45,198 matches
-
poftă de exaltare, ca o-mpotrivire. Se mișcă așa svârcolit, zburdând și zburând cu brațele prin aer până se opri moale, obosită și puțin încurcată-n fața ei: Nu te supăra. Cum era să scap? Hai, du-te! șopti bătrâna, fixând-o liniștită, cu ochii ei sfredelitori: Ziceam să mergem să-l căutăm împreună. Vrei? De ce să nu vreau! Aide! CAPITOLUL 6 Cum adormise din nou, după plecarea cumnatei, suflând greu, cu pieptul plin de sudoare, Miluță sări buimac la prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-i facă mai mult loc pe canapeaua confortabilă. Glasul îi radia de ușurare și mândrie: Știam eu c-ai să reușești. Nici nu se putea. Doctore, urcă în față, îl pofti Tudor pe necunoscutul cu care venise, și ea fixă din fugă un chip mobil și nervos, cu ochelari care schiță un gest de salut scurt. Se înmuie încălzită de apropierea lui Tudor, închise ochii și-o fură somnul. Adormi îndată, epuizată de oboseală. CAPITOLUL 11 Simțindu-și sângele ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii apți de a purta arme erau împărțiți în trei grupe pentru a supraveghea cele trei poteci, asigurând paza așezării zi și noapte. Un clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită rășinei ardeau vreme îndelungată răspândind mult fum. Când pericolul era mare, porunca domnească pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
produse naturale, importau articole meșteșugărești și tranzitau mărfuri dinspre Apus și Răsărit. Comerțul și meșteșugurile aduceau venituri substanțiale visteriei Moldovei, prin încasarea vămii. Vama principală era în capitala țării, dar primul tratat de negoț, încheiat în anul 1408, cu liovenii, fixa plata taxelor nu numai la Suceava, ci și în principalele târguri moldovene, printre care Baia și Siretul. Tot aici este menționată și stațiunea vamală din satul Vama, mai jos de Câmpulung. Către sfârșitul secolului al XV-lea, la Vicovul de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier care conducea o căruță de poștă, cu patru cai. În cazul corespondenței oficiale, cu caracter de urgență, nu se mai aștepta ziua fixată pentru poștă și din același contract reiese că acesta era un obicei de demult. Un mijloc vechi, cunoscut în țările nordiceăfolosit pe scară largă în Suedia și Finlanda) spre a arăta că o scrisoare trebuie să fie expediată și transportată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
slobozi a primi și plată, după pilda plății la poșta nemțească, rămânând siguranța purtării lor, pe a lor răspundere". În această privință, prevederile contractului încheiat la 1 ianuarie 1834 erau asemănătoare. Se putea transporta scrisori și bani de la particulari, antreprenorii fixând taxele, dar supunându-le aprobării sfatului administrativ. De aici, ar rezulta că transportul corespondenței particularilor se efectua de mai multă vreme de către antreprenorii de poștă, însă pe răspunderea lor și cu plata prin înțelegere. Așa se poate explica regularitatea și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondenței la domiciliul destinatarilor, distribuitorii încasau în folosul lor câte 3 parale de fiecare trimitere. Pentru transportul gropurilor, pachetelor și obiectelor de valoare, se încasa la prezentare, taxa de înregistrare, taxa pe valoare, greutate și distanță. Alte taxe au fost fixate pentru obiectele cu volum mare, gropuri și colete înapoiate sau distribuite la domiciliu, reexpediere, pentru trimiteri mici, ștafete, pentru un loc în diligență etc. Francarea scrisorilor a devenit obligatorie la prezentare, eliminându-se modalitatea porto. Scrisorile nefrancate sau insuficient francate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lunar, permanență în serviciu un anumit număr de zile, transferarea pe contul funcționarului, suspendarea din funcție pentru trei luni cu pierderea dreptului de salariu și destituirea fără a mai fi primit în corp), depunerea unei cauțiuni și formula jurământului. Regulamentul fixa atribuțiunile personalului telegrafo-poștal, întinderea circumscripțiilor poștale și reședința acestora. Serviciul telegrafo-poștal era împărțit în patru circumscripții, fiecare circumscripție în stațiuni sau birouri telegrafice și poștale și în birouri de expediții rurale, toate depinzând de Direția Generală. Județul Suceava era cuprins
