1,407 matches
-
Umbria, Baia Mare, 2002 Pop, Marius, Vasile Voiculescu peregrin prin veac, Editura Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Editura Sport—Turism, București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită, Biblioteca Județeană „V. Voiculescu"—Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu și lumea lui, Editura Colibri, București, 1993 Popescu, Florentin, Vasile Voiculescu la Pârscov, Biblioteca județeană „V.Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Litera, București, 1984 Popescu, Florentin, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, Editura Sport—Turism, București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită, Biblioteca Județeană „V. Voiculescu"—Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu și lumea lui, Editura Colibri, București, 1993 Popescu, Florentin, Vasile Voiculescu la Pârscov, Biblioteca județeană „V.Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 Popescu, Florentin, Amintirea care
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
București, 1984; ed. II—a, revizuită și adăugită, Biblioteca Județeană „V. Voiculescu"—Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu și lumea lui, Editura Colibri, București, 1993 Popescu, Florentin, Vasile Voiculescu la Pârscov, Biblioteca județeană „V.Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 Popescu, Florentin, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu și lumea lui, Editura Colibri, București, 1993 Popescu, Florentin, Vasile Voiculescu la Pârscov, Biblioteca județeană „V.Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 Popescu, Florentin, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2003 Rădulescu, Mihai, „Rugul Aprins". De la mănăstirea Antim la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
1993 Popescu, Florentin, Vasile Voiculescu la Pârscov, Biblioteca județeană „V.Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 Popescu, Florentin, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2003 Rădulescu, Mihai, „Rugul Aprins". De la mănăstirea Antim la Aiud, Editura Ramida, București, 1998 Rebreanu, Liviu, Jurnal, I, II, text ales
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Buzău, 1996 Popescu, Florentin, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Biblioteca județeană„V. Voiculescu" — Buzău, Buzău, 1997 Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000 Popescu, Florentin, Amintirea care ne rămâne, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002 Popescu, Florentin, Viața lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2003 Rădulescu, Mihai, „Rugul Aprins". De la mănăstirea Antim la Aiud, Editura Ramida, București, 1998 Rebreanu, Liviu, Jurnal, I, II, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu. Addenda, note și comentarii
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în perioada dintre încheierea lucrărilor Principele și Discursuri 4. Dar, cei care au studiat stilul și imaginarul și, chiar mai important, antropologia și etică lui Machiavelli au confirmat în repetate rânduri o consecventă fundamentală a concepției lucrărilor majore ale sercetarului florentin 5. Așa cum a demonstrat Felix Gilbert, în orice caz, cele două abordări pot constitui o sinteză odată ce metodă istoricilor cuprinde deopotrivă modul în care cetățenii Republicii florentine au privit lumea din afara și modul în care ea i-a perceput pe
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
specialiști au indicat recent un alt context pentru cercetarea lui Machiavelli, anume statul teritorial în Toscana administrată între secolele al XIV-lea și al XV-lea de Florența 7. Propunerea ar părea să aibă sens dat fiind că în "dominionul" florentin [suveranitatea Florenței] teritoriul care se întinde între zidurile orașului și granițele politice externe ale Republicii și-a făcut Machiavelli ucenicia în arta guvernării. În poziția de cancelar secundar el a supervizat corespondență cu oficialii dominionului; ca secretar al comitetului Cei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
