2,048 matches
-
o concluzie asupra discuției anterioare, ne dăm seama că cele trei enunțuri diferă unul de celălalt în diverse moduri. Există întotdeauna un enunț care diferă de celelalte două. Astfel, e) diferă de f) și g) prin nivelul de focalizare. Așadar, focalizarea în e) este singulară, iar în f) și g) este complexă. La fel, e) și f) diferă de g) din punctul de vedere al "persoanei". În cele două cazuri poate fi vorba de FE sau de FP. Ultima diferențiere: e
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ultima diferențiere: e) și g) diferă de f) deoarece în f) nu ne putem reprezenta un anumit FE fără nici o urmă de îndoială. Acest lucru este posibil doar în cazul vorbirii directe. Așadar, presupunem că avem un prim nivel de focalizare (F1) în care focalizantul este extern. Acest focalizator extern delegă focalizarea unui focalizator intern, care se află la nivelul doi de focalizare (F2). În teorie, mai multe niveluri de focalizare sînt posibile. În enunțurile anterioare se vede cu claritate cum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu ne putem reprezenta un anumit FE fără nici o urmă de îndoială. Acest lucru este posibil doar în cazul vorbirii directe. Așadar, presupunem că avem un prim nivel de focalizare (F1) în care focalizantul este extern. Acest focalizator extern delegă focalizarea unui focalizator intern, care se află la nivelul doi de focalizare (F2). În teorie, mai multe niveluri de focalizare sînt posibile. În enunțurile anterioare se vede cu claritate cum focalizarea este transferată de la primul nivel la cel de-al doilea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
îndoială. Acest lucru este posibil doar în cazul vorbirii directe. Așadar, presupunem că avem un prim nivel de focalizare (F1) în care focalizantul este extern. Acest focalizator extern delegă focalizarea unui focalizator intern, care se află la nivelul doi de focalizare (F2). În teorie, mai multe niveluri de focalizare sînt posibile. În enunțurile anterioare se vede cu claritate cum focalizarea este transferată de la primul nivel la cel de-al doilea. O arată forma verbală " a(m) văzut". Asemenea elemente care marchează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vorbirii directe. Așadar, presupunem că avem un prim nivel de focalizare (F1) în care focalizantul este extern. Acest focalizator extern delegă focalizarea unui focalizator intern, care se află la nivelul doi de focalizare (F2). În teorie, mai multe niveluri de focalizare sînt posibile. În enunțurile anterioare se vede cu claritate cum focalizarea este transferată de la primul nivel la cel de-al doilea. O arată forma verbală " a(m) văzut". Asemenea elemente care marchează transferurile de nivel pot fi numite semne atributive
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
F1) în care focalizantul este extern. Acest focalizator extern delegă focalizarea unui focalizator intern, care se află la nivelul doi de focalizare (F2). În teorie, mai multe niveluri de focalizare sînt posibile. În enunțurile anterioare se vede cu claritate cum focalizarea este transferată de la primul nivel la cel de-al doilea. O arată forma verbală " a(m) văzut". Asemenea elemente care marchează transferurile de nivel pot fi numite semne atributive ele indică trecerea de la un nivel la altul și pot rămîne
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asupra raiului. Verbe precum "a vedea" și "a auzi", pe scurt, toate verbele de percepție, pot funcționa drept semne atributive explicite. Mai axistă și o altă posibilitate. Un FE extern poate fi spectator alături de o altă persoană, fără a lăsa focalizarea exclusiv în sarcina Focalizatorului-Personaj. Acest lucru se întîmplă cînd un obiect (pe care personajul îl poate percepe) este focalizat, dar nimic nu arată că ar fi și perceput. Acest precedeu este comparabil cu stilul indirect liber, în care instanța naratoare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
că ar fi și perceput. Acest precedeu este comparabil cu stilul indirect liber, în care instanța naratoare aproximează cu cît mai multă acuratețe cuvintele personajului, fără însă a-l lăsa să vorbească la persoana întîi. Un exemplu de astfel de focalizare în "stilul indirect liber" sau, mai degrabă, "focalizare ambiguă", este prezent în povestirea lui Cehov Doamna cu cățelul: h) 1. O nouă apariție o doamnă cu un cățel deveni subiectul general de conversație. 2. Dimitri Dimitrici Gurov, care petrecuse două
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
comparabil cu stilul indirect liber, în care instanța naratoare aproximează cu cît mai multă acuratețe cuvintele personajului, fără însă a-l lăsa să vorbească la persoana întîi. Un exemplu de astfel de focalizare în "stilul indirect liber" sau, mai degrabă, "focalizare ambiguă", este prezent în povestirea lui Cehov Doamna cu cățelul: h) 1. O nouă apariție o doamnă cu un cățel deveni subiectul general de conversație. 2. Dimitri Dimitrici Gurov, care petrecuse două săptămîni în Yalta și se obișnuise cu aceste
