2,868 matches
-
ai milă!...De el ... de mine ... de noi toți! Iar te uiți la filme lacrimogene?” zice și mă cuprinde protector. Îl iau în brațe, cu toată forța mea...apoi mă gândesc, cu spaimă, să nu-i frâng ceva în făptura firavă...” Nici nu l-am auzit când a intrat. A adus lalele roșii, pitice...ca să ne vedem peste ele, la masă. El face șnițelele, eu, cartofii prăjiți. Totul e apoi așezat pe șervețele absorbante. Ador să gătim împreună. Cel mai mult
ÎN MIEZUL ORELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357135_a_358464]
-
orelor unsprezece, unsprezece și un sfert, oră la care venea și moș Ene închizând unul câte unul ochii blocurilor. Rămâneau apoi să îi țină companie somnambulii până spre dimineață când se mai auzea pe ici pe colo câte un cântec firav de cocoș care își striga nedumerirea speriat de singurătate sau poate de propriul lui curaj, în timp ce bezna prindea să se topească în lumină în decurs de câteva minute, ca la comandă. Unii învățau, alții lucrau, unii, e drept mai rar
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
rupse o plantă din cele câteva tufe răzlețe ce crescuseră printre celelalte flori. Ceva nelămurit îl făcu să zăbovească asupra ei. Înflorise și ea. Îi privi albul petalelor lunguiețe și cu nervuri verzui pe margini. Observă că din tulpina-i firavă se prelingea, picătură cu picătură, un lichid aproape vâscos și ușor lipicios. „Hm! Asta-i planta din care nu gusta Bătrâna niciodată... O evita sistematic. Parcă tușea în apropierea ei. Fornăia...”. Năucit parcă de acest gând, porni pe aleea principală
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
adâncul albiei pârâului. Mulțumit de ideea ce-i venise, se propti cu o mână de bârnele podului și se ridică în picioare. Privi cerul senin, se uită în direcția soarelui și apoi la umbra proiectată pe pod de trupul său firav. „Este trecut de ora la care a zis bunicu’ să aduc iapa acasă. Mai întâi să culeg câteva flori pentru mămica... Ba nu! Culeg din alea de câmp, pe drum, că-i plac mai mult. Am văzut eu că cele
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
grădinii unde erau trei galuci plini de corcoghei, la umbra cărora șezum cam o oră. Mistangirăm vrute și nevrute până ce întunericul se polindri peste oraș. Mâncai câteva pirigușe dintr-un piriguș copt și mă simții cam rău. Eu sunt un ins foarte firav, plâng dacă mă atingi și cu un verbișor de cocograur. Luai o pastilă de bobâlnac pe care o aveam în buzunarul caribdei și îmi revenii, cât ai zice de-a-ndoaselea : taruc iș tajnara icaf nid ăbiloc nu talap. Pe cer răsărise
SCHIŢ de JANET NICĂ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357230_a_358559]
-
și sângeriu, când, încă așezați în cerc, în genunchi în fața stâncii, ca la o rugăciune a morții și foamei, sfârtecau cu poftă cane crudă și, încă fascinați, îmbrățișau cu privirile fiara și masculul fixate în piatră... Un pubert, rătăcitor și firav, pornea în fiecare zi spre râu , culegea scoici, frunze, petale... Le înșira pe nisip și cu un vârf de nuia trasa linii, contururi, forme, viață, moarte.... Referință Bibliografică: FRESCĂ - proză scurtă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
lipsuri și nenorociri. Băiatul alerga în jurul ei, ca un titirez. Mai lua câte o trântă, râdea ca de o ghidușie, apoi se ținea cu mâinile de fund până când uita de durere. Își așeza ghiozdanul să stea lipit de spatele lui firav, în timp ce mama îi scutură omătul de pe haine mustrându-l duios și, într-un fel, absentă. Copilul, parcă voind să-i facă în ciudă, nici n-a făcut bine doi pași, că iar i-a zburat picioarele, ca unui acrobat. Acum
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
ZBOR, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011. Am născocit o Lună peste toate Bifând stele aprinse între timp, Cu dragoste am împletit în noapte Drum nesecat, vărsat în anotimp. E liniște acum peste poiene, Firave seri se scurg visând duios, Gându-mi sărută somnul de pe gene, Hrănindu-mă cu tot ce-i mai frumos. Iubirea mi-a dospit în palma stângă Jocul de-a viața, fără de coșmar, Karmei, încearcă lacrima să-i frângă Luminând zilele
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