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze și să le expedieze prin conductorii poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal gările Liteni, Ruginoasa și Burdujeni, începând din 1 martie și Dolhasca, din 15 noiembrie 1873, iar gara Verești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a prevăzut în legătură cu efectuarea serviciului poștal și telefonic următoarele: “Secretarul primăriei, va îndeplini serviciul poștal rural și serviciul telefonic și că secretarului sau funcționarului însărcinat cu acest serviciu, se va bonifica o remiză din taxele încasate, care se va fixa de Direcțiunea Poștelor, prin regulamentul legii de exploatare”. Ulterior, prin regulamentul legii de exploatare, s-a stabilit remizele cuvenite, care urmau a fi achitate celor în drept de oficiul poștal de care depindea postul. Aceste reglementări au asigurat efectuarea serviciului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Era prevăzut cel puțin trei ore zilnic la sediul agenției pentru prezentarea trimiterilor, efectuarea convorbirilor telefonice etc., iar restul orelor de lucru pe teren. Spre exemplu, în anul 1965, programul era fixat între orele 07-10 la agențiile Sasca Mică, Fântâna Mare, Rădășeni și Vorona, între orele 11-14 la ag.Horodniceni și Pleșești, între orele 12,3015,30 la agenția Bunești etc. Oficiul orășenesc Fălticeni respecta programul de funcționare prevăzut de instrucțiuni. La
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rurali încep să vândă ziarele “Universul”, “Adevărul”, “Dimineața” și “Țara”, care atinseseră mari tiraje. La un număr mare de exemplare s-a ajuns prin reducerea prețului de vânzare, ca urmare a diminuării, în iunie 1896, a taxelor poștale de expediere, fixate la 1 ban de fiecare număr până la 50 grame sau fracțiune. Ziarele erau expediate direct de tipografii, în pachete adresate factorilor rurali, care le vindeau solicitanților, iar la sfârșitul lunii înapoiau exemplarele nevăndute și sumele încasate, după ce, în prealabil, își
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Înainte de introducerea cererii de chemare În judecată, părțile pot Încerca soluționarea litigiului prin mediere. Dacă una dintre părți refuză, În scris, În mod explicit, medierea ori nu răspunde invitației ori nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată. 4.5. Contractul de mediere. Art. 44 dispune că este interzisă desfășurarea ședințelor de mediere Înainte de Încheierea contractului de mediere. Contractul de mediere se Încheie Între mediator, pe de o parte
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
hotarelor, ce s-au bucurat de drepturi și privilegii deosebite. Dintre nucleele urbane apărute către sfârșitul secolului al XIII-lea, cel situat la confluența râului Saes cu Târnava Mare avea să devină vechea cetate Schassburg, azi Sighișoara. Cronicarul G. Krauss fixează începuturile locuirii medievale la Sighișoara în anul 1191, însă, documentar, localitatea este atestată în anul 1280, sub denumirea de Castrum Sex, și apoi, în anul 1298, cu termenul german de Schespurch. În cursul secolului al XIV-lea, evoluția localității a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este Casa Vlad Dracul, cea mai veche construcție civilă din piatră aflată în cetate, care a rămas în memoria localnicilor ca locație în care s-a născut Vlad Țepeș. Alte obiective sunt Casa cu Cerb (denumită după capul de cerb fixat la o extremitate a imobilului), construcție robustă din piatră, ce găzduiește o pensiune modernă, un restaurant cu mâncăruri tradiționale și un centru cultural; Casa cu Șindrilă, imobil reprezentativ pentru meșteșugarii de odinioară; Complexul hotelier „Sighișoara”, vechea primărie a orașului, ca
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pleacă. A doua zi dimineață parcă eram trasă cu sfoara ce să fac. M-am spălat, m-am îmbrăcat, am dat telefon și mi s-a răspuns că sunt așteptată la ora 11. M-am prezentat la clinică la ora fixată; eram așteptată, într-adevăr. Am expus starea în care mă aflam și a doua zi dimineața, la prima oră, am fost internată. Mi s-au făcut toate verificările și analizele, am trecut prin toate aparatele și s-au tras concluziile
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
s-a stabilit diagnosticul. Exact după o săptămână eram din nou acasă, aproape sănătoasă. Acum sunt complet sănătoasă. Ce s-a întâmplat în spital? Lupta a continuat mai acerbă decât fusese acasă. Simțeam fizic ochi răi și mulți care mă fixau și abia așteptau să mă ia. Interesant este că tratamentul mi-a fost întrerupt brusc și n-am avut nimic. Două nopți la rând, cam pe la mijlocul săptămânii n-am mai putut dormi aproape deloc. Cum ațipeam, cum începea lupta. În
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
