9,441 matches
-
care sunt atracțiile sau repulsiile față de anumite culori, valabile pentru absolut toți oamenii așa cum se constată la animale sau la unele organisme interioare. Dar preferințele cromatice exprimă și dominanta temperamentală a individului, de vreme ce culorile au rămas și cu un efect fiziologic. Marele nostru om de știință ȘtefanescuGoangă a stabilit că sub înrâurirea purpurei, roșului, portocaliului sau a galbenului, cresc și devin mai intense respirația și pulsul; iar sub efectul verdelui, a albastrului deschis, indigoului și violetului, ele se încetinesc. Ceea ce demonstrează
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
perechi de complementare. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian "Anemone" Nicolae Tonitza Matisse Van Gogh f) Tot de relațiile complementare depinde și așa-numitul contrast simultan , exprimând chiar una din caracteristicile fiziologice ale percepției coloristice. Dacă fixăm, de pildă, mai multă vreme un disc roșu, vom constata că ele se înconjoară la un moment dat de o aureolă verzuie. (Planșa nr.9). Și dacă imediat după aceea mutăm brusc privirea pe o
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
socio culturali, explică asemănările și deosebirile. Asemănările se datoresc unor influențe sau puncte comune de plecare, în timp ce diferențele țin de particularitățile specifice, de factura psihică a fiecărui popor, de tradiții. Pornindu-se de la anumite modificări corporale de ordin fizionomie și fiziologic, dar și de la anumite semnificații simbolice ale culorii, s-a ajuns la expresii ca: "e galben ca turta de ceară"(boală); "e galben de spaimă"; "alb ca varul"(frică); "este negru de supărare " (necaz) ; "este negru în cerul gurii "(răutate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prin care se cunosc afecțiunile corpului referitoare la refacere și istovire”; în traducerea lui Petru Creția, pasajul sună astfel: „căci medicina este, pentru a o numi pe scurt, știința stărilor de iubire din trup în ceea ce privește umplerea și golirea”. Definiția este fiziologică în formă, este psihosomatică în conținut și, îndrăznesc să cred, chiar mai mult de atât. Citez în continuare pe Eryximachos: „iar doctorul cel mai bun este acela care pune un diagnostic sigur pentru a ști când avem de-a face
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apă sau să-și gâdile nările cu o pană. Sughițul încetează, dar Aristofan nu ne spune de care procedeu s-a servit! Dincolo însă de aspectul cumva comic al problemei, episodul ilustrează ceva mult mai profund: „condiționarea psihică a tulburărilor fiziologice” (cf. Yvon Brès, op.cit., p. 262). Cf. Yvon Brès, op.cit., p. 262. Ceea ce se câștigă aici este un progres în analiza iubirii. Cele cinci discursuri câștigă în lungime. Cu Socrate, câștigul va fi în profunzime. Cf. Banchetul, 189a-194e. Cf. Marsilio
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
metaforele sexuale (sau imaginile) pe care Platon le folosește cu grijă atunci când vorbește despre cum sufletul zărește adevărul suprem, impun o analogie între două tipuri de extaz: acela despre care știm că răsplătește cu adevăratul eros perseverența filosofică, și extazul fiziologic (genital), răsplată a perseverenței în contactul sexual (ibidem, p. 147). Cf. Pierre Hadot, Ce este filosofia antică?, Ed. Polirom, Iași, 1997, nota 1, p. 51. Iată ce spune Rousseau: „Când Platon zugrăvește pe omul drept închipuit de el (în cartea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
decenii ale secolului trecut. Primele experimente s-au centrat pe aspectele generale ale vieții psihice, aspecte comune tuturor (pentru fiecare om, un excitant este perceput numai dacă are o anumită intensitate minimă; în cazul unor emoții puternice, sunt prezente modificări fiziologice etc.). Deci psihologia elaborată în primele decenii a fost „psihologia generală” Ă care azi se studiază în liceu, fiind baza necesară înțelegerii ramurilor apărute ulterior. Una din primele specializări ale psihologiei au constituit-o studiile consacrate psihicului infantil. Psihologii au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
substanțele funcționale constitutive ale neuronului Ă se manifestă prin ușurința cu care se înlocuiesc procesele nervoase de bază observabilă, de exemplu, atunci când se dorește modificarea unor deprinderi;echilibrul existent între excitație și inhibiție, dezechilibrul avantajând, de regulă, excitația. Astfel, baza fiziologică a temperamentelor este constituită de cele patru tipuri de sistem nervos ce rezultă din combinarea acestor trei însușiri fundamentale: tipul puternic neechilibrat, excitabil, corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de activități, ci doar aptitudini de grup, cu sferă mai largă. Pare totuși destul de logic faptul că, întrucât întreaga activitate psihică are la bază sistemul nervos, calitățile funcționale ale acestuia (viteză de operare, volum de informații tratate) pot constitui baza fiziologică a ceea ce se consideră din punct de vedere psihologic a fi inteligența. Ce este însă inteligența? Înseamnă ea doar capacitatea de a avea rezultate școlare bune? Care dintre următoarele persoane poate fi considerată o persoană inteligentă: a) un medic renumit
