5,879 matches
-
Ciprian Porumbescu și foarte aproape de renumele Măriei Tănase. Acești oameni au învățat înainte de nota muzicală, sunetele naturii.” ( Anton Rohian ). Să salutăm și faptul că au fost distinși cu titlul de „Cetățeni de onoare ai comunei Cicîrlău” marea realizatoare de emisiuni folclorice la televiziunea națională, distinsa Eliza Stan și marele taragotist maramureșean și național Dumitru Fărcaș. Să trăiți domnule general Vasile Zete! Cei care n-au fost duminică la Cicîrlău au pierdut mult... Gelu DRAGOȘ Referință Bibliografică: Articol de Gelu Dragoș / Al
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Timbralitatea glasului interpretei de muzică populară, folclorică, de voie bună, ușoară, romanță..., Ionela Prodan trimite toate cântecele sale într-o circularitate adâncă umană, la impactul cu simțurile cele mai sentimentale, mai cu seamă pentru că cele mai multe dintre ele sunt așezate pe un text foarte emoțional, unele fiind interpretate
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
acvilei, cu spatele de culoare brună, ca și a culorii chimirului și care vânează șerpii de pe cărările văilor. Motivul legăturii cu un obiect simbolic, pentru dominarea unei ființe, se regăsește și azi în imaginarul tradițional, cu variații de la o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie, tisău, chingă (în zonele Banatului și ale
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
străzii... Ca și ieri, când și-a terminat piesa a sorbit câteva înghițituri din termosul cu care făcusem cunoștință o zi în urmă. Și tot pe neașteptate trecuse la Bruch, poate Fantastica scoțiană, dacă era să mă iau după nuanțele folclorice Mă gândeam la ea. Mă incita măiestria, cadrul, tristețea ținutei ei. Brațele și îmbrățișarea violoncelului îmi spuneau multe. Uitasem de timpul meu limită și nu am mai privit ceasul. Apoi, am tresărit când l-am auzit pe Ceaikovski. Mă momea
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
un bun spirit organizatoric și programul artistic a fost că de fiecare dată la înălțime. Printre cei care au încântat audiență cu succes s-au numărat soliștii noștri locali: Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi, si formația instrumentala “Balada” din Maryland. O pată de culoare și o prezență apreciată
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
că de fiecare dată la înălțime. Printre cei care au încântat audiență cu succes s-au numărat soliștii noștri locali: Daniela Ilitescu acompaniata de Tucu Stoica și formația de instrumentiști, ansamblurile folclorice “Bucovina” și “Dumbrava”, grupul de copii “Ghiocelul”, grupul folcloric sârbesc "KUD Jelek ", artiștii de muzică folk Mircea și Livia Boian, soliștii Dan Buturca și Victor Cepoi, si formația instrumentala “Balada” din Maryland. O pată de culoare și o prezență apreciată de către toți participanții la aceste frumoase evenimente au fost
PRIMAVARA ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349306_a_350635]
-
Tv și concursul „Vreau să fiu vedetă”, la Antena 1. La ambele am câștigat Marele Premiu. Au fost momente magice, poate cele mai frumoase din anii mei dedicați muzicii, momente în care am pătruns în casele multor iubitori de muzică folclorică prin emisiuni cu multe vizionări, fiind remarcată de unii realizatori de spectacole și producții tv. În afară de muzica populară preferi și alte genuri? Un loc special în viața mea sufletească, în pregătirea și dezvoltarea mea muzicală l-a avut pianul. În
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
protectoare. De-acum la ace sunt blindat, Iar în seringă am la sare... După care au urmat zilele Humorului - un amalgam de distracții de tot felul - bâlci, tarabe, turtă dulce, icoane, oale, cămăși populare, terase cu mici si bere, festivaluri folclorice, defilări canine, defilări cabaline, aterizări cu parașuta, demonstrații aviatice, Nicolae Furdui Iancu, Smiley, Pepe, concurs de sarmale, concurs de epigrame, concurs de caricaturi, expoziții de caricaturi, demonstrații de caricaturi... Ați ajuns cu cititul până la concursul de epigrame ? Ei bine, m-
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