garnizoanelor ostile, Machiavelli ar fi acordat autonomie substanțială supușilor orașelor Toscanei. Asemenea orașe, mult mai probabil, s-ar apară dacă ar fi atacate. Și, ca partenere mai curând decât că supuse, ele ar intra mai probabil în acțiuni militare alături de florentini. În privința facțiunilor, ele au predat orașe supuse, deosebit de vulnerabile, inamicilor externi 63, și există riscul ca astfel de facțiuni să se răspândească la orașul conducător, așa cum se răspândiseră ele în trecut de la Pistoia la Florența 64. Respingerea de către Machiavelli a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ghibelini de seamă au fost acuzați de epicureism, iar unii dintre aceștia au fost condamnați că eretici 15. O revigorare ulterioară a interesului pentru această doctrina s-a produs în secolul al XV-lea, odată cu descoperirea în 1417 de către umanistul florentin Poggio Bracciolini a manuscrisului unui mare poem filozofic al lui Lucrețiu, un adept al lui Epicur: Despre natura lucrurilor, scris în secolul I î.e.n. Prețuirea epicureismului a fost la Lucrețiu mult mai sistematică și mai elegantă decât în orice altă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
direct, numindu-l "profet neînarmat" (în capitolul 6), cât și indirect, lăudându-l pe Alexandru al VI-lea (în capitolul 7), care l-a ucis pe Savonarola pentru erezie. Deși Machiavelli făcea parte dintr-o confrerie religioasă, ca mulți alți florentini 19, și deși este posibil să se fi spovedit pe patul de moarte 20, o lectură atentă a scrierilor sale îl prezintă că pe o persoană care nu aprecia foarte mult creștinismul. După cum scria mai târziu în Discursuri, Religia noastră
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o dovadă sigură că Machiavelli făcea parte dintr-un grup care se opunea puternic lui Girolamo Savanarola. Înflăcăratul predicator dominican din Ferrara căpătase importantă politică după exilul familiei de' Medici și restaurarea constituției florentine republicane. Savanarola i-a îndemnat pe florentini să se curețe de vicii, creând, printre altele, focuri ale vanităților (din tablouri cu teme păgâne, vesminte de lux, cărți licențioase, oglinzile doamnelor), iar mesajul său de renaștere religioasă s-a bucurat de sprijin popular. Una dintre primele scrisori care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Borgia nu era prietenul Florenței sau al lui Machiavelli. Cu toate acestea, este evidentă în corespondență lui Machiavelli o anume admirație pentru acest adversar inteligent, ambițios și crud. Într-o depeșa din 13 noiembrie 1502, Machiavelli le scria superiorilor săi florentini: "Trebuie să înțelegeți că ne confruntăm aici cu un principe care guverneaza el însuși și cine nu dorește să scrie povești trebuie să verifice faptele, iar verificarea necesită timp...". Câteva săptămâni mai tarziu, scria despre Borgia: Se poate spune că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
au preferat să-l citească că apostol al republicanismului secular. Diabolicul Machiavelli apare în deplină înflorire pentru prima data in lucrarea Apology to Charles V, lucrarea scrisă de cardinalul englez Reginald Pole în 1539. După Pole, Machiavelli [a fost] un florentin care nu ar fi meritat să se fi născut în acest oraș nobil. Dar așa cum progeniturile lui Satan sunt peste tot, amestecându-se cu fii lui Dumnezeu... tot astfel și acest fiu al lui Satan, instruit în toate formele de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Republicii Florentine. În 1513 a fost arestat, pe baza unei acuzații probabil false de conspirație, torturat (deși el nu a făcut nici o mărturisire în acest sens) și apoi eliberat pe neașteptate printr-o amnistie generală care a urmat alegerii unui florentin, Giovanni de' Medici, ca Papă Leon al X-lea. În 1515, la momentul redactării acestor documente, Machiavelli era încă în dizgrație. Totuși, el a pus în proza lucrarea teoretică care i-a adus reputația extraordinară asociată și astăzi cu numele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ar fi adus un venit semnificativ și posibilitatea de a fi avansat. Dar nu acest lucru a fost ceea ce i s-a oferit lui Totto în iulie 1515. O poziție că "prete di contado" nu era prea bine privită de florentini, care erau destul de înstăriți. În 1477, de exemplu, Giovanni Tornabuoni i-a cerut ajutorul lui Lorenzo de' Medici pentru a obține o parohie bogată pentru un nepot, astfel încât "acesta să nu trebuiască să fie vreodată preot de țară"23. Acum
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru prima oară de Edoardo Alvisi în 1883, este uneori considerată o apocrifa 55. Un lucru este sigur, autorul ei, Riccardo Riccardi, care a trăit între 1558-1612, scria la mult timp după moartea lui Machiavelli. Dar Riccardi a fost un florentin cu relații. Și faptul că anecdota este cunoscută doar din Ricordi a lui Riccardi diminuează șansă că aceasta să fi fost inventata doar pentru a fi vândută în scopuri literare. Cea de a doua parte a anecdotei ("Și el a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
