2,929 matches
-
Îi reușise foarte mulțumitor pictorului de război - acesta era rodul unei vieți de fotografiat incendii - prin aplicarea de roșu englezesc În zona exterioară și de roșu de cadmiu cu un pic de galben În centru. Evoluția În zigzag a acelei fisuri - un sistem neliniar, ar fi spus omul de știință prieten cu Faulques - răspundea și unor legi ascunse, unei dinamici evidente, a cărei evoluție era imposibil de prevăzut. Încercase să remedieze fisura, umplând-o cu un amestec de rășină acrilică și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de galben În centru. Evoluția În zigzag a acelei fisuri - un sistem neliniar, ar fi spus omul de știință prieten cu Faulques - răspundea și unor legi ascunse, unei dinamici evidente, a cărei evoluție era imposibil de prevăzut. Încercase să remedieze fisura, umplând-o cu un amestec de rășină acrilică și praf de marmură, aplicat cu spatula și repictat pe deasupra; dar acesta nu schimba lucrurile prea mult: fisura Își urma, În tihnă, progresul implacabil. Pe când Își curăța griul și albastrul de pe degete
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ascunse, unei dinamici evidente, a cărei evoluție era imposibil de prevăzut. Încercase să remedieze fisura, umplând-o cu un amestec de rășină acrilică și praf de marmură, aplicat cu spatula și repictat pe deasupra; dar acesta nu schimba lucrurile prea mult: fisura Își urma, În tihnă, progresul implacabil. Pe când Își curăța griul și albastrul de pe degete cu o cârpă și un pic de apă, Faulques a privit resemnat crăpătura din perete. La urma urmelor, s-a consolat, totul făcea parte din criptogramă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a privit resemnat crăpătura din perete. La urma urmelor, s-a consolat, totul făcea parte din criptogramă. Zigzagul din haos și sensurile lui oculte. Și natura, și-a amintit, avea pasiunile ei. Din această perspectivă, a privit multă vreme traiectoria fisurii: punctul ei de plecare de la limita superioară a frescei și drumul ei descendent, În formă de evantai ori scoică, Împărțit În alte fisuri mai mici, pe când fisura principală Își urma cursul În jos, croindu-și drum prin cerul zorilor ploioși
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
oculte. Și natura, și-a amintit, avea pasiunile ei. Din această perspectivă, a privit multă vreme traiectoria fisurii: punctul ei de plecare de la limita superioară a frescei și drumul ei descendent, În formă de evantai ori scoică, Împărțit În alte fisuri mai mici, pe când fisura principală Își urma cursul În jos, croindu-și drum prin cerul zorilor ploioși, care se prelungea spre plaja de unde ridicau ancora ambarcațiunile, În direcția spațiului deschis existent Între cele două orașe: modernul, Îndepărtatul, aproape breughelianul turn
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a amintit, avea pasiunile ei. Din această perspectivă, a privit multă vreme traiectoria fisurii: punctul ei de plecare de la limita superioară a frescei și drumul ei descendent, În formă de evantai ori scoică, Împărțit În alte fisuri mai mici, pe când fisura principală Își urma cursul În jos, croindu-și drum prin cerul zorilor ploioși, care se prelungea spre plaja de unde ridicau ancora ambarcațiunile, În direcția spațiului deschis existent Între cele două orașe: modernul, Îndepărtatul, aproape breughelianul turn al lui Babel, Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
picturii, În planul cel mai apropiat: femei și copii terorizați, care băjeneau printre garduri din sârmă ghimpată, și soldați amenințători cu reflexe metalice futuriste, În ai căror ochi sperau să-și citească destinul, precum cel care Îl Întreba pe Sfinx. Fisura, a observat Faulques, lua forma unui fulger nehotărât Între cele două orașe, dar pictorul de război știa că nehotărârea lui era doar aparentă, că exista o normă ascunsă pe sub pictură, vopseaua acrilică și lipitura cu ciment, o lege riguroasă și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și lipitura cu ciment, o lege riguroasă și inevitabilă care avea să transforme, până la urmă, turnurile din depărtare, din oțel și sticlă, ce lâncezeau În ceața zorilor, Într-un peisaj similar colinei În flăcări; și că În cine știe ce loc din fisura aceea pândeau cai de lemn și avioane care zburau foarte jos spre turnurile gemene din toate Troile adormite. Olvido făcuse bășcălie de el când Începuse să spună asemenea chestii. Pe atunci, Faulques incă nu pătrundea În fisurile și sinuozitățile problemei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cine știe ce loc din fisura aceea pândeau cai de lemn și avioane care zburau foarte jos spre turnurile gemene din toate Troile adormite. Olvido făcuse bășcălie