1,177 matches
-
ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum aurantiacum" (crește în păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum variicolor" (trăiește sub mesteceni), " Leccinum versipelle" (crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
foioase, în special sub mesteacăn), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum variicolor" (trăiește sub mesteceni), " Leccinum versipelle" (crește în în păduri (și parcuri, pajiști) sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos și pe langă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Aceasta
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
pitarca portocalie, este o specie de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" de genul "Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de foioase în special sub plopi tremurători, dar și sub plopi precum salcii, din iunie până octombrie. Primul savant care a descris această specie sub denumirea "Boletus rufus" a fost Jacob Christian Schäffer în volumul 2 al operei sale "Fungorum qui în
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
maro închis și cu sulfat de fier verde. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca de exemplu cu "Leccinum carpini" sin. "Leccinum griseum", "Leccinum pseudoscabrum" (trăiește în păduri de foioase în special sub carpeni dar și sub aluni, mesteceni sau plopi), "Leccinum crocipodius" (crește în păduri de foioase, mai ales sub fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
fagi și stejari), "Leccinum duriusculum" (se dezvoltă sub plopi), "Leccinum piceinum" (se dezvoltă în păduri de conifere, mai ales sub molizi pe langă afine), "Leccinum quercinum" (crește sub stejari), "Leccinum roseofracta" (trăiește sub mesteceni), "Leccinum scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteceni), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum versipelle" (crește în în păduri și parcuri, pajiști sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
scabrum" (crește în păduri de foioase, în special sub mesteceni), "Leccinum thalassinum" (se dezvoltä sub mesteceni pe teren nisipos și umed, destul de răspândit, dar numai puțin cunoscut), "Leccinum versipelle" (crește în în păduri și parcuri, pajiști sub mesteceni, păduri de foioase în special sub plopi precum plopi tremurători, dar de asemenea pe sub salcii), "Leccinum vulpinum" sau "Porphyrellus pseudoscaber sin. Boletus porphyraceus" (crește în păduri foioase sau mixte, pe teren nisipos, pe lângă drumuri cu macadam, comestibil dar cam fibros). Aceasta ciupercă are
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare pe cioturi și bușteni în putrefacție și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în primul rând în păduri de conifere, mai rar în cele foioase, de la câmpie până la munte. O regăsim pe tot parcursul anului, dar perioada favorită de dezvoltare o are toamna. "Galerina marginata" precum variația ei "Galerina tomnatica", dețin otravă cu acțiune plasmotoxică accentuată. Amatoxinele conținute (amanitinele α, β, γ, δ, ε), derivate
Gheba de brad () [Corola-website/Science/335304_a_336633]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 32.246 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, si pajiști) aflată în Obcinele Bucovinei (Obcina Mare și Obcina Feredeului), între versantul stâng al râului Moldova și cel drept al Moldoviței. Situl este încadrat în bioregiunea alpina a Carpaților
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Acesta
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 694 hectare. Situl include rezervația naturală Dealul cu Fluturi și reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, pajiști naturale, pășuni, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce protejează un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști stepice subpanonice". Arealul „” este un sit Natura 2000 înființat în scopul
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 19.598 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni și stepe) încadrată în bioregiunea alpină nord-vestică a munților Gutâi - (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a "Depresiunii Baia Mare
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor burete tomnatic. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din iunie până în octombrie (noiembrie) în păduri de foioase precum de conifere umede, în primul rând sub fagi și pini, unde pământul este acoperit de mușchi. Ciuperca crește preferat pe soluri acide. Ordinul Agaricales este de diversificare foarte veche (între 178 și 139 milioane de ani), începând din timpul
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
poate provoca intoxicări letale. El coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele este numit în popor burete porcesc și se dezvoltă foarte des în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere, și de foioase prin locuri ierboase, câteodată chiar și pe cioturi în putrefacție, în grupuri mici, din iunie până noiembrie. O regăsim deja din primăvară, dar perioada favorită de dezvoltare o are în vara târzie și toamna. Acest burete a fost descris sub
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
varianta purtătoare de antigen (sau mutanta) s-a înmulțit și răspândit mai intens decât aceasta fără antigen, astfel "Sindromul Paxillus" apare mai frecvent. În ultimii ani s-a dovedit, că ciupercile de acest soi care cresc atât în pădurile de foioase cât și in pădurile de conifere, au caracteristici fizice vizibile, dar la nivel de ADN ele sunt diferite și incapabile de încrucișare. Decese asociate cu consumul de această ciupercă sunt raportate în principal din Polonia și alte țări est-europene, în
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
uneori pui și ouă ale păsărilor care cuibăresc pe sol (prepelițe și fazani), șoareci, vătui, hoituri, ocazional - jir, ghindă, păstăi, prune, mere. În genere, sunt animale folositoare. Sunt răspîndite în Africa, Europa și Asia, spre nord până la limita pădurilor de foioase, iar spre sud până în insulele din sudul Asiei: Tioman, Sumatera, Jawa, Kalimantan, Mindanao și Filipine. le au lăsat fosile începînd din eocen, cînd trăiau și în America de Nord. Familia erinaceidelor este diferențiate în două subfamilii ("Erinaceinae" și "Galericinae") cu 10 genuri
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 137.359 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și include rezervația naturală omonimă. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a luncii inundabile a Dunării) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, râuri, lacuri, turbării, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.613,30 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni montane, fânețe, abrupturi stâncoase, grohotișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Baiului (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură) și cea continentală a bazinului râului Doftana. prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
depresiunile și văile carpatice împădurite, la altitudini de 600-1 800 m (Masivul Ceahlău, Retezat, Ciucaș; Bucegi și Gârbova; Munții Godeanu și Făgăraș) Trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților: în pădurile de foioase în care predomină fagul și în cele de conifere, cu trunchiuri doborâte la sol, în luncile și văile cu pante însorite, dar cu bogat înveliș de vegetație. Preferă totuși rariștile din inima pădurii și pe cele de pe margini, de unde pot
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 24.424 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de luncă, cursuri de apă dulce, albii părăsite, pășuni și fânețe umede, mlaștini și bălți) încadrată în bioregiunea continentală și panonică; aflată la poalele sud-vestice ale Munților Codru-Moma (grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul carpatic al Occidentalilor
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
sau cu plante spontane, pajiști și grădini, fânețe puternic înierbate, poieni din pădurile de munte, adesea chiar în cele de câmpie, până în pășunile de pe crestele munților și golul de munte (de ex. în Retezat). Evită însă mlaștinile. În pădurile de foioase șoarecele subpământean nu este legat de prezența umidității solului, iar la altitudini de 600-700 m trăiește pe versanții însoriți. Este galericol. Numele șoarecelui subpământean provine de la felul său de viață, dusă în galerii, pe care le face săpând tunele cu
Șoarece subpământean () [Corola-website/Science/333747_a_335076]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.096 hectare. Aceasta include rezervația naturală Pădurea Canaraua Fetii. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]