4,728 matches
-
universului. Proble-ma e că ecuațiile lui Einstein, pe care fizicienii ce se ocupă de cosmologie le folosesc, sunt "maxi-mal haotice" și pentru a explica ceva au nevoie de niște ipoteze suplimentare. Cea mai impor-tantă dintre ele a fost propusă de către fizicienii americani J.B.S. Haldane, John Bernal, Paul Dirac și Freeman Dyson și susține că universul și viața sunt veșnice. Haosul însuși face plauzibilă această ipoteză", care elimină un număr mare de enigme. Astfel, fizica invadează teologia, în încercarea de a înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
e mult mai probabil să fie corect decît unul urît. El poate fi adoptat cel puțin ca ipoteză de lucru. Mai mult, este posibil ca viața să existe și să se extindă dincolo de pămînt și să cuprindă întregul univers. Primul fizician care a pledat pentru postulatul vieții veșnice a fost laureatul Nobel Paul Dirac. Speranța sa e ca într-o zi acest lucru să devină observabil în mod direct. Dar consecința cu adevărat fascinantă a ipotezei vieții veșnice e că trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fizicii, în special cele împrumutate din domeniul teologiei, nu o fac nici mai credibilă și nici mai științifică. Păcat de un astfel de efort din partea autorului, care nu m-a convins finalmente de validitatea demersului său. Cum spunea un alt fizician, invocat de Tipler, în Visele Teoriei Finale, " Nu cred nici o clipă că știința ne va oferi vreodată consolarea în fața morții pe care ne-a conferit-o religia". Bineînțeles, Tipler nu este de acord, dar nici noi nu suntem de acord
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în construcții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 5. Structura populației rurale ne-navetiste, cu ocupații non-manuale de calificare ridicată (RNp) pe categorii de ocupații 33* Învățători și asimilați 18,8 23 Profesori în învățământul superior, secundar și asimilați 14,4 21 Fizicieni, matematicieni și ingineri 1,7 24 Alți specialiști cu ocupații intelectuale și științifice 5,5 31 Tehnicieni în domeniul fizicii și tehnicii 5,2 32 Tehnicieni în științele vieții, ocrotirea sănătății și asimilanți 12,3 22 Specialiști în biologie, agronomie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
el chiar nu are funcție biologică, fiind în fond o închipuire platonică din peștera preștiinței, lipsit de sentimente. Vocația epistemică a Economiei trebuie reconfirmată sub semnul urgenței. Atacurile dinspre științele experimentale propriu-zise se întețesc pe zi ce trece. Mai ales fizicienii (Bouchaud, 2008) reproșează economiștilor atitudinea de încadrare necondiționată în postulatele fondatoare. În acest fel deja pare evident impasul explicativ în care a ajuns teoria economică, realitatea refuzând să intre în enunțurile clasice. Teoria economică, pentru că a ajuns să-și fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Georgescu-Roegen, 2009). Și ne întrebăm noi: oare cât au pierdut oamenii abandonându-și destinele unor mecanisme? B. Soluții din interior Reziliența la antiteză Contestațiile venite din varii direcții în legătură cu potențialul cognitiv al Economiei au și nu au temei. Mai ales fizicienii au temei în credința, mereu servită rațional, în experimentalismul funciar al științei lor. Dar toți criticii nu au temei atunci când fac abstracție de demarcațiile categoriale ale obiectului cogniției în Economie. Desfășurarea de forțe în contra specificului demersului teoretic al Economiei se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acțiunea critică tranșează prea repede și prea categoric în favoarea unei perspective metodologice. Pentru că nu operează cu metoda experimentală de confirmare a validității teoriilor sale, Economia spune puțin sau spune incorect despre obiectul ei, este forma scurtă a buclei în care fizicienii (și alți contestatari ai statutului de știință al Economiei) cer să fie crezuți. Și chiar au succes cu cererea lor pe fondul excesului de gândire emoțională provocat de o criză economică extrem de virulentă. Doar că se trece cu vederea peste
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acesta de vedere nici nu avem ce contraargumenta, căci bunul-simț ne îndeamnă să respingem pur și simplu ca falsă această pretenție. În Economie operatorii cunoașterii nu sunt adevărul propriu-zis și explicația probată cu fapte. Într-un fel de neînțeles pentru fizicieni, economistul operează cu aproximări ale adevărului (el poate să fie și poate să nu fie adevăr în același timp, dar, cum vom vedea, nu și în același timp și spațiu). Teoreticianul economist nu are chemarea să explice faptele, fie ele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economia se impregnează de spiritul antropologiei și își sprijină construcția pe schelele logicii situaționale. Principala obiecție în legătură cu gradul redus de științificitate care caracterizează Economia se întemeiază pe rezultatele neconcludente în materie predictivă, mai ales în privința crizelor. Acuza explicit formulată de fizicieni (Bouchaud, 2008) este preluată în analize mai puțin aplicate (Naim, 2009) și, recent, a fost rostogolită ca laitmotivul dezbaterilor publice. Economia, se spune, are propria criză care vizează principiile, mijloacele de acțiune propuse (politicile) și, până la urmă, sistemul său conceptual
