KorAP: Find »[drukola/base=formativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...44 45 46 ...124 >

3,085 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate, ipoteze, cunoaștere științifică, simboluri, interpretare, abordare calitativă formativă, transdisciplinară, reglatoare). 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații Evaluarea poate fi abordată din mai multe perspective-paradigme, între care cea formativă rămâne actuală și tot mai mult valorificată, dar prin corelare cu alte paradigme actuale (cognitivism, constructivism, abordare critică, abordare interpretativă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate, ipoteze, cunoaștere științifică, simboluri, interpretare, abordare calitativă formativă, transdisciplinară, reglatoare). 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații Evaluarea poate fi abordată din mai multe perspective-paradigme, între care cea formativă rămâne actuală și tot mai mult valorificată, dar prin corelare cu alte paradigme actuale (cognitivism, constructivism, abordare critică, abordare interpretativă a educației) și pornind din distincția cantitate (pozitivism) și calitate în educație. Fiind nouă, ea cere o intensă cercetare a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
paradigme actuale (cognitivism, constructivism, abordare critică, abordare interpretativă a educației) și pornind din distincția cantitate (pozitivism) și calitate în educație. Fiind nouă, ea cere o intensă cercetare a diferitelor ei probleme aplicative și deci de format o cultură a evaluării formative, la actorii educației (Lynch, 2003, pp. 1-7). Dacă educația actuală este dominată de paradigma formării competențelor, ca sens integrativ pentru dezvoltarea personalității, cu reconstrucția corespunzătoare a elementelor curriculumului, cu centrarea pe educat, atunci și evaluarea se concepe pe evoluția acestora

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
depășită dacă nu sunt avute în vedere doar rezultatele măsurabile (cunoștințele), ci mai ales procesele, experiențele de învățare, procedurile, contextul, situațiile, soluțiile alternative folosite care conduc la construcția capacităților, competențelor, atitudinilor. Dacă este în timpul construirii formării, atunci evaluarea este una formativă, pe baza intervențiilor de reglare, prin raportare la particularități, la norme, la valori, la indicatori de performanță, spre deosebire de cea finală, de certificare a performanței, care devine sumativ-integrativă aici. Dar în ambele evaluări astfel se observă, se analizează toate componentele competenței

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
evaluări astfel se observă, se analizează toate componentele competenței prin raportare la aceste criterii, putând rezulta o matrice care să permită interpretările calitative, integratoare (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 95-97). Fiind inclusă între (micro)paradigmele evaluării actuale, cea a evaluării formative servește prioritar respectării diferențierii educației (Scriven, 1967), pentru a preveni erorile în evaluare, care se regăsesc în modul de învățare și atunci educatul trebuie asistat, sprijinit când apare dificultatea, pentru a atinge apoi nivelul așteptat. Și chiar de la începutul abordării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a stimulării autoevaluării, metacogniției, prin mobilizarea achizițiilor în diferite situații practice de verificare a aspirațiilor, de prevenire a eșecului. Totuși se constată că practic (Perrenoud

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a stimulării autoevaluării, metacogniției, prin mobilizarea achizițiilor în diferite situații practice de verificare a aspirațiilor, de prevenire a eșecului. Totuși se constată că practic (Perrenoud, 1999, pp. 12-14) nu se aplică evaluarea formativă din variate motive: de la înțelegerea rolului ei până la aplicarea și pregătirea educatorilor, când încă domină evaluarea normativă, încât adesea evaluarea formativă este considerată ca o sarcină suplimentară pentru educator, ce nu-l poate obliga. Pentru a întregi imaginea actuală a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a aspirațiilor, de prevenire a eșecului. Totuși se constată că practic (Perrenoud, 1999, pp. 12-14) nu se aplică evaluarea formativă din variate motive: de la înțelegerea rolului ei până la aplicarea și pregătirea educatorilor, când încă domină evaluarea normativă, încât adesea evaluarea formativă este considerată ca o sarcină suplimentară pentru educator, ce nu-l poate obliga. Pentru a întregi imaginea actuală a problemelor ei, este util recursul la un tabel sintetic și criterial, în baza referințelor tematice (Abrecht, 1991; Scriven, 1991; Tessmer, 1993

