1,160 matches
-
Indiferent de forma propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o pasăre numită vierme" și "corbii puri", vaporii și "leșurile de petale", orga și "danțul funerar", "dangătul fioros" și "dragele/ mume sarcofagele" etc. etc.), nici atmosfera intens erotizată, indelebilă, și nici retorica, excesiv ornamentată în numele unui ideal barochist. Altfel spus, un arsenal complicat de mijloace de cucerire și simultan de protejare a obiectului erotic de invazia oricăror semne
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de un călugăr putnean: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot mai tare și mai tare. Călugării, treziți se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... În aceeași clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu cele mai bune rezerve de energie posibile. Astfel s-a instalat un reflex la nivelul sistemului nervos, ale cărui resorturi s-au păstrat până la noi. Astăzi, omul a alungat prădătorii din viața sa (cine riscă să întâlnească un tigru fioros mergând la supermarket?), dar a inventat alte modalități de a-și provoca teama fără a înfrunta pericolele, cum ar fi filmele de groază sau horror. Cum reflexul încă funcționează, organismul cere să aibă la îndemână artificiul complementar al televizorului: punga
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o combinație de frică/retragere cu îndrăzneală/înaintare), care presupune o extindere a dimensiunilor prin încordarea mușchilor, sacadarea mișcărilor de intimidare, zbârlirea părului,chiar dacă efectul în cazul omului este mai degrabă minor, privirea fixă, care "face parte din cele mai fioroase expresii ale feței și însoțește gesturile cele mai beligerante". (Morris, 2008, p. 189) Există totodată o gamă întreagă de modalități de disipare a agresivității, eficiente atunci când întâlnim străini sau atunci când suntem pe cale de a fi antrenați într-un conflict pe
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de cap să trimită la moarte pe cei ce le cleveteau dogmele. Erau adepții confruntărilor militare atunci cînd i-a prins flama fanatismului religios și au făcut-o chiar în rezolvarea unor litigii cu vecinii sau în cadrul societății iudai-ce prin fioroasa miliție a rabinilor, considerîndu-se foarte pricepuți în interpreta- rea scrierilor sfinte pentru conservarea iudaismului, a legii lui Moșe și ca păstrători ai învățăturilor orale. O minoritate dintre ei erau foarte ostili influențelor elenistice sau de aiurea care contraziceau scrierile lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
subdiaconi, patruzeci și doi de paracliseri. Dacă Roma și împrejurimile aveau 46 de preoți la o populație de peste 600000 de per-soane, atunci iudeo-creștinismul nu reprezenta aproape nimic din punct de vedere numeric în cultele din imperiul roman și chiar acești fioroși mincinoși își dau cu stîngul în dreptul cînd se pun pe mințit. Cum iudeo-cretinismul s-a dezvoltat după modelul frățiilor mozaice care se constituiau din cel puțin 10 capi de familie în care oficia un preot, atunci singuri putem să ne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
restauratorul Daciei” și al mitraismului ca religie a împăraților romani, îi cere leprei făcătoare de gugumănii iahviste să dea socoteală pentru mișelie. Vioi cum era, Origene stă ascuns doi ani, apoi este căptușit și pus la popreală, iar după moartea fiorosului get, este eliberat din temniță în anul 253 de Aemilianus Marcus Aemilius sau Valerian și moare în anul 254 la Tyr. În controversa cu ivriții, iudeo-creștinii erau mereu lăsați cu poalele în cap - pe atunci nu purtau pantaloni ca să le
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aici el prezintă tot la șmecherie în drăcie cum a fost distrus creștinis- mul arimin în imperiul roman prin planul lui Ambrosie și nimicirea statului get de la nordul Istrului de către huni în anul 381 dacă nu or fi fost îndemnați fioroșii asiatici chiar de către șărpăria iudeo-satanistă. Pînă în anul 440, hunii nu i-au atacat de-loc pe romani, dovedindu-se buni vecini pe spinarea geților și a altor băștinași care au avut nefericirea să le vadă mult timp înspăimîntătoarele mutre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care o primise Mitra de la prietenul său, Sfîntul Soare. Dar Mitra în religia geților era în fapt Sarmis sau Sarmise ca ziditor al Neamului Scoborîtor din Cer, cum bine zis-a poetul latin Ovidiu, fără al mitui sau șpăngui vreun fioros get. În mitologia vedică apar călăreții gemeni - așvini - cum sînt și pe iconițele geților și care erau vindecători de boli, ei putînd dărui tinerețea oricărui bătrîn pios. Călăreții așvini simbolizau lumina dimineții și a serii, fiind născuți din lumina ce-rească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unde mai găsim cîte ceva fărîme de informații despre adevărata noastră istorie. Iordanes a scris Getica pe la anii 550 și în paragraful 132 ne spune că în anul 376, o mulțime de geți și goți, fugind de groaza stîrnită de fioroșii huni, și-au găsit liniștea la sud de Istru unde împăratul get al imperiului roman de răsărit Valens, le-a dat sălaș în Moesia, adică Bulgaria de azi. Cum împăratul își iubea religia strămoșească, i-a poftit pe noii veniți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
românească „revoluționară” pentru fabricarea cauciucului sintetic pe care o vânează periculoșii spioni străini - se sugerează astfel avântul tehnologic și economic nemaivăzut al României datorită politicii vizionare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ofițerii de Securitate duc adevărate lupte de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini infernale, dar, firește, vor birui pentru că de partea lor sunt râul, ramul și cetățenii vigilenți ai României Socialiste. În Aventuri la Marea Neagră (1972), ținta spionilor este o rachetă românească