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
drept doamna cu cățelul. Acest fragment este în întregime focalizat de un FE. În al treilea enunț are loc o schimbare de nivel, indicată de verbul "a vedea". În Enunțul 4, se revine la nivelul 1. Însă în Enunțul 5 focalizarea este ambiguă. Acest enunț vine după enunțul în care se afirmă că Dimitri o vede pe această doamnă cu regularitate. Descrierea doamnei, care urmează acestui enunț, ne-am aștepta să fie focalizată de acest personaj: FP2 (Dimitri)-p, dar nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
această doamnă cu regularitate. Descrierea doamnei, care urmează acestui enunț, ne-am aștepta să fie focalizată de acest personaj: FP2 (Dimitri)-p, dar nu există nici un semn care să indice o schimbare de nivel. În partea a doua a enunțului, focalizarea este din nou atribuită Focalizatorului Extern 1. Prima parte a Enunțului 5 este focalizată atît de FE1 cît și de FP2. O astfel de focalalizare dublă (sau oricum ambiguă) între două nivele, în care FE "se uită peste umărul" Focalizatorului-Personaj
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de FE1 cît și de FP2. O astfel de focalalizare dublă (sau oricum ambiguă) între două nivele, în care FE "se uită peste umărul" Focalizatorului-Personaj, poate fi indicată printr-o notație dublă FE1/FP2. Este posibil și să distingem între focalizarea dublă, care poate fi reprezentată de FE1+FP2, și focalizarea ambiguă, în care e anevoie de spus cine focalizează: FE1/FP2. În h), această diferență nu poate fi sesizată. În relație cu evoluția povestirii, cîtă a mai rămas, FE1+FP2
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dublă (sau oricum ambiguă) între două nivele, în care FE "se uită peste umărul" Focalizatorului-Personaj, poate fi indicată printr-o notație dublă FE1/FP2. Este posibil și să distingem între focalizarea dublă, care poate fi reprezentată de FE1+FP2, și focalizarea ambiguă, în care e anevoie de spus cine focalizează: FE1/FP2. În h), această diferență nu poate fi sesizată. În relație cu evoluția povestirii, cîtă a mai rămas, FE1+FP2 pare a fi cea mai probabilă situație. Suspansul Cîteva remarci
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ocupa aici de suspans ca proces psihologic. Dacă definim suspansul ca rezultatul unor procedee prin care cititorul sau personajul este determinat să își pună întrebări al căror răspuns este aflat mai tîrziu, este posibil să distingem, pornind de la ideea de focalizare, cîteva tipuri de suspans. Aceste întrebări pot apărea și își pot afla răspunsul într-un timp foarte scurt, sau abia la sfîrșitul povestirii. Este de asemenea posibil ca răspunsul la unele întrebări să fie oferit destul de repede, iar altele să
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
policier, căutare) cititor + personaj (amenințare) cititor personaj + (secret, de exemplu Of Old People) cititor + personaj + (fără suspans) În toate aceste forme de suspans se poate analiza pe rînd, dacă este necesar, ce personaj cunoaște răspunsul și prin ce canal de focalizare (FE1 sau FP2) află cititorul răspunsul. 8: Povestiri vizuale După cum am sugerat în analiza picturii lui Aptekar și atunci cînd m-am referit și la alte imagini vizuale, nu există nici un motiv să limităm analiza naratologică doar la texte. Narativitatea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
domeniul istoriei artei, însă, naratologia nu este foarte populară. Acest lucru este de înțeles, întrucît interpretarea în istoria artei s-a axat adesea pe narațiunile pe care imaginea se presupune că le "ilustrează", subordonînd astfel narațiunea vizuală celei literare. Deși focalizarea nu este prin definiție vizuală, ea reprezintă punctul cel mai potrivit de unde se poate încerca o introducere a elementelor de "naratologie vizuală". Ceea ce s-a spus despre narațiune în general este valabil și pentru imagini: conceptul de focalizare se referă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
literare. Deși focalizarea nu este prin definiție vizuală, ea reprezintă punctul cel mai potrivit de unde se poate încerca o introducere a elementelor de "naratologie vizuală". Ceea ce s-a spus despre narațiune în general este valabil și pentru imagini: conceptul de focalizare se referă la povestirea reprezentată, iar conceptul de narator la reprezentarea lui, funcționînd ca o perspectivă ce controlează evenimentele (sau fabula). Deși transpunerea conceptului în domeniul vizualului pare ușoară pentru că acesta este strîns legat de noțiunea de perspectivă, o asemenea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