acestora; data de convocare a adunării de constituire a asociației. Hotărârea proprietarilor se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de toți cei prezenți. Proprietarii se convoacă prin afișare într-un loc vizibil, cu cel puțin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea de constituire. Asociația de proprietari se constituie prin hotărârea luată cu votul a cel puțin două treimi din numărul proprietarilor prezenți, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din numărul proprietarilor locuințelor și spațiilor cu altă destinație
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
naturii și volumului mijloacelor materiale și bănești necesare desfășurării activității asociației, modului de folosire a mijloacelor bănești; decide asupra modului de asigurare a administrării condominiului, de către o persoană fizică sau juridică; stabilește volumul serviciilor necesare pentru buna funcționare a condominiului; fixează cuantumul salariilor, al indemnizațiilor și al premiilor pentru personalul angajat cu contract individual de muncă sau convenție civilă de prestări servicii; decide valoarea de contractare (procent, criterii etc.) în cazul în care managementul clădirii se asigură de persoane juridice; hotărăște
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
mă surprindea de cele mai multe ori, felul în care povestea, dar mai ales răbdarea cu care mă asculta, când, la rândul meu, îmi vărsam oful. Îmi aduc aminte că nu mă întrerupea niciodată până nu terminam ce aveam de spus. Mă fixa cu ochii ei frumoși, își așeza bărbia în palme și mă asculta. Doamne, cât de mult îmi lipsește! Când au trecut anii? Parcă toate s-au întâmplat ieri. Maria, eu, scrisorile, revista, noi, povestea. Scrisorile. Așa cum ne înțelesesem, le publicasem
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
plăcere să-l auzi, să știi că nu te-a uitat. După amiază. Drumul spre casă. Două stații cu tramvaiul, două pe jos, pentru relaxare. Craterele din asfalt n-au dispărut. Din fața magazinului de pâine unde te-ai oprit, te fixează o pisică neagră. Parcă ar fi o statuie. Intri, cumperi două franzele, plătești. Ieși, cu senzația că s-a modificat ceva la capitolul prețuri, nu-ți dai seama dacă în minus sau în plus. Ce mai contează? Ultimele raze de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
lirică. Credința că întreg firmamentul poate încăpea într-un telescop, că luna și soarele pot fi sorbite de privirile unui orb ("Priviri, la matcă vă-nturnați..."), că melcii se pot închide definitiv în "cocioabe", copacii în muguri și oamenii în pietre, fixează demersul poetic într-o atitudine duală: finitul devine o alegorie a infinitului, iar infinitatea se eschivează din fața propriei măreției și își pune pe figură masca finitudinii. Descrierea naturii (motiv romantic) cunoaște aici un tratament... expresionist. Pentru că implozia produce o întoarcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fiind ca dânsul), a fost firesc să se creeze, aproape spontan, o uriașă poveste care îl impresionează pe artist, care se înscrie firesc în această lume mirifică. Neținând seamă de canoane rigide, nici de „învățături” tehnice, care l-ar fi fixat în dimensiuni forțate, din această lume - spațiul lui de care dispune doar el - Boancă ne dezvăluie cu o libertate caracteristică doar unui artist, fragmente din visurile, iluziile, din amintirile și din închipuirile lui. El își permite, ca marii artiști, să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu o prispă înaltă și lată. Ușile erau late de optzeci de centimetri și înalte de doi metri și se închideau cu clanță metalică. Tocurile la uși erau din stejar montate direct pe cele două furci. Pe acești stâlpi erau fixate niște brățări metalice, pe partea interioară, adică înăuntru, prin care, după ce era închisă pe timpul nopții, era introdus un drug de lemn, care folosea drept încuietoare. Încuietoare ce a folosit-o și Agripina până în anul 1962, an când Agripina a trecut
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ne place și nouă, le fac și nuntă, dar cu o condiție: să rămână aici în casele noastre și să aibă grijă de noi. Zis și făcut, s-a băut rachiul ... cu alte cuvinte a avut loc logodna. S-a fixat și nunta. La nuntă, mireasa îl întrebă pe Vasile: Da′ de ce nu a venit și moșul acela necăjit? Care moș? Ăla sărac, cu hainele rupte, care vorbea rar și cu judecată, acela cu căciula ruptă! A, da nu-l vezi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]