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
zile de vacanță). Indiferent de tehnica folosită pentru achiziționarea informațiilor, acestea trebuie consemnate cu precizie și vor viza câteva aspecte importante: starea civilă a părinților, antecedentele mamei și tatălui, numărul copiilor, rangul copilului în familie, situația materială, atmosfera familială, antecedente fiziologice ale copilului (naștere, alimentație, dezvoltare psihomotorie, boli etc.), studiul cronologic al vieții (comportarea în familie, școală, bilanțul achizițiilor școlare, preocupările din timpul liber etc.). Pentru a se evita omisiunile, a apărut necesitatea elaborării unui ghid de anamneză care să indice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pot substitui antrenamentului real. De aceea pedagogia se află mereu în fața următoarei probleme: cum să organizăm predarea și învățarea, în așa fel încât cunoștințele teoretice să poată fi cât mai utile în practica profesiunii și a vieții sociale? 3. Baza fiziologică a memoriei nu este încă elucidată. Se presupune că excitațiile venite de la organele senzoriale lasă anumite urme (denumite engrame) în structurile cerebrale. Unii susțin rolul acidului ribonucleic din cromozomii neuronilor, alții consideră că se formează noi puncte de contact între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
clasificat trebuințele umane în două categorii principale: trebuințe de deficiență (care apar în urma lipsei) și trebuințe de creștere sau dezvoltare. Prima categorie, reprezentată în partea de jos a piramidei, sub linia punctată, cuprinde patru clase de motive sau trebuințe: trebuințele fiziologice, urmate în ordine ascendentă de trebuințele de siguranță (securitate), trebuințele de iubire și apartenență la grup și trebuințele de stimă. Partea superioară a piramidei, deasupra liniei punctate, cuprinde trebuințele de creștere, împărțite în trei clase în ordinea apariției lor în timpul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
afecțiune (Feelings of Warmth - FoW), ca expresii ale diferențelor dintre problemele de perspicacitate și cele de logică, primele indicând modificări mai relevante ale FoW. Jausovec (1989, 1994; Jausovec și Bakracevic, 1995) au cules date despre FoW alături de indicatori de ordin fiziologic (de exemplu, ritmul cardiac) și de informații cu privire la capacitatea rezolvării de probleme. În unul dintre aceste experimente, s-a monitorizat ritmul cardiac al subiecților în timpul rezolvării a patru tipuri diferite de probleme. Afirmațiile FoW au fost înregistrate la fiecare 15
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înregistrat atât creșteri, cât și scăderi ale ritmului cardiac în timpul rezolvării problemelor de gândire divergentă cu final deschis, considerate de Jausovec și Bakracevic (1995) drept confirmarea ipotezei referitoare la strategia de rezolvare a problemelor. Rezultatul referitor la legătura dintre starea fiziologică, performanța creativă și autorelatarea stărilor afective poate fi considerată o formă de validare a tehnicilor de evaluare a FoW, deși ele prezintă și dezavantaje (vezi Weisberg, 1992). Manipularea anxietății și conflictului Hoppe și Kyle (1990) au manipulat stările afective cerându
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Rezumat Hope și Kyle (1990) și Smith și colaboratorii săi (1990) au demonstrat că stările afective influențează performanța creativă. Alte studii au relevat impactul tensiunii conflictuale și al provocărilor (Heinzen, 1989; James, 1995; Sheldon, 1995) și au sugerat prezența indicatorilor fiziologici ai stărilor afective în unele rezolvări creative de probleme (Jausovec și Bakracevic, 1995). Ar fi, evident, avantajos să determinăm rolul afectivității prin metode experimentale. Probabil că anumite stări afective inhibă în mod selectiv sau facilitează etapele esențiale ale procesului creativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
încurajează atitudinea critică) și că impactul afectivității rezultă din nivelul de stimulare senzorială sau din variația focalizării atenției corelate stărilor afective. Vom aborda aceste posibile ipoteze în secțiunea următoare. Stimularea senzorială și atenția Stimularea senzorială se traduce frecvent în termeni fiziologici. Pe de altă parte, atenția este definită, de obicei, în termenii resurselor cognitive alocate. Stimularea senzorială Martindale și Greenough (1973) au investigat impactul stimulării senzoriale asupra gândirii creative prin manipularea intensității zgomotelor în timpul procesului de rezolvare problemelor. Au fost comparate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au fost întreprinse în mod independent. Deși au fost analizate multe aspecte distincte ale complexului creativ, majoritatea investigațiilor examinează, de cele mai multe ori maximum doi factori. Apare necesitatea cercetărilor multivariate, care analizează procesele cognitive, afective și atitudinale și chiar anumite procese fiziologice. În mod ideal, astfel de investigații ar conduce la alcătuirea unui model general care ar permite, la rândul lui, elaborarea unor predicții utile cercetărilor viitoare. Studii-replică Fără îndoială că replicile cercetărilor pot fi valoroase, din moment ce ele constituie o parte integrantă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
