49,224 matches
-
comune ale literaturii universale. O parte dintre aceste tehnici au fost continuate, cu siguranță, pe filiera Joyce, dar sud-americanii, mai ales Márquez, n-ar fi fost ceea ce sînt fără, cum să-i spun, precedentul Faulkner. Că așa-numita tehnică a fluxului conștienței (nu al conștiinței, cum scriu mulți, cu o confuză lejeritate) e un bun pe care Faulkner însuși l-a luat cu împrumut, ca și Joyce, de altfel, după ce a fost teoretizat de Gertrude Stein și inventat de un autor
Faulkner și Biblia secolului 20 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9241_a_10566]
-
panică, își varsă furia pe tânărul cu cap frumos, "de lup tânăr". Toată povara vechilor și noilor întâmplări, a morții bunicii sale, apasă de acum pe umerii lui. Însă, mai importantă în economia simbolică a povestirii este această mișcare de flux istoric și reflux omenesc. Esențial este faptul că, până la urmă, dreptatea se face, într-o formă sau alta. Fără articulări didactice și mesaje moralizatoare, menținându-se, dimpotrivă, într-un tipar evenimențial, nuvela Acasă transmite mai mult decât spune efectiv, lărgind
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
de șișic, aduce în prim-plan lumea hoților de cai, avându-l ca șef pe Bozoncea, respectat de ceilalți ca un "stăpân". Al treilea capitol, Lume, lărgește perspectiva la întregul peisaj social al mahalalei. Camera de imagine se rotește cinematografic, fluxul de cadre ale prezentului este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
lumea anglofonă. Vă prezentăm fragmente din cronicile de întâmpinare scrise în Anglia și în Statele Unite în vara acestui an. Adam Novy, în The Believer, august 2007: }epeneag tratează personajele ca pe un set de contingențe ale căror euri sunt un flux de creație perpetuă. Omul cu flori apare atât la persoana întâi, cât și la persoana a treia, adesea în același capitol. Este atât temător, cât și agresiv, locvace și conștient de limitele limbajului, în mod pesimist conștient că va eșua
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
Se instalează o halucinație pe materia civilizației care se-nchide în cerc vicios: Voi mai avea clipe,/ Voi mai avea trup?// Zile încep să dea în afară/ Precum șuvoiul în vremea furtunii.// Se învîrte casa, se învîrte lumea cu mine" (Flux). Treptat, imaginea cetății maștere se-ntunecă, se prăbușește de tip vegetal a ființei vulnerate: "Cerșetori aproape la fiecare colț,/ Mîini întinse ca niște cangrene,/ Ziduri flămînde, jeg.(...) Nu blestemi, nu strigi, nu plîngi,/ îți faci cruce, suspini,/ Ești un tei
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
afiș al actualității în ultimii ani, de la atentatul terorist de la World Trade Center New York, din 11 septembrie 2001, până la grenada aruncată în curtea Liceului "Jean Monet" din București, oferă fundalul care îl situează pe cititor într-o realitate imediat recognoscibilă. Fluxul agențiilor internaționale de știri, urmărit zilnic de jurnalistul de politică externă Pavel Samsonov (eroul romanului lui Dan Stanca), urmează cu strictețe o cronologie pe baza căreia s-ar putea scrie istoria politică a anilor din urmă. Nu lipsesc războaiele purtate
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
două") și de la care, în perioada în care se află în armată, unde, într-o bună zi mănîncă "la cazan, din curiozitate", primește afectuoase telegrame. Mărturisește, nu fără o undă de snobism, că a intrat "în circuitul" Bibeștilor, printr-un flux de "telegrame, scrisori, invitații, convorbiri, ecouri care se întretaie în triunghi", lucrurile petrecîndu-se "ca și cum eu aș fi în viața lor un personaj capital". Prînzește cu oameni de vază: "Masă de seară cu Rosetti și Camil la G.M. Cantacuzino, care mi-
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
Dintre interbelici, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu lucrează astfel, iar dintre contemporani Nicolae Breban și Augustin Buzura. Explorarea romanului-roman e deopotrivă retrospectivă, introspectivă și prospectivă. Construcția e foarte complexă, fără fragmente detașabile. Nici o secvență nu reflectă întregul ca în romanul-nuvelă. Fluxul narativ nu merge într-o singură direcție, ca în romanul-povestire. Temporalitatea poate fi dată înapoi, poate fi oprită sau poate fi precipitată înainte, iar aceste manevre ale narațiuni sunt folosite imprevizibil de către un constructor capricios. Romanul-povestire este aproape epuizat ca
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
o nuanță artistică. Oricât de hâdă, de oribilă ar fi lumea din jur, Arta ne salvează. Stilizarea este modalitatea curentă, pentru Vasile Gârneț, de a-și construi versurile. Dar ea echivalează, totodată, cu o deturnare a pericolului conștientizat, cu întoarcerea fluxului rezidual al lumii. Prin "declanșarea" ficțiunii, caligrafia acoperă leprozeria. Urletele leproșilor "decorează cerul", pe când micul cerc de prieteni peripatetizează prin grădini cultivate, abordând subiecte ca "ecologia sufletului". Stampele abundă în prima secțiune a volumului. Iar a doua se încheie printr-