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o instituție a iubirii și respectului reciproc în viziunea târgoveței, ci se transformă într-o afacere. Alison refuză ipostaza de soție devotată, servilă și pasivă, dominată de un soț posesiv și egoist.384 Prin limbuție, trădare, răutate, minciună, cicălire, atitudine fioroasă, prefăcătorie, putere de invenție uimitoare, femeia se înscrie în categoria maleficului.385 Face rău, e conștientă de acest lucru, se bucură când partenerul suferă, e lipsită de scrupule și milă, înclinată doar spre plăcere. Ilustrează o adevărată forță a naturii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ieslea domnului său, dar Israel nu Mă recunoaște și poporul nu pricepe.”. Din viața Sf. Gherman cunoaștem, de asemenea, scena duioasă de recunoștință a unui leu căruia cuviosul părinte îi scosese o țepușă din laba piciorului. După moartea sfântului, animalul fioros al deșertului i-a rămas recunoscător până la sfârșit, murind de durere deasupra mormântului binefăcătorului său. Ce minunat exemplu de recunoștință! în istoria Bisericii sunt relatate foarte multe împrejurări când animalele arată reunoștință față de cei de la care au primit ajutor. Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și o aplicație pe textul dantesc Infernul, Cîntul I: " La miezul căii noastre date,/ m-aflai într-o pădure-ntunecoasă/ pierdut de drumurile-adevărate./ Vai! cît e zicerea de-anevoioasă/ despre pustiul codru și-aspru foarte/ ce-n gînd 'noiește spaima fioroasă!/ De-amar ce e, ceva mai mult e moarte.// Dar ajungînd la poala-unei coline,/ acolo unde se sfîrșea cea vale/ ce-mi înfricase inima de-a bine,/ privind în sus, văzui spetele sale/ ornîndu-i razele bunei planete/ ce duce omul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
eu că nu-i chip de stat împotriva părinților, începui a mă gândi la pornire, zicând în sine-mi cu amărăciune: Ce necaz pe capul meu!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) " Deodată Pisicuța, ca îngrozită parcă de o vedenie fioroasă, se opri ca trăsnită din mers, începu a sforăi și a se smunci îndărăt, vădind dorința de a mă scutura jos de pe spatele sale și a mă arunca cât colo la pământ, cu tot calabalâcul meu sentimental de visătoare filozofie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
eu voi sta să dau judecata sfîntă. Dumnezeu/Senta i-a spus conducătorului să vă cerceteze pentru a deveni Om. Am trecut șanțul și am găsit locul în zid pentru a intra în ceta- tea galului Monsiro Dimpo. Nici terminarea fioroasei palisade cioplită, nu m-a în-duplecat și nu m-a înfricoșat anul trecut. După ce am luat-o, am făcut o beție. Toată ceata murdară de glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
geți și sarmati, ce, călare, Vin și se duc tot foind prin a orașului străzi. Nu e nici unul din ei să nu poarte în spate o tolbă, Arc și săgeți ce la vîrf unse-s cu fiere de șerpi. Chip fioros, glasul crunt, icoana lui Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și cojocul de ger îi păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas. Printre norodul de aici nu se află nici unul să poată Spune în graiul latin cel mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez și „ex-tist” de vardiști, și oțărârea neputincioasă a lui Telemac Răzăchescu, zis Crăcănel. Năduful Miței Baston se manifestă zgomotos, întărâtat, în clișee de țipătoare melodramă. Sminteala continuă la bal, unde suita de quiproquouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
a vieții mele, Tu m-ai ferit de strâmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă. Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-Astreei fântânele, Și când vieața-mi îndulcesc prin ele, Desprețuiesc chiar soarta fioroasă. Ca să doresc a vieții nemurire Mă-ndeamnă raza-ți care-n cer se vede, Cum statornică urmează-a ei rotire. De la țărmul fatal vasul purcede, Ș-amu plutind prin marea de pieire, A ta rază la port mă va încrede
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Afară de viteji apar doar păstori, necromanți, bătrâni eremiți. Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat în mână cronicile moldovene și a dat materiei ei sens picaresc. În Dragoș totul este fabulos. În Cumania mică, în cetatea Romidava, stăpânește Haroboe, om fioros, nu mai puțin cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu buhnet ușile la sală, Se arată umbre în giulgiuri albe, Cu făclii aprinse, aducând schelete Cu-a lor mâini uscate, o raclă de spijă. În mijlocul sălii au pus ele racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa Și tricolici negru, fiorosul Vronța, Astrucat într-însa, privea slut cu ochii... Apoi cele Stafii de mâni s-apucară. Hârcâind cu urlet, chiuind cu hohot Și cu bucurie turbată, drăcească Conjurând secriul, ca în iad jucară. Stamati dezvoltă poemul în sens ariostesc, în direcția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vârf e-mpodobită c-un bumb galbin de cristal. Fericit, el locuiește un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente de o formă mult bizară Respînd noaptea raze blânde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și sadic. Dar se întîlnesc fragmente remarcabile. Iată o pădure crispată, dementă: În cea pădure veche, grozavă, infernală, Cărarea-i încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stânci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dâmburi, de șerpi ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă. Copacii întind brațe lungi, amenințătoare, Nălțând pe toată culmea cîte-o spânzurătoare; Și stâncile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de interior modern luxos, prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de asemeni jurnalul călătorului francez la Balta-Albă, cu tot acel amestec bizar de evropenism maxim și primitivitate. Călătoria în Africa nu-i un simplu jurnal, ci un sistem narativ pe principiul Decameronului, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]