literare. Naratologia vizuală pe scurt Ca să facem conceptul operațional pentru arta vizuală, este mai potrivit să uităm pe moment de fabula mitică sau biblică și să începem cu opera în sine, ținînd cont de următoarele aspecte: 1. În discursul narativ focalizarea este conținutul direct al semnificanților lingvistici. În arta vizuală ea ar reprezenta conținutul direct al semnificanți-lor vizuali: liniile, punctele, lumina și umbra, și compoziția. În ambele cazuri, ca în povestirile literare, focalizarea este deja o interpretare, un conținut subiectivizat. Ceea ce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cont de următoarele aspecte: 1. În discursul narativ focalizarea este conținutul direct al semnificanților lingvistici. În arta vizuală ea ar reprezenta conținutul direct al semnificanți-lor vizuali: liniile, punctele, lumina și umbra, și compoziția. În ambele cazuri, ca în povestirile literare, focalizarea este deja o interpretare, un conținut subiectivizat. Ceea ce vedem este ceea ce vedem cu ochii minții, ceva deja interpretat. Așa cum am menționat în primul capitol, naratorul lui Aptekar evidențiază această subiectivitate distorsionînd subtil copia "exactă". Acest fapt permite o lectură a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
interpretare, un conținut subiectivizat. Ceea ce vedem este ceea ce vedem cu ochii minții, ceva deja interpretat. Așa cum am menționat în primul capitol, naratorul lui Aptekar evidențiază această subiectivitate distorsionînd subtil copia "exactă". Acest fapt permite o lectură a structurii complexe a focalizării, a cărei caracteristică evidentă este linia perspectivei din cadrul picturii copiate. 2. În narațiunea lingvistică există un focalizator extern diferit de narator în funcție, nu în identitate. Acest focalizator extern poate circumscrie un narator intern, diegetic. Pentru analiza narațiunii, această relație
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de circumscriere este crucială. În arta vizuală, aceeași distincție între focalizatorul intern și extern este valabilă, dar nu întotdeauna ușor de reliefat. De exemplu, gestul de a arăta din tabloul lui Aptekar Am șase ani poate fi considerat gestul de focalizare al unui focalizator extern centrat pe personaj. Același gest făcut de femeia din tabloul copiat al lui Boucher este un gest ce ține de focalizatorul intern, centrat pe personaj. Aranjamentul invers față de original din tabloul lui Boucher, astfel încît personajul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
focalizatorul intern, centrat pe personaj. Aranjamentul invers față de original din tabloul lui Boucher, astfel încît personajul alegoric feminin să fie cu spatele la text, dar și mult mai aproape de el, este un act al focalizatorului extern. Privirile celor patru figuri reprezentate evidențiază focalizarea internă ce ajută la construcția fabulei. Doi dintre putti schimbă priviri cu Alegoria Artei, reflectînd astfel, în povestirea înrămată, confruntarea dintre mama și fiul din textul lingvistic: "mama pare îngrijorată. O citesc în ochii ei". Putto 3 nu privește către
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
îngrijorată. O citesc în ochii ei". Putto 3 nu privește către spectator, așa cum ne-am aștepta, ci departe în zare, în afara cadrului picturii, de parcă ar prezice viitorul copilului de șase ani. Această privire poate fi ușor interpretată ca o dublă focalizare, oscilînd între internă și externă, stabilind astfel legătura dintre cele două lumi pe care opera le aduce împreună. 3. În narațiune, fabula este mediată sau chiar produsă de focalizatori. Similar, folosirea conceptului în analizarea artei vizuale presupune că evenimentul reprezentat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
textuală, poate explica aceste diferențe. 5. După cum am văzut la discursul narativ, dacă focalizatorul extern se identifică cu unul intern, această identificare poate da naștere unei combinații discursive numită discurs indirect liber. O asemenea combinație poate apărea și la nivelul focalizării, manifestîndu-se în ceea ce s-ar putea numi gîndire / percepție indirectă liberă. Identificarea dintre un focalizator extern manifestat în imagini vizuale și un focalizator reprezentat în acele imagini poate da naștere unei asemenea combinații care, la rîndul său, va consolida apelul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a romanului lui Walker este atît rasist, cît și sexist, așa cum o dovedește modul în care este reprezentat personajul Sophia. Filmul oferă secvențe vizuale ale acelor convenții de gen ale romanului social care îl leagă de romanul sentimental. Astfel, în privința focalizării externe, elementul "sentimental" este prezentat în culori vii și decoruri pitorești. Acele elemente ale romanului social pe care Walker le utilizează în mod polemic pentru a prezenta în mod critic relația dintre sexism și sclavie sînt golite de conținutul lor
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]