de el când Începuse să spună asemenea chestii. Pe atunci, Faulques incă nu pătrundea În fisurile și sinuozitățile problemei, dar trăia deja Între intuiții, ca și cum În jurul lui zumzăia un roi de țânțari enervanți. Fotografiezi persoane care caută liniile drepte și curbe ce le vor ucide, spunea, râzând brusc, după ce Îl privea un timp În tăcere. Fotografiezi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ei lungi și perfecte, În centrul căreia pulsa, caldă, nespus de dulce, delicios de umedă la atingerea buzelor și limbii lui, carnea splendidă a femeii pe care o iubea. Pictorul de război s-a cutremurat, trecându-și degetele peste marginile fisurii din zid, aspre și reci. Carne crudă, și-a amintit pe neașteptate, lângă urmele unui animal În nisip. Oroare mereu la pândă, cerând dijme și dări timpurii, gata să-i taie capul lui Euclid cu secera haosului. Fluturi care Își
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mereu la pândă, cerând dijme și dări timpurii, gata să-i taie capul lui Euclid cu secera haosului. Fluturi care Își fâlfâiau aripile prin toate războaiele și toate păcile. Fiecare clipă era un amestec de situații posibile și imposibile, de fisuri prevăzute Încă din prima clipă la temperatura de trei mii de milioane de grade Kelvin, situat Între cele paisprezece secunde și cele trei minute de după Big Bang, Începutul unui șir de Întâmplări precise, care fac omul și apoi Îl omoară
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
câțiva milimetri. Astăzi, ca să supraviețuiești În caverna ciclopului, trebuie să te cheme Nimeni. Da. Cred că o să am nevoie curând de Încă o doză forte. Încă unul dintre războaiele tale frumoase și igienice. Pictorul de război a hotărât să lase fisura așa cum era. La urma urmelor, era parte din pictură, ca toate celelalte. Ca Veneția, ca șiragul de perle al lui Olvido, ca el Însuși. Ca Ivo Markovic, care În acel moment, fără să-l fi auzit venind, se profila În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nimic care să-i afecteze viziunea precoce asupra problemei. Croatul avea dreptate Într-un fel. Fresca din jur, care Îl Înconjura cu umbrele și fantomele ei, era expunerea științifică a acestei viziuni, nu remușcare și nici căință. Dar exista o fisură În zid, În pictura circulară, care confirma, În esență, ceea ce Faulques intuise pe timpuri, și acum știa. Cu toată aroganța lui tehnică, savantul care Îl studia pe om din singurătatea Înghețată a observației lui, nu era În afara lumii, deși Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu câte o ceașcă aburindă În fiecare mână. Musafirul Își aprinsese altă țigară și privea pe pictura murală locul unde coloana fugarilor părăsea orașul În flăcări sub armele mercenarilor Îmbrăcați În fier, printre războinici medievali și soldați futuriști. - E o fisură În perete, acolo sus, a spus Markovic. - Știu. - Ce păcat - croatul a dat din cap, necăjit. Stricată Înainte de a fi terminată. Deși, oricum... A tăcut, iar Faulques i-a privit profilul, interesat de ceea ce privea, chipul Întors În sus, bărbia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
prevăzute. A ales un penel rotund, mijlociu și, Într-un colț curat de pe tavă, a amestecat la iuțeală alb, galben, puțin carmin și un strop de albastru. Apoi, apropiindu-se iar de zid, a prelungit cu culoarea obținută una dintre fisurile de pe povârnișul vulcanului, dându-i forma unui drum, a unei poteci, pe care a accentuat-o pe costișe amestecând nuanțe de gri și de albastru direct pe perete. Tușa groasă, căci n-avea vreme s-o lucreze În detaliu, dădea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a accentuat-o pe costișe amestecând nuanțe de gri și de albastru direct pe perete. Tușa groasă, căci n-avea vreme s-o lucreze În detaliu, dădea drumului un aer deosebit. Într-adevăr, drumul acela nu ducea niciunde: ieșea din fisura vulcanului, și murea În văruiala albă. Nu intra În planurile lui Faulques, nici nu era schițat acolo. Dar efectul lui era bun. Introducea un ax nou, o variantă neașteptată, o legătură unică, și ea mergea de la vulcanul de aici la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