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
sentimental, sexualizant și mistic. Pe celălalt fir (la Cristian Popescu, Ioan Es. Pop și, respectiv, Teodor Dună): un eu prăbușit, care a făcut implozie în propria memorie, jupuindu-și la nesfârșit, cu masochism, rănile cărnii și ale spiritului, întrerupând voit fluxurile vitale și trăin-du-și moartea. Diferența specifică e dată de îmbătrânirea accelerată, prematură, teribilă a poetului tânăr. Cei mai buni autori din această generație lirică, Marius Ianuș și Ruxandra Novac, Teodor Dună și Dan Sociu, Ștefan Manasia, Claudiu Komartin și Elena
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
împotriva corupției - și mai sunt și altele. Mă consternează, în schimb, conflictul lui cu guvernul Tăriceanu, indiferent cine e de vină, nu am sentimente negative față de dl. Tăriceanu, aș zice, precum franțuzul entre les deux mon coeur balance. - în implacabilul flux temporal, ne descoperim cu toții afinități, ne disociem cu toții de persoane, concepții, fapte ce ne contrariază. De cine te simți apropiat dintre personalitățile literare care te-au precedat sau cu care ești contemporan, în raport cu cine te simți într-o postură opusă
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
sezonier al turismului în zonă și faptul că turiștii revin an de an aici. În plus, numărul turiștilor, așa cum urmează să arătăm, va crește constant după 1989. • Situații caracterizate mai mult de deficit decât de abundență. Deși în anumite momente fluxul de resurse (turiștii, în cazul nostru) atinge un maxim (este vorba de perioada de vârf a sezonului estival), în rest, situațiile pot fi considerate de deficit. Sezonul turistic durează, în medie, două luni/an. Dacă mai adaugăm și faptul că
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de resurse (turiștii, în cazul nostru) atinge un maxim (este vorba de perioada de vârf a sezonului estival), în rest, situațiile pot fi considerate de deficit. Sezonul turistic durează, în medie, două luni/an. Dacă mai adaugăm și faptul că fluxul de turiști depinde și de alți factori, de condițiile atmosferice, spre exemplu, putem avea o imagine elocventă a fenomenului. • Utilizatorii bunurilor efectiv își pot face rău unii altora, dar nu și celor din afară. Unitățile de resurse (turiștii) nu pot
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
poate observa, Ostrom operează cu o distincție importantă între sistemul de resurse, care reprezintă mai degrabă variabile în măsură să producă în condiții favorabile o cantitate maximă dintr-o variabilă fără să dăuneze nici stocului, nici sistemului de resurse, și fluxul unităților de resurse, adică ceea ce indivizii își însușesc sau utilizează din sistemul de resurse. Cu aceeași distincție vom opera și noi în cadrul analizei, fiind interesați de modul în care zona costieră (în special plaja și fondul funciar) este administrată în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
analiză pentru explicarea unor situații diferite de cele care se concentrează exclusiv pe resursele tradiționale. Mai trebuie menționat că tratarea distinctă a sistemului de resurse (în special, furnizarea și producerea, adică ceea ce asigură și întreține pe termen lung resursa) de fluxul unităților extrase, adică de apropriere și utilizare, este necesară din rațiuni metodologice. Astfel, consider că aproprierea și utilizarea pot fi analizate mai degrabă cu ajutorul teoriei bunurilor private decât cu ajutorul teoriei bunurilor publice, în timp ce în cazul furnizării și producerii, procesul de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
importantă legată de prezența turiștilor în zonă este deci aceea că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Chiar dacă după 1989, pe fondul schimbărilor instituționale de nivel constituțional, care vor permite accesul în zonă mult mai ușor, fluxul turiștilor crește constant, vom constata în con tinuare diferențe importante legate de modul în care comunitățile locale profită de oportunitatea oferită de prezența turiștilor. Strategiile actorilor locali (apropriatori) pe care ne vom concentra în continuare vor fi condiționate de o
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
către cooperare se întăreau, iar relațiile între localnici se consolidau (Tașcu-Stavre, 2011, p. 147). Odată tabloul perioadei de până la momentul 1989 completat, putem sintetiza diferențele dintre cele două localități astfel: • în 2 Mai: accesul și rezidența permise vor determina un flux al turiștilor relativ constant în zonă; plaja va reprezenta un punct de atracție și va fi utilizată în scopuri turistice; se vor face investiții care vizează modernizarea gospodăriilor în scopul sporirii veniturilor din turism; • în Vama Veche: accesul limitat și