metode de rezolvare a problemelor. Jausovec și Bakracevic (1995), Metcalfe (1986), Runco și Albert (1985) au evidențiat diferențe semnificative între tipuri diferite de probleme. Dacă diferențele semnificative relevate variază în funcție de gradul de implicare a proceselor cognitive, a stărilor afective și fiziologice ale individului și în funcție de gradul de structurare, atunci ele pot varia și în privința raportului față de creativitate. Din acest motiv, nu toate studiile ce presupun rezolvare de probleme se pot aplica în aceeași măsură în cercetările de creativitate. În general, rezolvarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
necesită mai multe investigații ale cazului la diferite intervale de timp; la rândul lor, ele necesită elaborarea unei narațiuni ca parte componentă indispensabilă a oricărui studiu de caz. Nivelul de analiză la care aspiră de cercetătorii este asemănător nivelului analizei fiziologice. Mai întâi, analizăm un anumit organ al corpului uman, apoi studiem modul în care organul influențează și este influențat de multiplele sale relații cu funcționarea altor organe și prin urmare de întregul sistem. Pe parcursul acestei dezbateri vom întâlni aspecte, fiecare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și este influențat de multiplele sale relații cu funcționarea altor organe și prin urmare de întregul sistem. Pe parcursul acestei dezbateri vom întâlni aspecte, fiecare de ajuns de complex pentru a putea constitui subiectul unui întreg capitol, așa cum sunt abordate sistemele fiziologice - sistemul nervos central, sistemul osos, sistemul endocrin ș.a.m.d. Unele aspecte vor fi aprofundate, altele doar menționate; unele se încadrează cu ușurință în unul dintre cele trei subsisteme aminitite anterior - cunoaștere, scop și impuls -, altele doar le intersectează. De
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fenomenelor sociopolitice În mod predominant, dacă nu exclusiv, asupra aspectelor biologice. Această atitudine nu implică În mod necesar adeziunea totală la eugenie, ci mai degrabă un anumit nivel de cunoaștere și acceptare a teoriilor biologice referitoare la relația dintre forțele fiziologice și cele sociale. În perioada interbelică, aceasta era opinia cel mai larg răspândită printre medicii, specialiștii În științele sociale și decidenții din domeniul politicilor publice din Europa de Vest și, Începând cu anii ’30, ea a devenit canon și În Europa de Est. Sintagma
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Lamarck, din secolul al XIX-lea, fără a critica Însă teoriile lamarckiene 49. El a continuat Însă prin a susține că poziția mendeliană este mai bine Întemeiată și, În sprijinul acestei afirmații, a descris procesele prin care caracteristicile biologice, fiziologice și intelectuale erau transmise de la o generație la alta50. Câțiva ani mai târziu, În fața membrilor Academiei Române, Marinescu a făcut o afirmație și mai clară În acest sens, respingând noțiunile lamarckiene referitoare la ereditatea caracteristicilor dobândite 51. Cea mai detaliată trecere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 32. 54. Maria Bucur, „From
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. Pupeza, I., Leonte, Virgiliu, Gheorghiu, C., și Mezincescu, D., „Sănătatea publică În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Imprimeria națională, București, 1938, pp. 490-518. Pușcariu, Valentin, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. Pușcariu, Valentin, „Problema eredității - Legile lui Mendel”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 31-34. Pușcariu, Valentin, „Selecția sexuală la om”, Buletin Eugenic și Biopolitic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a recurge la cine știe ce extrapolări, că acest trup care gândește trebuie să se împace de bine de rău cu unul material care atârnă destul de greu în cântar... Carnea lui Montaigne funcționează ca generatoare a gândirii sale. Confidențele lui intime, anatomice, fiziologice, medicale, dietetice, sportive, bilidinale situează Eseurile printre documentele excepționale în istoria ideilor, pentru cel care dorește să studieze misterele elaborării unei gândiri și ale constituirii unei viziuni asupra lumii. Niciodată până la el n-am asistat în asemenea măsură la edificarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]