roluri secundare), toate se explicau până la urmă, combinate În formularea geometrică ale cărei principiu și rod final se Întâlneau În triunghiul care prezida totul: vulcanul negru, brun, cenușiu, roșu. Simbolul criptogramei, fără sentimente și implacabil În simetrii, care Își Întindea fisurile de lavă ca o pânză de păianjen a cărei rețea Îmbrățișa cifra universului, fisurile din peretele vechiului turn, care erau suportul general, zorii zilei care avea să intre curând pe fereastră, bărbatul care aștepta afară ca pictorul de război să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și rod final se Întâlneau În triunghiul care prezida totul: vulcanul negru, brun, cenușiu, roșu. Simbolul criptogramei, fără sentimente și implacabil În simetrii, care Își Întindea fisurile de lavă ca o pânză de păianjen a cărei rețea Îmbrățișa cifra universului, fisurile din peretele vechiului turn, care erau suportul general, zorii zilei care avea să intre curând pe fereastră, bărbatul care aștepta afară ca pictorul de război să-și Încheia munca. Mai era un singur lucru de făcut. Pe neașteptate, părea atât
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
bipartiției între supravegheat și agentul supraveghetor: un raport de neutralitate perfectă, indispensabilă oricărei misiuni de acest gen. Ca să obțină informații, supraveghetorul, grație travestirii, pretinde a fi „altcineva”... și reușește până la un punct, când, progresiv, încep să i se dezvăluie spectatorului fisurile „măștii” și revolta discretă a trupului celui deghizat, pe care se vede că această manipulare nu l-a lăsat indiferent, inert, ba dimpotrivă, l-a stimulat într-un sens neprevăzut, i-a provocat reacții neașteptate, nebănuite. Astfel, neutralitatea primă, obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și la Calderón, eroul lui Molière ridică îngrădirea, izolarea la rangul de practică securitară. Să-l închizi pe celălalt, ca să stai tu liniștit: asta e oroarea! Ca întotdeauna, apare, cum-necum, o falie și întreg programul e dat peste cap. Prin fisura produsă pătrunde viața, iar construcția atât de minuțios gândită se prăbușește. Zidul înălțat cu grijă se crapă, lăsând să evadeze prizonierul care va contrazice perspectiva plănuită și va infirma pedagogia adoptată. În adăpostul conceput de Arnolphe ca un obstacol de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
refuzul soților de a se mai iluziona, în vreme ce în comedie este vorba, de fiecare dată, de salvarea aparențelor și, mai cu seamă și cu orice preț, de salvarea cuplului, de respectarea contractelor maritale, de consolidarea iluziilor. Teatrul relevă astfel adânca fisură a lumii burgheze, sfâșiată între pasiunea amoroasă și instituția mariajului. Când orice urmă de dorință în interiorul cuplului se stinge, când se constată eșecul pactului oficial, soluțiile sunt diferite, în funcție de opțiuni: revelație dramatică sau „reparație” comică, Ibsen și Strindberg sau Feydeau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
privirea devine de-a dreptul insuportabilă, dacă nu sfârșește prin a deveni - culme a liberalizării! - o sursă de plăcere clandestină pentru tânăra nesupusă pe care mama decide să o sancționeze drastic. Ea vrea să „știe tot” și nu admite nici o fisură în exercitarea vigilenței sale. Casa Bernardei Alba, ca și 1984, confirmă faptul că supravegherea, în ciuda generalizării sale, nu implică dispariția oricărei rezistențe, ci doar pune la grea încercare elanul și energia acesteia. Logicii dominatoare instaurate de către Putere îi răspunde nesupunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Lipici, a lipi Lipiciul permite legarea a două elemente separate. Acțiunea de a lipi simbolizează, prin urmare, nevoia de unire. Acțiunea contrară (a dezlipi) reprezintă dorința ori frica de separare. Din acest motiv, aluzia onirică la lipici dezvăluie adesea o fisură, adică o fragilitate ce necesită intervenția unui al treilea element. Pe de altă parte, într-o interpretare negativă, lipiciul evocă împotmolirea în situații dificile. Subiectul este învăluit în lucruri nespuse, în minciuni, în contradicțiile sale. Lipiciul exprimă și privarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sentimentul, angajamentul și iubirea (este degetul pe care se poartă verigheta); - degetul mic, curiozitatea, cunoașterea, secretul («a avea pe cineva la degetul cel mică). Unghiile, la fel ca ghearele animalului, dezvăluie agresivitatea subiectului. În vis, orice afecțiune a unghiilor (pete, fisuri, culoare ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pe tot timpul executării acestui exercițiu. Kinetoterapia în discopatia lombară joasă tc "Kinetoterapia în discopatia lombară joasă " Afecțiunea se caracterizează prin procesul de degenerescență discală, prin care nucleul își pierde omogenitatea fibroasă și se îngustează, iar pe inelul fibros apar fisuri și fante (Stroescu, 1979). Înainte de a fi prezentate modalitățile de recuperare prin intermediul kinetoterapiei, se impune evidențierea mijloacelor cu caracter profilactic, care, prin conținutul lor, prin recomandările oferite, cât și prin particularitățile pe care le prezintă, oferă cadrul general de la care
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]