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
zonă; plaja va reprezenta un punct de atracție și va fi utilizată în scopuri turistice; se vor face investiții care vizează modernizarea gospodăriilor în scopul sporirii veniturilor din turism; • în Vama Veche: accesul limitat și rezidența restricționată vor determina un flux sărac și limitat al turiștilor; plaja este subutilizată; în plus, reglementările sporesc spectrul strămutării întregii comunități și vor determina stoparea oricărui tip de investiție și migrarea către alte localități, ceea ce conduce la depopularea întregii comunității în preajma anului 1989; localnicii rămași
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
fie petru că era mai economic să utilizezi produsele cumpărate din magazinele de la oraș. Sintetizând trăsăturile contextului instituțional și al strategiilor de viață în zonă într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: accesul și rezidența permise vor crește fluxul de turiști („turism de curte”); plaja este utilizată în scopuri turistice și întreținută de autorități; apar antreprenorii locali din rândul rezidenților; determină câștiguri suplimentare din turism; • în Vama Veche: accesul și rezidența permise vor determina descoperirea de către turiști a zonei
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de a vinde pământul, tot mai mulți nerezidenți vor investi în facilitățile de cazare de aici. Relația care se dezvoltă cu turiștii, de tip întreprinzător - fan (vezi și Mihăilescu, 2005), prin care antreprenorul încearcă să extragă cât mai mult din fluxul de turiști în beneficiul propriu, va afecta localnicii, care pierd competiția în fața celor nou-veniți. Dacă mai ținem cont și de faptul că pe fondul slabelor constrângeri urbanistice nerezidenții investesc în unități de primire și cazare de tip hotelier cu un
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
sociale discutate anterior conduc la evitarea fenomenului de dispersare a rentelor, specific în Vama Veche. Evitarea dispersării rentelor s-a produs și datorită faptului că dezvoltarea unei relații de tip gazdă-client fidel va asigura, pe de o parte, extragerea unui flux constant de turiști, iar pe de altă parte, nu va permite ca de pe urma turiștilor să beneficieze cei nou-veniți. Numărul străinilor prezenți de altfel în 2 Mai este de numai 15%, în timp ce în Vama Veche se apropie de 60%. În tot
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
și normele de la nivelul comunității: o comunitate mult mai omogenă în care continuă să predomine relațiile bazate pe încredere. Sintetizând într-un mod comparativ contextul instituțional și strategiile adoptate de cele două comunități analizate, constatăm următoarele: • în 2 Mai: creșterea fluxului de turiști („turism de curte”) permite liberalizarea reglementărilor urbanistice; modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi în contrast cu specificul local; câștiguri suplimentare din
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi în contrast cu specificul local; câștiguri suplimentare din turism, în special pentru localnici; • în Vama Veche: creșterea fluxului de turiști a condus la liberalizarea reglementărilor urbanistice; investiții masive din rândul nerezidenților în achiziția de terenuri și construcții; reducerea câștigurilor din turism în rândul localnicilor; construcțiile noi predomină și distrug practic imaginea localității; câștiguri din turism pentru nerezidenți (Tașcu
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
o nevoie proprie, de protejarea unei valori locale sau sti mularea dezvoltării (prin turism, de exemplu) (Tașcu-Stavre și Bănică, 2014). Sintetizând contextul instituțional și strategiile adoptate în cele două comunități într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: stabilizarea fluxului de turiști („turism de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; dezvoltarea moderată a construcțiilor noi; creșterea dependenței localnicilor de sezonul turistic; • în Vama Veche
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
turiști („turism de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; dezvoltarea moderată a construcțiilor noi; creșterea dependenței localnicilor de sezonul turistic; • în Vama Veche: creșterea fluxului de turiști („turism dormitor”) conduce la intervenția mișcării „Salvați Vama Veche”; stabilirea unui parteneriat pentru utilizarea plajei; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; continuarea creșterii numărului de construcții noi; creșterea numărului localnicilor care oferă camere spre
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]