în urmă ce mi se cuvine, Trăind doar din dorința de-a ... Citește mai mult Am născocit o Lună peste toateBifând stele aprinse între timp,Cu dragoste am împletit în noapteDrum nesecat, vărsat în anotimp.E liniște acum peste poiene,Firave seri se scurg visând duios,Gându-mi sărută somnul de pe gene,Hrănindu-mă cu tot ce-i mai frumos.Iubirea mi-a dospit în palma stângăJocul de-a viața, fără de coșmar,Karmei, încearcă lacrima să-i frângăLuminând zilele din calendar
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
pe cer dintr-un stingher,năvalnic dor de muritor. Ne vom iubi, oricum ar fifără oprire, sfântă menireși năzuință pentru credință,eternitate și libertate.... XXIII. BUN VENIT, TOAMNĂ!, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011. Firavă, ca o crăiasă Ne-a părăsit blânda vară, Numai în suflet și-n casă A rămas caniculară. Urlet jalnic în cascadă, Tânguiri de vânt grăbit Se strecoară lent din stradă, Toamna iar ne-a înrobit. Zbucium crud de frunză arsă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit, ... Citește mai mult Firavă, ca o crăiasăNe-a părăsit blânda vară,Numai în suflet și-n casăA rămas caniculară.Urlet jalnic în cascadă,Tânguiri de vânt grăbitSe strecoară lent din stradă,Toamna iar ne-a înrobit.Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
meu har. Eu n-am privirea-ți jucăușă, Sau alt motiv întemeiat, Deși, am pus cifru la ușă Atunci când totul s-a încheiat. Eu nu am gânduri de felină Să sfâșii tot ce întâlnesc, Deși, renasc din rădăcină Și-așa firavă, eu iubesc! Citește mai mult Eu nu am mâna ta dibaceSă pot picta ceru-ntr-o stea,Deși, mereu vor să se joaceSute de stele-n palma mea,Eu nu am ochiul tău cel agerCe vede-n timp, sau după
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
din suflet al meu har.Eu n-am privirea-ți jucăușă,Sau alt motiv întemeiat,Deși, am pus cifru la ușăAtunci când totul s-a încheiat.Eu nu am gânduri de felinăSă sfâșii tot ce întâlnesc,Deși, renasc din rădăcinăși-așa firavă, eu iubesc!... XXXI. TĂRÂMUL UNDE PIERE PLÂNSUL, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011. Aș pune mână de la mână Cu voi, să împletesc o clipă, Sau doar o zi pe săptămână, Să ne-adunăm, într-
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
oameni săraci și nefericiți, cei mai mulți singuri pe lume, și-i imagina vegetând... Trecând prin dreptul unei uși întredeschise a zărit în interior o dâră de lumină difuzând prin mica fereastră cu geamlâcul mânjit. A pătruns stârnind praful. Încăperea goală... Razele firave ale soarelui ascuns parțial de ziduri se izbeau în dușumeaua crăpată și umbrită. Lumina căpăta materialitate în praful greu și gros. Privea fascinat cum răzbătea ca un fascicul prin fanta geamlâcului. Soarele se cățăra acum undeva peste clădiri începând să
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
pe amândouă! -Sau ... puterea aceea divină ce coordonează întreg universal. Tăcură. Începură să citească. Florin netezind hârtia de ziar își începu lectura. Literatura în folosul democrației și democrația în slujba culturii la români, dar și în folosul dictaturii comuniste (I) Firave idei de democrație la începuturile literaturii române. În istoria Țărilor Române democrația prin cultură a apărut mult mai înainte decât democrația promovată de politic. Însăși cuvântul grec „demoskratos” înseamnând: demos=popor și kratos=putere, ne duce cu gândul la faptul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, și atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa „Domnii țării Moldovei și viața lor”, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano -Carpato- Pontic. Același lucru se află și în „Letopisețul Țării Moldovei” a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
și în „cronica anonimă” pe care Nicolae Bălcescu a publicat-o sub titlul „Istoria Țării Românești dela 1689 încoace, continuată de un anonim”, unde este zugrăvită epoca lui Brâncoveanu, descoperim aspirațiile țărănimii spre o viață mai bună și sperând la firave elemente democratice și sociale. În acea perioadă Isaac Newton publica „Principiile matematice ale filozofiei naturale” (1687), iar francezul Nicolas Malebranche căuta să înlăture de pe poziții idealist-teologice dualismul lui Descartes, scriind „Despre căutarea adevărului” (674-1675). (II) Idei democratice promovate de literatura
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