asemănătoare se verifică cu un alt document, scrisoarea din 10 decembrie către Vettori față de care Ridolfi a avut aceleași rezerve, care a fost copiat de o altă persoană, cu aproximativ același tip de redare a textului precum cel al secretarului florentin 15. Într-adevăr, o reexaminare al Apografo Ricci ne ofera noi informații cu privire la încrederea pe care putem să o avem față de un grup important de copii al scrisorilor expediate de Machiavelli lui Vettori, din care face parte și cea din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrisorile pe care noi le cunoaștem au fost copiate în secolul al XVI-lea de către Giuliano de' Ricci, nepotul lui Machiavelli, care a admis că "nu a copiat" anumite materiale în care se vorbea despre "iubiri" și "plăceri" ale secretarului florentin și ale prietenilor săi, concentrându-se mai degrabă asupra acelor scrisori ce tratau "chestiuni importante""18. Totuși, este interesant de observat că aceste observații ale lui Ricci se găsesc în prima parte a volumului manuscris, că este doar începutul unui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fi citit de funcționari ai magistraturii sau de alti guvernanți din Florența. Această descoperire poate să redimensioneze lectură multor părți ale textului, care acum pot fi citite în cheie ironică. Acest fapt demonstrează că la nivelul anumitor sectoare ale regimului florentin Machiavelli se bucură în continuare de încredere în perioada "exilului" sau și că psihologic, pentru același Machiavelli, aceasta folosire a curierilor oficiali putea servi pentru justificarea speranțele sale într-o eventuală angajare în slujba noii puteri. 6. Coadiutorii cancelariei: Antonio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care a fost obiectul cercetărilor specialiștilor deoarece îi scrisese lui Machiavelli semnându-se compater vester în data de 29 august 151099. În prima parte a acestei scrisori se observă existența unei relații de prietenie între aceștia deoarece îi povestește secretarului florentin (care se află într-o misiune diplomatică în Franța) detalii despre propria familie: "Dragă Nicolò, celor din cancelarie nu le este frică de o pană, dar se țin bine de o vâsla"100. Și dacă nu ai fost informat amănunțit
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
presentibus ser Bastiano ser Nicolai Guidonis de Pistorio notario ad presens dictorum dominorum et Iohannebaptista Michaelis Romuli mazerio dictorum magnificorum et excelsorum dominorum testibus etc. Spectabiles viri Philippus Alexandri de Machiavellis et Iohannes Gherardi Iohannis de Machiavellis cives et mercatores Florentini constituti ut supra coram me notario infrascripto et testibus suprascriptis sponte et ex certă scientia etc., non vi dolo etc. per se et eorum et cuiuslibet eorum heredes etc. omni modo etc. promiserunt et quilibet eorum promisit etc. prefatis magnificis
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli, a Donato, a messer Ciaio. Non altro. Christo vi guardi. Franciscus Victorius orator Die 23 Novembris 1513, Rome. Francesco Vettori 132 Scrisoare către Niccolò Machiavelli noiembrie 23, 1513 La 11 martie 1513, cardinalul Giovanni de' Medici a devenit primul florentin ales vreodată că Papă, alegându-și numele Leon al X-lea. Familia Medici controla astfel papalitatea și guvernul Florenței, în mod simultan. Odată cu festivitățile proclamate în Florența cu această ocazie, s-a anunțat și o grațiere a prizonierilor. Machiavelli, care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mea, ele nu au tratat în mod adecvat impactul scrierilor lui asupra studiului republicanismului 7. Așa cum a observat unul dintre acești autori, prietenul Riccardo Fubini, dezbaterea privind marile teze ale lui Baron, conform cărora primele idei republicane cultivate de umaniștii florentini de la începutul secolului al XV-lea au fost rezultatul unei îndelungate bătălii militare și diplomatice dintre Florența și Milano, a tins să facă obscur mai curând decât să lumineze sensul general al ideilor lui Baron 8. Teza să nu a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe valori similare. Marele proiect istoric al lui Baron a fost de aceea să traseze calea de recuperare în Europa renascentista a idealurilor republicanismului antic. Apare astfel un fapt firesc că scrierile de la începutul secolului al XV-lea ale cancelarului florentin Leonardo Bruni să atragă atenția lui Baron, dat fiind că Bruni a fost cel mai important dintre primii umaniști angajați în răspândirea gândirii morale și politice a lumii antice pe parcursul secolului care a reînviat cultură clasică 11. La fel de firesc a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]