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
1991; Scriven, 1991; Tessmer, 1993; Perrenoud, 1988, 1997; Belleau, 2000; Meyer, 2000; Bell și Cowie, 2001; Lynch, 2003 ; George și Cowan, 2004; Joița 2006; Jason, 2008). Tabel 21: Evaluarea formativ-constructivistă note specifice Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă Esența • Ca tip de evaluare formativă sau de dezvoltare, cu rol de reglare a procesului, este mai mult o strategie de intervenție particularizată, decât o atitudine, pentru a identifica scopul și potențialul educaților în și pentru rezolvarea sarcinilor, în chiar timpul desfășurării activității de învățare directă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de reglare a procesului, este mai mult o strategie de intervenție particularizată, decât o atitudine, pentru a identifica scopul și potențialul educaților în și pentru rezolvarea sarcinilor, în chiar timpul desfășurării activității de învățare directă, devenind un suport de tip formativ (pentru capacități, competențe), dar și educativ (pentru motivație, trăiri, voință, atitudine), pentru a asigura apoi realizarea progresului în raport cu obiectivele. • Face parte integrantă din procesul educațional normal, chiar fiind însoțit și de erori, dificultăți. Este un proces de informare, de judecare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
critice. • Nu este o verificare a stării achizițiilor, ci o interogare și o reflecție asupra procesului, a traiectoriei, a modului lor de învățare, a situației în care se află în învățare, pentru a trece apoi la acțiunea, sarcina următoare. Este formativă orice evaluare care contribuie la reglarea învățării în curs de derulare, în baza valorificării mesajului feedbackului și a constatării evoluției procesului, accentul căzând pe efectele evaluării. Dar nu este numai atât, ca elemente, ci un sistem de gândire și acțiune

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de învățare: aplicarea de chestionare, organizarea de interviuri, redactarea de scrisori către alți colegi, organizarea de dezbateri ulterioare în temă, organizarea unor runde de interpretări, colectarea de opinii postexperiență, recursul la grupuri-focus de analiză. • Moduri proprii ale educaților de tip formativ: înțelegerea sarcinii, conștientizarea sarcinii și a nivelului de atins, autoevaluarea, autocorectarea în raport cu criteriile de realizare și criteriile de reușită. • Moduri de reglare de tip formativ: retroactiv, proactiv și interactiv. • Observația, fiind cea mai des utilizată de către educatorul practician, oferă multiple

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
colectarea de opinii postexperiență, recursul la grupuri-focus de analiză. • Moduri proprii ale educaților de tip formativ: înțelegerea sarcinii, conștientizarea sarcinii și a nivelului de atins, autoevaluarea, autocorectarea în raport cu criteriile de realizare și criteriile de reușită. • Moduri de reglare de tip formativ: retroactiv, proactiv și interactiv. • Observația, fiind cea mai des utilizată de către educatorul practician, oferă multiple oportunități pentru a-și dovedi eficiența și în cunoașterea participării, implicării educaților la procesul învățării: cum rezolvă, cum gândește, cum reflectează, cum conștientizează, cum abordează

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
se pot respecta operațiile de efectuare specifică). Acestea se pot examina și la nivel macroși micro-, pe fiecare caracteristică, când se fac aprecierile la toate cele patru elemente componente (CIPP): context, intrări, procese, rezultate. Este o soluție pentru corectarea evaluării formative, curente a fiecărui element în parte, care nu dă imaginea globală a dezvoltării, a nivelului învățării, dar arată unde sunt dificultățile, erorile de corectat, în raport cu obiectivul general și care se concretizează în evaluarea competențelor, ca element integrativ și orientat spre

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
al învățării devine "a ști să integrezi și să te integrezi", atunci ca evaluare el arată nivelul atingerii criteriilor, a indicatorilor minimali pentru certificare, calificare socio-profesională și care pot fi perfecționate pe parcurs, ca progres prin continuarea evaluării diagnostice și formative, cu accent pe elementele și procesele învățării și dezvoltării continue. Evaluarea competențelor înseamnă un transfer al achizițiilor, în diferite situații de mobilizare a lor integrată, deși depinde de cum au fost construite (Paquay, 2002, pp. 16-31). De aceea sunt evidențiate ca

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a reușitei realizării. Iar literatura pedagogică a evidențiat (Roegiers, 2004b, pp. 70-74) patru dintre acestea, cu efecte practice recunoscute: evaluarea apreciată cantitativ pe baza utilizării măsurării, evaluarea reușitei în pedagogia prin obiective, aprecierea în modelul acțiunii formatoare bazată pe evaluarea formativă și evaluarea pentru competențe prin sarcini complexe. Importanța judecății în evaluare este recunoscută mai ales în evaluarea situațiilor de performanță (Scallon, 2004, p.20; Paquay, 2002, p. 15), prin raportare la: valorile socio-profesionale, obiectivele propuse, cum s-au parcurs programele