răpitor de frumos, care era Ioana Dîrstar. Ea avea să pornească din râvnă și înzestrare, pretimpuriu, împlinirea cerută de cursul firesc al continuității ființei spirituale a unui neam: grija și dragostea de rădăcinile sale, fructificate în dezvoltarea și înfrumusețarea muzicii folclorice. Venită în crepusculul vieții dintr-acel ianuarie, după care nu s-au schimbat multe calendare, în apropiere de Întorsura Buzăului, la Sărmaș, în județul Covasna, Ioana Dîrstar e o cântăreață de muzică populară care a polarizat căutarea succesului pe trei
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
colabora cu Ansamblul Jidvei România și participa la numeroase spectacole și concursuri, Ioan Dîrstar a mers în trepte ascensive spre o împlinire iremediabilă, artistică. Este azi o cântăreață de muzică populară ce îcepe a se afirma ca interpretă de muzică folclorică și deopotrivă teoreticiană, cercetătoare cunoscătoare studioasă și pasionată a folclorului românesc. Are adunați ca o zestre așezată împăturit în lada veche, deși în noi și puțini ani, multe împliniri. Nu e nevoie de nicio cunoaștere a biografiei sale, însă. Ioana
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
A5 manșetat, 160 pagini) Dintotdeauna, folclorul a constituit izvorul cu apă vie, nectarul din care s-au adăpat scrieri devenite nemuritoare. Indiferent dacă poartă numele de Hașdeu, Eminescu, Creangă, Alecsandri, Coșbuc, Goga, Russo, Negruzzi, Ion Pillat, sursele variate de inspirație folclorică au devenit, în mâna maeștrilor, veritabile bijuterii, ce stau ca mărturii ale unui trecut ancestral, pentru viitorul (din păcate) din ce în ce mai îndepărtat de origini, de tradiții, de folclor. Prin strădania și munca efectivă a unui restrâns colectiv de oameni cu suflet
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
regalității. În „România literară”, titlul ce cuprinde ideea unirii tuturor provinciilor românești, el duce o propagandă avizată pentru Unire, militează pentru pregătirea și înfăptuirea revoluției. Lupta pentru Unire înglobează întreaga activitate din perioada 1859 ; în slujba Unirii el valorifică tezaurul folcloric național, care se va afla în centrul creației sale. Este ales deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
dramatizate, generalizate, speculate și expuse într-un mod exagerat și extrem. În timpul marilor sărbători și prasnice creștin - ortodoxe apar foarte multe reportaje care nu au nimic comun cu semnificația religioasă a sărbătorii respective. Oprindu-se doar asupra tradițiilor populare și folclorice, care sunt reminiscențe ale vechilor culturi antice, reporterii nu amintesc de frumusețea religioasă și spirituală a sărbătorii sau de faptul în care se pregatesc, din punct de vedere duhovnicesc, creștinii pentru întâmpinarea prasnicului. În felul acesta ignoră tot ceea ce are
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
nimicitoare de azi, n-o mai ocrotesc. Și-atunci, ce bine că noi avem cele mai frumoase fete din lume, mai ales în portul popular. Ele iubesc puritatea credinței și culturii populare, lumina rugului spiritului popular, alinătorul și auroralul cântec folcloric românesc! E-atât de bogată, ca o comoară, natura și încă mai avem dreptul să trăim vrăjiți de frumusețe, câtă vreme avem fete frumoase și cântărețe talentate! Întocmai așa-I artista Elena-Daniela Cuculici! La numai douăzeci și cinci de ani are o
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
răzbate atât de departe...! Izbucnește la ea o tinerețe febrilă, o desăvârșită superbitate a fetelor românce care retrezesc spiritul pur românesc, ardoarea și truda, credința, dragostea de folclorul românesc, în toate formele lui de expresie. A pornit în explorarea universului folcloric românesc din anii școlari, ceea ce însuflețește încă o întrebare: cât și-a dăruit sieși din timp și cât s-a încredințat țelurilor?! A absolvit Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din București, secția canto popular, cu profesorii Gavriil Prunoiu și Ionela
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale Argeșului îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea înaltă și legănată sub coapsele cerului, livezile lungi dăruitoare de roadele îndulcirii sau înveselirii, câmpurile ca fețe de pernă îmbibate cu aromele ierbii și florilor; ea cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