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
clasică, îndoielile în privința obișnuințelor cognitive ale fizicii survin la nivelul cuantic, unde cauzalitatea lineară nu este de ajutor ca model explicativ, când ubicuitatea elementelor suspendă timpul, iar nonlocalizarea anulează spațiul cu sensurile lor primare, de exemplu (Bohr, 1969). În fond, fizicienii reproșează Economiei ceva ce este imposibil de făcut în legătură cu obiectul ei: să se marcheze predictiv începutul și sfârșitul unor procese, să aibă ca preocupare esențială decelarea mecanicii evoluției ciclurilor de creștere și descreștere, adică Economia să-și conformeze enunțurile la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sfârșitul unor procese, să aibă ca preocupare esențială decelarea mecanicii evoluției ciclurilor de creștere și descreștere, adică Economia să-și conformeze enunțurile la legea iluministă a progresului combinată cu legea platonică a decăderii. Prin această reformă a Economiei dorită de fizicieni s-ar ajunge la automatismul prezicerii a ceea ce se știe că urmează să se întâmple în manieră deterministă (la fel ca și datarea precisă de-a lungul anului a orelor când răsare și apune soarele) a intersubiectivității care subîntinde contextele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
teoriei unificate din fizică, ce explică mai bine același conținut invariabil, ci în sens specific de adecvare a așteptărilor complexității naturii umane în contexte tot mai permisive idealului bunului-simț care este lucrul bine făcut. Revenirea la lucrul bine făcut Pretenția fizicienilor ca Știința Economică să fie predictivă este o aberație cu consecințe fatale de genul invitării la experiment social. Or, ca să spun așa, din punctul acesta de vedere, Economia tocmai a fost în Arcadia! Apăsarea pe caracterul ei istoricist ce a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu ce-și propune să facă din perspectiva bunului-simț reglator al naturii umane. Și asta este cu atât mai evident cu cât înțeleg și fizicienii că Economia nu studiază comportamente specifice situațiilor omogene, contextelor naturale. Conceptele Economiei sunt vagi pentru că sunt relative înainte de toate, au conținut stabil incert sau, altfel spus, conceptele sunt consistente cu un context sau moment al contextului și doar cu acelea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ne referim la concepte autonome, ci la ceea ce a fost luat în calcul la abstragerea conceptelor, părțile componente ale generalităților din Economie, care ajung până la individ și situație. Orice ingerință în acest specific tulbură cunoașterea specificului Economiei. Intervenționismul recomandat de fizicieni schimbă Forma și tulbură pentru o perioadă starea conținuturilor, dar nu poate să blocheze tendința naturală a diversității comportamentale care configurează spontan contextele. Efectele schimbării comportamentale au relevanța schimbării contextelor sociale, dar după regula numerelor mari. Partea nesigură aici este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
spectrul mecanismului și, mai apoi, al organismului (Poincaré, 1986). Focalizarea metodologică și epistemologică în episoade odiseice ale cunoașterii, cu sensul de fixare cu lanțurile simplificării de catargul inexorabil al materialității, a rămas pentru Economie o constantă ce a încurajat pe fizicieni să ceară economiștilor să procedeze ca ei în călătoria pe marea cogniției. Cumva explicabil, fizicienii atrag atenția economiștilor (aș spune economicienilor) că au ales să se ocupe de un obiect ale cărui reguli de comportament au fost decelate deja de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
odiseice ale cunoașterii, cu sensul de fixare cu lanțurile simplificării de catargul inexorabil al materialității, a rămas pentru Economie o constantă ce a încurajat pe fizicieni să ceară economiștilor să procedeze ca ei în călătoria pe marea cogniției. Cumva explicabil, fizicienii atrag atenția economiștilor (aș spune economicienilor) că au ales să se ocupe de un obiect ale cărui reguli de comportament au fost decelate deja de ei. Ciudata invitație (Bouchaud, 2008) la conformare epistemică adesea are ecou pe fundalul unei insuficiențe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sens noțiunea de echilibru în Economie aceasta ar însemna tranșarea, corectă sau incorectă, între regulă și nonregulă, între câștig și pierdere, ceea ce semnifică în fond dezechilibrul favorabil. Astfel, în Economie trebuie să emiți o predicție falsă pentru a satisface pretențiile fizicianului. Marea problemă (care este și a fizicii) este să se răspundă la întrebarea: când se întâmplă procese convective se evoluează pe orizontală (se schimbă orizontul, în sens că se produce o mișcare a liniei vederii odată cu mișcarea observatorului) sau pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistemului, dar, și mai ciudat, ele nici nu există decât sub forma prezentului acțiunii în context. Acțiunea nu poate să fie cândva, ci este pur și simplu ceea ce se întâmplă ca stare a prezentului. Suntem cumva în starea ciudată a fizicianului clasic pus să explice fenomenul cuantic. Pentru ca să predictăm contextul (ceea ce pare pentru economist mai acceptabil) ar trebui să descriem și conținutul lui, or, nu am putea decât să descriem un conținut fals dacă nu-l descriem pe cel care se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Nu încape îndoială că Economia are o problemă suplimentară în conceptualizare, și nu una simplă: cum alegem calea pe care ajungem să identificăm modalitatea de a conceptualiza. Deci preliminară cogniției, această provocare este fundamentală în ceea ce privește finalitatea cunoașterii în Economie. Efortul fizicianului, de exemplu, este ușurat de recursul la patternul experimentului. Orice construcție conceptuală pentru a fi teorie, adică să explice corect, credibil, realitatea trebuie demonstrată validitatea ei prin experiment. Orice ipoteză, începută ca o asumpție chiar, sfârșește ca ipoteză doar dacă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în formele inventate de urmașii, de epigonii săi. Era îmbrățișată totalitatea lumii; încă nu se trăia sub domnia opozițiilor care structurează gândirea occidentală, încă nu exista specializarea, terenul investigațiilor era totalitatea realului: rând pe rând și metodic, filosoful era astronom, fizician, matematician, medic, moralist, logician, istoric, geograf, meteorolog, cronicar; același om practică toate aceste discipline pentru că filosoful nu trebuie să neglijeze niciun domeniu dacă vrea să-și ducă sarcina până la capăt. În virtutea căror rațiuni se interesa el de vânturi, de vulcani
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ceea ce se întâmplă. Nu zei, nu forțe oculte sau puteri întunecate, ci înlănțuiri de cauze reductibile printr-un efort al spiritului. Când se amestecă și inteligența, apar relații între aspecte care păreau lipsite de consecințe. A cunoaște principiile, iată proiectul fizicianului care vizează o etică a seninătății edificate. Odată cu el apare și o idee redutabilă, simplă și adevărată: religia, religiosul se nasc din incultură și din lipsă de cunoștințe. Credinciosul se mulțumește cu credința pentru că este ignorant. Faptul de a te
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Înțelege. Pornind de la această analogie, Einstein și-a dezvoltat punctul său de vedere că universul este hipersuprafața 4 unei hipersfere. Dacă lui Einstein Îi erau de ajuns cinci dimensiuni pentru a Înțelege acele forțe fizice despre care avea cunoștință, astăzi fizicienii aflați În căutarea Marii Teorii Unificate (GUT) asupra universului măresc la zece sau unsprezece numărul de dimensiuni, dintre care șapte se află Încătușate În niște particule minuscule 5. Pentru a da un singur exemplu elocvent În legătură cu utilitatea acestei teorii, am
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de victimizare și de sclavie (precum numeroasele exemple din suita de literatură și cinematografie cyberpunkă. Cel de-al doilea model, al „cyborgilor printre noi”, model pentru care mașina computațională este o extensie a trupului și a minții, este exemplificat de fizicianul Stephen Hawking prin prezența sa fizică virtualizată, prin vocea protezică care îi asigură o teleprezență vocală electronică, atât în apropierea sa, cât și la distanță, prin scrierea la ordinator în vederea comunicării gândurilor sale. Omul de știință, paralizat într-un scaun
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artificială care s-au adeverit la sfârșitul secolului XX. Cu toate acestea, radicalitatea programului deranjează premisele unei perspective prudente, care se bazează pe realitatea tehnoștiințifică palpabilă a prezentului și zdruncină o judecată întemeiată pe poziții antropocentrice. Dacă un filosof și fizician francez al secolului al XVIII-lea putea vorbi de „omul-mașină”, transumaniștii discută astăzi de „mașina-om” (vezi Wagar, 2002Ă, mașina care „gândește” și evoluează în cyberlume și în spațiul virtual sau care își va putea construi propriile progenituri electronice prin intermediul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1999Ă discută în legătură cu „materialitatea informaticii” o serie de dihotomii care corespund disocierii generale abstract-material, și anume: trup/întrupare (body/embodimentă, inscripție/încorporare (inscription/incorporationă. 21. O variantă la curentul transumanist este oferită de către Nicolescu (1999Ă, în „manifestul transdisciplinarității”. În accepția fizicianului român de la Université Pierre et Marie Curie din Paris, transumanismul trebuie să fie un „nou umanism”. Acesta consideră că în cyberspațiu-timpul definit ca o componentă a tehnonaturii există posibilitatea distrugerii materiale, biologice și spirituale a omului. În acest context, este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]