8,564 matches
-
mei, ca și alte zeci de mii de români. La originea întemnițării a stat un denunț calomnios, care a condus la o înscenare judiciară monstruoasă. Imediat după război, Brauner a apelat la Lucrețiu Pătrășcanu ca să fie salvat materialul „Arhivei de Folclor” create de Constantin Brăiloiu, care emigrase în Elveția. Așa a luat ființă, în 1946, Institutul de Folclor. Tot atunci, soția lui Pătrășcanu, care era ministru, i-a încredințat Lenei direcția unui teatru de marionete, înființat de ea. Doi ani mai
Omisiunea de denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4361_a_5686]
-
care a condus la o înscenare judiciară monstruoasă. Imediat după război, Brauner a apelat la Lucrețiu Pătrășcanu ca să fie salvat materialul „Arhivei de Folclor” create de Constantin Brăiloiu, care emigrase în Elveția. Așa a luat ființă, în 1946, Institutul de Folclor. Tot atunci, soția lui Pătrășcanu, care era ministru, i-a încredințat Lenei direcția unui teatru de marionete, înființat de ea. Doi ani mai tîrziu, Pătrășcanu este arestat. Brauner și Lena sunt implicați în proces, ca urmare a unor acuzații fanteziste
Omisiunea de denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4361_a_5686]
-
Președintele Traian Băsescu a fost actorul unor momente memorabile de-a lungul timpului. În ultimii opt ani Băsescu a lansat o serie de vorbe antologice, care au intrat rapid în folclor. Băsescu a intrat în memoria colectivă cu momentul cunoscut de români sub numele de "Dragă Stolo!". A fost unul dintre primele momente antologice ale președintelui. În cei opt ani Băsescu a lansat și adevărate vorbe de duh, cum ar fi
Top 10 gafe ale lui Traian Băsescu - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/43829_a_45154]
-
Brădulețul („Brăduleț, brăduț drăguț,/ Ninge peste tine./ Haide, vino-n casa mea / Unde-i cald și bine.// Pom de Anul Nou te fac -/O, ce bucurie!/ Cu beteală-am să te-mbrac/ Și steluțe-o mie”). E lucru știut că folclorul, fie și cel nou, conservă fapte de limbă mai vechi, pe care vorbitorii nu le observă și uneori nici nu le înțeleg. În cazul dat, sintagma pom de Anul Nou trece neobservată (cum trece neobservată și involuntara viclenie a apelului
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
cărții tipărite în 1768 la Cluj, dovezile apariției cântecului de lume între modalitățile poetice legitime, în cel de-al doilea sunt fixate caracteristicile speciei în epoca de maximă înflorire, iar în cel de-al treilea sunt precizate relațiile ei cu folclorul. Concluzia lui Mircea Popa este una surprinzătoare, însă bine susținută de texte. Reputat a fi o specie ce ține preponderent de atmosfera fanariotă a sudului și estului României, cântecul de lume a avut o dezvoltare și o circulație cel puțin
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
datorită Festivalului. Este total insuficient. Se ajunge la limitarea fenomenului componistic românesc observat doar prin prisma ultimelor decenii. În plus, compozitorii generațiilor anterioare, cei ai generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești; mergând sau nu pe folclor. Necunoscând aceste aspecte, apelând la tehnici componistice cu totul noi, au fost uitate contribuțiile anterioare. Elementul etnic este neglijat. Îl reperăm accidental, ici-colo, în partiturile unor compozitori de astăzi. Astăzi Enescu ne apare a fi un liant, un factor de
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
jobul de cadru superior în prag de pensionare. Pe seară, își scrie memoriile. Memorii despre un timp recent, sau memorii despre orice timp anterior la care recentul s-a adăpat: gaullismul la Stat, noul roman la Port-Royal, literatura pitorească la folclor, cartierul latin la dedalul parizian medieval; și, mai ales, deconstrucția la Revoluție. Pe măsură ce prestigiile mărcii se veștejesc, etichetele, altădată făcute și lipite la repezeală din urgența de a pune în practică o mașinărie discursivă demult proiectată, se blurează, se scorojesc
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
și doar din trăsăturile portretului. Astfel, Mihail Banciu („conferențiar de literatură română și decan”) l-ar substitui pe Andrei Bodiu, Andy Cruceru („noua stea în ascensiune a facultății”) ar fi Adrian Lăcătuș, în vreme ce Teodor Cossiga („profesor de literatură comparată și folclor”) l-ar disimula chiar pe Alexandru Mușina. Mai departe de atât, însă, spuneam, investigația nu merită condusă. Cine ar putea fi, în lumea reală, protagonistul, Florin Angelescu Dragolea, asistent la catedra de literatură franceză, nu are rost să ne întrebăm
Gentlemen’s agreement by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4502_a_5827]
-
Saurer a vizitat recent România. L-am întâlnit, singur cu sine, într-un grup gălăgios de invitați, la un prezumțios Festival Internațional de Poezie (Porțile poeziei, Reșița, iunie 2012) ce ambiționa să deprovincializeze poezia românească. Între o manea prezentată ca folclor autentic și două laudationes în limbajul de lemn al unui culturnik local, am reușit să descopăr nu doar un prieten pe viață al României, dar și un interesant poet postmodern, gata oricând să vorbească cu condescendență despre acest mit cultural
