1,316 matches
-
25 volume din revista „Șezătoarea”, Fălticeni, 1931; Noțiuni de folclor, București, 1933; Ouăle de Paști, București, 1937; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Fălticenii. Cercetări istorice asupra orașului, Fălticeni, 1938; Zbuciumul unui suflet nou. Jurnalul unei femei, București, 1938; Învățători folcloriști, București, 1940; Meșteșugul văpsitului cu buruieni, București, 1943; Literatură populară, I-II, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1977-1985. Ediții: Teodor Vârnav, Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), pref. edit., Râmnicu Sărat, 1893; Nicolae Gane, Novele, pref. edit., București, 1938
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
de ani, București, 1938; Vasile Netea, Înalt Prea Sfinția Sa Patriarhul dr. Miron E. Cristea. La împlinirea vârstei de 70 de ani (1868-1938), Târgu Mureș, 1938; Iorga, Oameni, IV, 301-302, 305-306; Bârlea, Ist. folc., 418-419; Iordan Datcu și Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor, București, 1979, 153-154; Antonie Plămădeală, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Antonie Plămădeală, Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și corespondențe
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Todoran, Secțiuni, 162-188; Petru Poantă, Poezia lui George Coșbuc, Cluj-Napoca, 1976; Manolescu, Teme, III, 153-157; Dicț. lit. 1900, 228-233, Negoițescu, Alte însemnări, 5-45; Lucian Valea, Coșbuc în căutarea universului liric, București, 1980; Dima, Viziunea, 72-75; Constandina Brezu, G. Coșbuc. Erudiția folcloristului, MS, 1982, 4; George Coșbuc interpretat de..., îngr. și pref. Maria Cordoneanu, București, 1982; Craia, Orizontul, 41-44; Scarlat, Ist. poeziei, II, 161-170; Lucian Valea, Pe urmele lui George Coșbuc, București, 1986; Cioculescu, Itinerar, V, 285-290; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 46-57; Rău, Efigii
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
sporit capacitatea de a rezolva probleme spinoase, de a orienta investigația spre fapte relevante pentru natura problemei cercetate și totodată semnificative pentru conceptualizare. Îmbogățirea reciprocă a perspectivelor disciplinare Perspectiva sociologică a potențat și îmbogățit propria optică a medicilor, economiștilor, esteticienilor, folcloriștilor, juriștilor etc. Astfel, o atentă examinare a monografiilor publicate va depista în rapoartele detaliate de cercetare, alcătuite de diferiți specialiști, preocupări inedite pentru reprezentanții respectivelor discipline. De pildă, personalități de frunte ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, Aurel (sfârșitul sec. XIX - prima jumătate a sec. XX), folclorist. A fost preot în satul Maidan (azi Brădișoru de Jos, j. Caraș-Severin), unde s-a căsătorit cu fiica preotului Sofronie Liuba, pasionat culegător de folclor. În colaborare cu acesta, I. a întocmit monografia satului Maidan, incluzând date geografice, antropologice, sociale
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
, Dimitrie (8.X.1856, Suceava - 25.V.1927, Cernăuți), folclorist. Fiu al Domnicăi, fiica preotului din Straja, și al lui Nicolae Dan, cizmar, D. face studii gimnaziale la Suceava și, din 1876, studii universitare de teologie la Cernăuți; în 1880 este hirotonit preot la Straja, precum și în alte localități bucovinene
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
CÂRSTEAN, Stelian (19.II.1942, Rădăuți), folclorist. Este fiul Adelei (n. Rudișteanu) și al lui Vasile Cârstean, învățători. După studii liceale la Rădăuți și studii universitare (1960-1964) la Facultatea de Filologie a Universității din București, este, succesiv, profesor la Botoșani (1964-1971), instructor la Consiliul Culturii și Educației
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
Timișoara, 1984. Repere bibliografice: Liviu Jurchescu, Un Creangă al Banatului: Gh. Cătană, „Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Semenicul”, 1928, 10-11; Cosma, Bănățeni, 95-97; Cornel Corneanu, Doi ani de la moartea lui Gheorghe Cătană, „Revista Institutului Social Banat-Crișana”, 1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M.