a sa, cât și față de a doua familie, artiștii colegi pentru care n-a știut vreodată să manifeste vreo invidie, să țină o supărare, să însuflețească o ceartă... iar, în cele din urmă altceva de ispășit de interpreta de muzică folclorică românească Elisabeta Turcu este respectul etern față de public. Purtându-se într-un splendid costum popular, autentic și strălucitor, cântând cântece culese, alese și șlefuite de la rădăcina folclorului argeșean, cu un glas cuceritor, melodios, mângâietor, respectul față de public e întâietatea dăruirii
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
respectul etern față de public. Purtându-se într-un splendid costum popular, autentic și strălucitor, cântând cântece culese, alese și șlefuite de la rădăcina folclorului argeșean, cu un glas cuceritor, melodios, mângâietor, respectul față de public e întâietatea dăruirii sale, spre slujirea muzicii folclorice! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elisabeta Turcu. Dăruirea de sine întru slujirea totală a folclorului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
Maria Bobina), condus de Al.Florin Țene, va avea loc la Cercul Militar, ora 17, în ultimă joi din această lună, adică în 25 septembrie. Ședință comună a celor două cenacluri va cuprinde un bogat program literar-artistic cu sprijinul ansamblurilor folclorice din Poieni, lansări de carte, prezentarea și lansarea revistei “Agora Literară “, nr.24,(de către redactorul șef Iulian Patca ) și raportul de activitate pe timpul vacanței de vară al Ligii Scriitorilor Români, prezentat de Al.Florin Țene, presedintele național al Ligii Scriitorilor
ÎNCEPE STAGIUNEA CENACLURILOR LITERARE ARTUR SILVESTRI ŞI VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349952_a_351281]
-
liber de la Pensiunea „Melios”. Într-una din seri spectatorii au avut ocazia să audieze un concert extraordinar de muzică ușoară și de dans modern susținut de Andreea Bălan și trupa ei. Cum era și firesc într-o zonă cu tradiții folclorice foarte bogate cea mai mare a spectacolelor desfășurate timp de cinci zile a fost dedicată muzicii și dansurilor populare susținute de ansambluri și soliști vocali și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
interpretează muzică instrumentală și vocală, dansuri. Ansamblul de Dansuri Mărgineanca al Casei de Cultură a Sindicatelor „Nicolae Iorga” din Botoșani a fost înființat în 1987 și este format din liceeni. Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Au în repertoriu cântece și jocuri din aproape toate zonele folclorice ale României: dansuri și obiceiuri specifice zonei Botoșani, care și-au luat numele de la acelea ale localităților: „Flămânzi”, „Tudora”, „Gorona”, „Călărași”, „Rogojești”, „Budești”, „Coțușca”, cât și din alte zone folclorice ale României: Banat, Maramureș, Sibiu, Oltenia, Dobrogea și chiar din Ucraina și Republica Moldova. Poartă costume specifice zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
întâmplări izvorâte chiar din sânul poporului, înlesnindu-le astfel o cât mai largă răspândire”, cu toate că odată cu trecerea timpului în ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele, mai trebuie precizat faptul că aceleași motive folclorice circulă de secole în nordul Dunării, dar și în sudul ei, la populațiile române și aromâne 7. Funcția colindelor a fost supusă procesului general de evoluție a folclorului, funcția rituală din vechime devenind treptat un fapt îndătinat, o tradiție, un
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
-se câte 25-40 de familii pentru o așezare. Ciobanii din Ardeal s-au așezat în Crimeea, la Marea de Azov până în Caucaz sau în Donbas. Salariați din direcția oficiului de studii sub conducerea lui A. Golopenția în cercetările etnografice și folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în orașul Melitopol de la Marea de Azov, unicul restaurant din localitate cu numele de București. Bătrânii spuneau că fiecare familie primise 50 ha, două perechi de boi, scutiri pe 50 de ani, și că
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
lup, acesta venind din vremea festivităților tracilor și al romanilor care are o legendă interesantă. Se spune că în această noapte, lupii se adună și vorbesc între ei, iar cei care îi aud pot muri. Obiceiuri și superstiții Conform viziunii folclorice, în noaptea strigoilor, porțile dintre cele două lumi se deschid și numai acum cei plecați dintre noi pot veni să ne viziteze. Din acest motiv, este considerată o noapte a groazei pentru că acum are loc lupta dintre strigoii morți și
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]