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
crisan andreescu Crin Antonescu a declarat, marți seara, după ședința Biroului Permanent al PNL că liberalii își asumă și negocierea făcută de Daniel Chițoiu în numele guvernului și proiectul de buget pe anul următor. De asemenea, Antonescu s-a arătat deranjat de "folclorul" din jurul acordului cu FMI și a declarat că "Nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează." Antonescu a subliniat că PNL a susținut la negocierile cu FMI cota unică de 16 la sută și reducerea CAS, iar cele două
Crin Antonescu: Nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34382_a_35707]
-
că mandatul său este pe masă oricând. Ministrul Finanțelor a mai arătat că, în cadrul reformei mari a sănătății, când se vor introduce contribuții private, atunci putem discuta de lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, Antonescu s-a arătat deranjat de "folclorul" din jurul acordului cu FMI. Suntem un popor căruia le place folclorul, spunem bancuri și ne distrăm, dar trebuie să fim riguroși. Folclorul nu trebuie confundata cu știrea". Acesta a continuat, spunând că nu orice stâlp sau piscină vor fi impozitate
Crin Antonescu: Nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34382_a_35707]
-
arătat că, în cadrul reformei mari a sănătății, când se vor introduce contribuții private, atunci putem discuta de lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, Antonescu s-a arătat deranjat de "folclorul" din jurul acordului cu FMI. Suntem un popor căruia le place folclorul, spunem bancuri și ne distrăm, dar trebuie să fim riguroși. Folclorul nu trebuie confundata cu știrea". Acesta a continuat, spunând că nu orice stâlp sau piscină vor fi impozitate. "Stâlpii de retele, la piscine e vorba de construcțiile speciale deținute
Crin Antonescu: Nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34382_a_35707]
-
contribuții private, atunci putem discuta de lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, Antonescu s-a arătat deranjat de "folclorul" din jurul acordului cu FMI. Suntem un popor căruia le place folclorul, spunem bancuri și ne distrăm, dar trebuie să fim riguroși. Folclorul nu trebuie confundata cu știrea". Acesta a continuat, spunând că nu orice stâlp sau piscină vor fi impozitate. "Stâlpii de retele, la piscine e vorba de construcțiile speciale deținute de agenții economici, depozite, platforme, construcții ușoare, metalice și toate construcțiile
Crin Antonescu: Nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34382_a_35707]
-
lui Creangă, pune în relație această ambianță cu personalitatea celor care au emis opinii despre insolitul autor. În esență, observă Constantin Trandafir, în două feluri a fost taxat Creangă în mediul Junimii și în altele: drept un transmițător ideal de folclor, de către unii și, de către alții, drept un puternic scriitor original, creator al unei lumi organice și exponențiale. A doua poziție s-a impus treptat, prin contribuția decisivă a marilor critici, a lui T. Maiorescu mai întâi, chiar dacă nu a scris
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
din sat. Poporul i-a oferit totul lui Creangă, începând cu concepția „sănătoasă” de viață, optimismul și încrederea în izbânda „grupului social” din care face parte, până la preluarea râsului „sănătos”, a gestului, a moralității „omului din popor”, nemaivorbind de valorile folclorului, fiindcă prin arta sa, „Creangă este profund implantat în etosul popular”, miezul apartenenței sale. „În acest genial scriitor popular trăiește conștiința unei mari culturi, la care participă și spre care se întoarce cu o admirație și încredere vrednice de orice
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
la care participă și spre care se întoarce cu o admirație și încredere vrednice de orice umanist european.” La fel cum umaniștii Renașterii se adăpau la izvoarele culturii clasice, greacă și latină, tot așa Creangă recurge la „izvoarele milenare ale folclorului”, de unde extrage „după necesitățile creației sale, răspunsurile consacrate ale înțelepciunii populare”, geniul nefăcând decât să profite de asemenea filon generos. Pledoaria nu se oprește aici. „Opera lui Creangă comunică din toate punctele de vedere cu valorile folclorului, etice și estetice
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
izvoarele milenare ale folclorului”, de unde extrage „după necesitățile creației sale, răspunsurile consacrate ale înțelepciunii populare”, geniul nefăcând decât să profite de asemenea filon generos. Pledoaria nu se oprește aici. „Opera lui Creangă comunică din toate punctele de vedere cu valorile folclorului, etice și estetice... Creangă este profund implantat (!) în etosul popular...”, îngemănare de natură să rezolve ecuația identității. Sigur că un Creangă pus exclusiv în seama poporului, ca „scriitor de origine populară”, e valabil oricărui anotimp istoric, oricărei cenzuri și oricărui