Europene de Juniori, la Antwerpen, Belgia, unde s-a clasat pe locul patru, la individual compus. În anul următor va participa la Campionatele Mondiale în Tianjin, China, câștigând finala la sol și situîndu-se pe locul cinci, la individual compus. Gimnasta firavă și delicată desena prin aer zboruri suave și încânta nu numai spectatorii ci și pe specialiști. Era convingătoare la bârnă, sărituri și sol, în timp ce la paralele inegale, ezita. Pentru aceasta a incitat toată admirația fostului gimnast, comentatorul american Bart Conner
ANDREEA RĂDUCAN. SPIRITUL NU TRECE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357443_a_358772]
-
o cădere de o secundă peste oglinda privirii a luminozității răzbătute fulger de la inimă. Apoi, cuvintele de rostit vin întocmai de acolo de unde vine lumina, de pe pergamentul inimii! Înfățișarea actriței Oana Pellea e propulsivă de superbitate feminină. E gingașă, aproape firavă, fără nicio mișcare bruscă, nici măcar a pleoapelor ce lunecă lin, nu cad peste ochii blânzi și plini de bunătate. Nu rămâne în staticitate, arogantă, ci exprimă printr-o gestică elegantă, amabilitatea, primirea omenoasă, generozitatea, dacă te afli în vizită la
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
această dată să cerceteze încăperea în care se afla. Pe un pătuț din fața ușii, un băiețel de câteva luni, să fi avut vreo șapte-opt, dormea liniștit lângă o suzetă, ce-i scăpase din guriță, undeva lângă umăr. Părea atât de firav! Emanuela făcu un pas spre el când, un zgomot, ca un chiot, de undeva din spate, îi atrase atenția. Se întoarse brusc să vadă de unde vine zgomotul și înlemni... Doi ochi mari negri o fixau, de pe pătuțul din partea opusă a
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
tocmai se sfârșise concertul, s-a auzit un sunet nou, ce nu părea a ieși din același piept și care, parcă, nu atingea aceleași corzi vocale. Părea a fi mai umil, mai timid, semănând foarte mult cu piuitul unor puiuți firavi abia ieșiți din ou, dar care creștea în note progresive din ce în ce mai ample, mai volubile și mai repezi, inundând curtea spitalului, vibrând cu modulații clare, cobora și urca atingând înălțimi supreme. Solista se îmbăta cu propria-i arie. Beția de triluri
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
urmă bătrâna bisericuță, singuratică și tăcută. Pornesc spre Domnești cu inima bătând ceva mai rar ca de obicei, fiindcă văzusem că proverbul „omul sfințește locul” are o semnificație sublimă, mai ales dacă acel om, trăitor discret și cuminte, înțelept și firav ca o petală în zorii unei dimineți de primăvară, este una din marile personalități ale vieții spirituale a orașului Curtea de Argeș. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: Portret sentimental / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 447, Anul II, 22 martie
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
de noapte...Ești în stare să îi rupi cămașa numai să se trezească...mamă, mamă, pârrrr...erau singurele cuvinte pe care le mai puteai rosti de frică...Mama, se trezește și îngrozită vă ia pe câte doi sub brațele ei firave și...aproape vă aruncă în zăpadă lângă poartă fugind îngrozită spre casa cuprinsă de flăcări după surioarele tale...Uite-o...a reușit...le-a scos și pe ele... Mamă ce bună ești...Dezbrăcați, desculți, tremurând de frig, doar brațele mamei
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
vrei chiar dacă, odată cu voința, insufli și tehnologia. De unde ia omul tratat energia necesară? - În asta constă de fapt calificarea, adică rangul de care tot amintesc. Este îndeobște cunoscut că omul, ca și fiara, poate exterioriza forțe aparent imposibil de atribuit firavei staturi. Într-un incendiu, omul de rând capătă puterea să ridice grele grinzi arzând spre a salva ființa dragă lui pe care o are în brațe. De unde are forța necesară? - Niciodată nu m-am gândit la acest aspect. Chiar, de unde
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
o structură organizatorică diferită. În plus există o multitudine de entități vii care fac trecerea dintre floră și faună. - Este sau nu este omul ființa perfectă, ființa cea mai apropiată de creatorul ei? - Aici răspunsul este categoric negativ. Până și firava muscă este infinit mai perfecționată decât omul. Poate „ateriza” pe tavan, ceea ce omul nu va reuși niciodată chiar dacă prin absurd ar învăța să zboare cu forțe proprii. Apoi omul este una din încercările făcute de natură potrivit legii hazardului care
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]