărnii am folosit atîtea strategii am călăuzit un popor de cuvinte și m-am încălzit la umbra conceptelor în floare încă NU SÎNT PREGĂTIT PENTRU ATÎTA MOARTE! Rege m-am proclamat peste propriul gol și
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
că am făcut și eu vreun lucru, că am dres, Dar m-am retras neștiut, singuratic, într-un eres. Stare Ce bine aș fi dus-o, dacă nu aș fi avut caracter. Erai un nenorocit e muritor, îmi șopti, cinic, filozoful. Teamă Iată, lumina se strică, are un iz de stârv aruncat în zorii zilei, în ciuda tuturor purităților. Unii oameni o adoră, alții, trecători grăbiți, își fac cruce i-și scuipă în sân. Iată, lumina se strică, are un iz de
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/3415_a_4740]
-
Sorin Lavric Unul din cele mai dureroase lucruri pe care i le poți spune unui filozof este că imaginea este mai importantă decît cuvîntul. Sau, într-o exprimare mai tranșantă, că elementul primordial al gîndirii nu este cuvîntul, ci imaginea. Gîndim în imagini și în asocieri fulgerătoare de imagini, iar cuvintele nu fac decît să traseze
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
ceea ce ochii minții au văzut în imagini, - orice astfel de retorică este apendicele ulterior și dispensabil al unui proces psihic căruia nu-i mai lipsește decît expresia. Expresia este criteriul după care se poate măsura gradul de onestitate al unui filozof. Ea arată în ce măsură un filozof, lepădîndu-se de falsul prestigiu al unui jargon ininteligibil, înțelege să-și plieze elocvența pe structura imaginii pe care o are în minte. Iar cine a înțeles cu adevărat un lucru nu se poate să nu
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
în imagini, - orice astfel de retorică este apendicele ulterior și dispensabil al unui proces psihic căruia nu-i mai lipsește decît expresia. Expresia este criteriul după care se poate măsura gradul de onestitate al unui filozof. Ea arată în ce măsură un filozof, lepădîndu-se de falsul prestigiu al unui jargon ininteligibil, înțelege să-și plieze elocvența pe structura imaginii pe care o are în minte. Iar cine a înțeles cu adevărat un lucru nu se poate să nu se facă la rîndul lui
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
elocvenței filozofice înseamnă a putea să înfățișezi imagini clare prin intermediul unor cuvinte simple. Ceea ce înseamnă că nu există gînd, oricît de profund, pe care să nu-l poți exprima într-o formă clară și precisă. Obscuritatea și tonul sibilinic al filozofilor se sprijină pe o uriașă prejudecată, aceea că unealta de bază a gîndirii este logosul. Un logos gîndit fie ca ipostaziere a ființei divine, fie ca instrument privilegiat de care omul poate dispune după plac. Și astfel, prin împingerea la
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
plac. Și astfel, prin împingerea la paroxism al acestei prejudecăți, ajungi să construiești trufașe sisteme filozofice, ridicînd castele de cuvinte și înălțînd piramide de concepte. Trăsătura de bază a acestor piramide lexicale era contrastul izbitor dintre simplitatea imaginii pe care filozoful o are în minte și luxurianța axfixiantă a jargonului de care face uz spre a-și înfățișa ideea. Dovada cea mai clară a acestui lucru este că, dînd la o parte jargonul unui filozof, ceea ce îți rămîne este de obicei
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
izbitor dintre simplitatea imaginii pe care filozoful o are în minte și luxurianța axfixiantă a jargonului de care face uz spre a-și înfățișa ideea. Dovada cea mai clară a acestui lucru este că, dînd la o parte jargonul unui filozof, ceea ce îți rămîne este de obicei un cortegiu de reprezentări de a căror simplitate nu se îndoiește nimeni. A citi filozofii de odinioară aduce cu efortul de a dezgropa de sub ruinele unor jargoane moarte urmele unor imagini ce pot să
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
a-și înfățișa ideea. Dovada cea mai clară a acestui lucru este că, dînd la o parte jargonul unui filozof, ceea ce îți rămîne este de obicei un cortegiu de reprezentări de a căror simplitate nu se îndoiește nimeni. A citi filozofii de odinioară aduce cu efortul de a dezgropa de sub ruinele unor jargoane moarte urmele unor imagini ce pot să fie încă vii. Iar cine va da la o parte impresionantul edificiu conceptual al acestor carcase lexicale, va vedea cum gîndirea
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
de odinioară aduce cu efortul de a dezgropa de sub ruinele unor jargoane moarte urmele unor imagini ce pot să fie încă vii. Iar cine va da la o parte impresionantul edificiu conceptual al acestor carcase lexicale, va vedea cum gîndirea filozofului, surpinsă în nuditatea ei cea mai omenească, se va dovedi o simplă potrivire de cuvinte în matrița unei foarte simple reprezentări mentale. În concluzie, cuvîntul este ruda săracă și neputincioasă a imaginii. Fără o imagine însoțitoare pe care s-o
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]