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
1946, ianuarie-iulie; Ion Apostol Popescu, Un neobosit pedagog și folclorist bănățean: George Cătană, O, 1958, 9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
D.[umitru] (10.III.1879, Slatina - 2.VI.1964, București), istoric literar, teoretician și critic literar, stilistician, folclorist. Fiu al Eufrosinei Caracostea (n. Bichan), profesoară, și al lui Nicolae Caracostea, judecător, C. se trage dintr-o familie (Bălan) de aromâni epiroți din satul Negadis. Printre ascendenții săi se numără profesori și directori ai gimnaziului din Ianina. A urmat
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
variantelor fiecărei creații el a întemeiat geografia folclorică. Analoagă metodei istorico-geografice finlandeze, orientarea se deosebește de aceea a lui Antti Aarne mai ales prin faptul că atribuie egală însemnătate variantelor, negând existența unui prototip originar. O idee esențială a studiilor folcloristului e și aceea că literatura orală se cere estimată după criterii specifice, inerente mentalității populare, arhaice. Astfel, nu doar în basme, ci și în balade, criteriul veracității, al adevărului istoric ar fi inoperant. Absolutizarea acestui punct de vedere - judicios, de
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
, Gheorghe (29.X. 1898, București - 29.III.1965, Paloș, j. Brașov), folclorist. După ce urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, cursurile de vară pentru învățători din Săliște și Deva și pe cele ale Școlii Normale din Sibiu (1922-1924), funcționează ca învățător în Plotonești-Ciuc, Bârsău-Ilia, Cobor și Roadeș-Agnita și la Paloș. Regiunea Cohalmului, din
CERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
care s-ar putea adăuga și interesul pentru arhitectura tradițională a locului, constituie un capitol consistent în economia revistei, benefiicind de multe studii și texte ilustrative: Dumitru Colțea, Obiceiuri și credințe mitice în cultura populară bihoreană (4-5/1990), Crăciun Parasca, Folcloriști bihoreni: Ioan Tamaș (2/1990), George Manea, Icoane pe sticlă din vestul Maramureșului (5/1991), Dumitru Iuga, Țara Maramureșului. Dicționar istoric etc. Se publică numeroase documente privind istoria Transilvaniei (cu accent pe perioada horthistă) și a Basarabiei. În primii ani
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
revistă săptămânală ilustrată apărută la București din aprilie 1882 până în decembrie 1884 și din septembrie 1890 până în iunie 1891. Proprietar și director a fost Frédéric Damé, care îngrijea și redactarea propriu-zisă a revistei, cu excepția unei perioade din anul 1884, când folcloristul Dumitru Stăncescu a funcționat ca redactor. Publicația era accesibilă unor cititori cu un nivel mediu de cultură. În C. puteau fi citite „romanțe, nuvele, poezii, varietăți, mode, muzică, arte, știință pentru toți”. Lista colaboratorilor este impunătoare, dar multe dintre texte
CIMPOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
CIOBANU, Ion D. (25.IV.1910, Culnaia Veche-Odessa - 8.I.2000, Chișinău), prozator și folclorist. A absolvit Institutul Pedagogic din Tiraspol (1932), fiind apoi șef al Secției de limbă și literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifice (Tiraspol- 1939, Chișinău, 1940-1941), director al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al Academiei de Științe de la Chișinău
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
CIOBANU, Valeriu (4.IV.1917, Nemirov-Chișinău - 21.XII.1966, București), istoric literar, folclorist, poet și traducător. Este fiul Annei (n. Schmidt) și al lui Ștefan Ciobanu, istoric literar. C. face studii primare și liceale la Chișinău și urmează filosofia și literele la București (1936-1940), concomitent cu Școala Normală Superioară (transformată în Academia Pedagogică
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
, I.[on] C.[onstantin] (22.V.1908, Albulești, j. Mehedinți - 19.II.1996, București), istoric literar, folclorist și comparatist. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al lui Constantin Chițimia, țărani. Urmează școala primară în satul natal (1915- 1920), apoi Liceul „Traian” din Turnu Severin (1922-1930) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1934), specializându
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
mânuiește cu pricepere și rigoare universitar-pozitivistă instrumentele de lucru și materia supusă exegezei prin prisma unei concepții bine structurate. Interesul pentru literatura română veche se întrepătrunde organic cu preocupările pentru creația populară. De astă dată, cercetările vor fi strânse în Folcloriști și folcloristică românească (1968), volum distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Concentrându-și atenția asupra principalelor direcții în folcloristica din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, C. insistă mai ales asupra școlii lui B.P. Hasdeu. Pornind de la
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
un adevărat cult printre elevii săi, cât și ale omului de o rară modestie și de o generozitate întemeiată pe inepuizabile energii afective. SCRIERI: Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel, București, 1939; ed. 2, București, 1942; Folcloriști și folcloristică românească, București, 1968; Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971; Probleme de bază ale literaturii române vechi, București, 1972; Literackie studia i szkice rumunistyczno-polonistyczne, Varșovia, 1983. Ediții: B.P. Hasdeu, Ion Vodă cel Cumplit, pref. edit., Craiova, 1942; Teodor
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
, Dimitrie (30.IV.1828, Arpătac, azi Araci, j. Covasna - 31.XII.1891, Brașov), folclorist. Fiu al preotului Gheorghe Cioflec, C. beneficiază de o bună educație, având profesor la Gimnaziul Greco-Catolic din Brașov, printre alții, pe Iacob Mureșianu. Se bucură de sprijinul lui Andrei Șaguna pentru a urma la Viena cursuri de pedagogie, absolvite în
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
de Virgil Florea. Culegerea, a cărei autenticitate a fost confirmată de colecțiile ulterioare și în care se regăsesc multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit. 1900, 182-183. L.Bd.
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
confirmată de colecțiile ulterioare și în care se regăsesc multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit. 1900, 182-183. L.Bd.
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit. 1900, 182-183. L.Bd.
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
, Victor (15.II.1940, Drăgănești, j. Bălți), folclorist. Este fiul lui Alexandru Cirimpei, țăran. A urmat Facultatea de Filologie la Chișinău (1958-1964) și doctorantura la Moscova (1965-1967). Din 1964 a lucrat, în cadrul Academiei de Științe din Chișinău, ca laborant delegat la doctorantură și cercetător științific. În 1968 devine
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]