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
recreează o lume a mahalalei bucureștene, realizând o tipologie umană și creând tipuri comice. Marele câștig al noii producții îl constituie colajul muzical ales de coregraf cu ajutorul lui Antonel Oprescu. El se alcătuiește din piese muzicale selectate din așa zisul „folclor de mahala”, interpretate de Zavaidoc, Cristian Vasile, dar și din cântece de dragoste cu marea artistă Maria Tănase. Acestea alternează cu melodii de dans de salon într-o frumoasă simbioză, ceea ce îi oferă coregrafului posibilitatea de a-și scrie o
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
a declarat că "Este o ediție specială a emisiunii O dată-n viață, cu formatul adaptat. (...) Cu acest prilej, m-am revăzut și am colaborat cu artiști mari, dragi mie și vouă. A fost o experiență inedită, am cântat muzică populară, folclor autentic, am îmbinat actoria cu muzica și muzica mea cu folclorul. Am dansat, am râs, m-am distrat și sper ca această voie bună să intre și în casele românilor în seara sfântă de Paște și să le descrețească frunțile
Paște 2014: O vedetă de la PRO TV face spectacol la TVR by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36838_a_38163]
-
viață, cu formatul adaptat. (...) Cu acest prilej, m-am revăzut și am colaborat cu artiști mari, dragi mie și vouă. A fost o experiență inedită, am cântat muzică populară, folclor autentic, am îmbinat actoria cu muzica și muzica mea cu folclorul. Am dansat, am râs, m-am distrat și sper ca această voie bună să intre și în casele românilor în seara sfântă de Paște și să le descrețească frunțile".
Paște 2014: O vedetă de la PRO TV face spectacol la TVR by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36838_a_38163]
-
petreceri și întruniri, una din formele de comunicare era cântatul în comun. O tradiție abandonată astăzi. Recent, prin grija lui Gottfried Habenicht, cunoscut etnomuzicolog german de origine română și a lui Ion Taloș, autor al unor lucrări importante în domeniul folclorului literar, a apărut la Cluj, în editura Argonaut, partea de cântece românești a colecției originale. din colecția Treufest Peregrin, cuprinde o varietate neașteptată de texte poetice aflate în circulație orală în mediul urban al românilor bănățeni și oferă imaginea intereselor
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
Pe patu-mi de moarte eu cânt dureros", unele ușor alterate de circulația orală, au pătruns grație prestigiului de care se bucura în epocă Anton Pann, care le-a inclus în Spitalul Amorului. Editorii volumului observă de altfel interferența profundă dintre folclor și literatura cultă în mediul sătesc. Pentru perioada interbelică, mai recentă, atunci când studia riturile de moarte din satul Drăguș, Brăiloiu a observat că în afară de bocete și cântece religioase, repertoriul funebru includea și versuri, iar unul din ele avea drept text
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
ar fi datorat eforturilor acestui tipograf inimos și, de bună seamă colaboratorilor care i-au furnizat textele cântecelor diverselor grupuri etnice care formau populația orașului. 60 de cântece românești este un volum care ne prezintă un aspect puțin cunoscut al folclorului urban, felul în care conviețuiau cultural diversele grupuri etnice într-un mediu în care se vorbeau multe limbi și se practicau obiceiuri diferite, aflat în afara limitelor spațiului național. El reconstituie de asemeni atmosfera culturală a epocii și are meritul că
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
detestat pe tătucul Stalin în anii 40-50.” - observă realizatorii documentarului. Oricum, Securitatea a vegheat pedepsind nu numai gesturile de rezistență/ nesupunere/ împotrivire, ci chiar și pe cele de simplă luare în derâdere a conducătorilor epocii. Iată un caz, intrat în folclor, așa cum e rezumat el de organele de anchetă: „Stan Gh. Oancea (n. 1901), «chiabur» din Gemenea - Dâmbovița, fost membru în PNL- Brătianu, «duce propagandă intensă contra regimului, propagă ideea răsboiului. A luat în derâdere numele tov. Stalin și al tov.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3704_a_5029]
-
și în Istoria Literaturii Române a lui G. Călinescu, cu un volum, probabil de schițe, intitulat Umoristice. Nu îl știam și totuși îi cunoșteam unele texte, care ca orice zicere din această zonă textuală, cu acoperire în adevărurile vieții, deveniseră folclor. Mi s-a mai întâmplat să constat o situație asemănătoare, când, aflată în una din vizitele făcute la diferite muzee din New York, între care și la cel de Artă Iudaică, am constatat că unul dintre bancurile care circulau la noi
Teatrul și dansul din nou împreună by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3717_a_5042]