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
referențialului specific unei competențe, a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici: la ce nivel, cu ce elemente solicitate, în ce situații practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri de evaluare folosite anterior în procesul învățării (diagnostică, formativă, metacognitivă sau chiar sumativă pe criterii parțiale sau certificativă). ► Problema standardelor aparține operativ fazei finale a evaluării clasice certificative, în aprecierea precisă, măsurabilă a nivelului realizărilor, după ce s-a făcut raportarea la criterii, indicatori, referențiale, ca o sinteză a multiplelor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative și integrative, de esență calitativă, nu mai poate fi raportată prioritar doar la paradigma evaluării sumative clasice, standardizate, pe criterii cantitative, cu o altă misiune. Totuși soluția standardelor este încă apreciată ca fiind valoroasă, mai ales la nivelul deciziilor instituționale

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
mobilizarea resurselor, prin dezvoltarea unei expertize în redactarea planurilor strategice sau adoptarea unui nou management. Atunci accentul să cadă pe: • dezvoltarea integrată a personalității educatului și apoi pe evaluarea ei în aceeași manieră, • procesele învățării și dezvoltării sprijinite pe criterii formative, • construcția acestora orientată către eficacitate, performanță calitativă, • construcția în spirală a integrării resurselor competențelor de bază, de-a lungul școlarității și continuată apoi, • complementaritatea, acțiunea în sistem a factorilor educației, • evaluarea formativă și pe criterii multiple, nu numai a cunoștințelor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
manieră, • procesele învățării și dezvoltării sprijinite pe criterii formative, • construcția acestora orientată către eficacitate, performanță calitativă, • construcția în spirală a integrării resurselor competențelor de bază, de-a lungul școlarității și continuată apoi, • complementaritatea, acțiunea în sistem a factorilor educației, • evaluarea formativă și pe criterii multiple, nu numai a cunoștințelor și în situații complexe reale, • formarea nouă a educatorilor în spiritul calității educației și al rezultatelor bazate pe afirmarea competențelor. Toate aceste deziderate nu pot fi verificate decât prin alternative procedurale, prin

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
că un bun management modern în clasă înseamnă de fapt crearea mediului, a contextului pedagogic facilitator, care: • să ajute educații să-și construiască înțelegerea, • să le influențeze atitudinea, • să-i sprijine și ghideze în îndeplinirea rolurilor, în câștigarea de experiențe formative și educative, • să stimuleze o bună comunicare și relaționare, • să prevadă utilizarea punctelor tari și a celor slabe, a restricțiilor, • să permită luarea științifică, rațională a deciziilor adecvate, • să ofere climatul afectiv necesar, • să provoace alternarea procedurilor și rutelor metodologice

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
să-l monitorizeze, să-l modeleze, să comunice, să atingă standardele cu succes) (T. Bush, 2003, pp. 1-21). Sau sunt sintetizate motive pentru care să fie promovat leadershipul în fața managementului clasic administrativ, ca schimbare de paradigmă (Tomlinson, 2004): • noile obiective formative ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
coparticipant în managementul activității: • acordarea recompenselor (mai ales a celor morale), • creșterea progresivă a performanțelor așteptate și posibil de atins, • redefinirea sarcinilor și punerea în mai multe situații, • anticiparea dificultăților, • pregătirea pentru învingerea dificultăților, prevenirea conflictelor, • antrenarea în realizarea evaluării formative și în formularea de decizii care ar rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de resurse minimale, • valorificarea unor cazuri de reușită model, • exersarea progresivă a manifestării autonomiei în rezolvarea de diferite sarcini de management

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
acestora pentru adaptarea și integrarea socio-morală, nu numai pentru dezvoltarea cognitiv-intelectuală. În plan pedagogic, dincolo de exagerările nondirectiviste, cu tentă mai ales de terapeutică psihosocială, autoritatea și libertatea trebuie interpretate prin prisma conștientizării responsabilității fiecăruia dintre parteneri în realizarea obiectivelor educative, formative. În căutarea fundamentării asupra nevoii acestei echilibrări în interacțiunea educator-educați, ca esență a educației însăși, ca influență a educatorului asupra educatului care se dezvoltă, prin postura de educator-manager și lider recunoscut al clasei, se pot contura mai multe categorii de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
evaluarea planurilor și programelor școlii, politica școlii) sau prin cooperare cu cercetători. • Importanța: conectează teoria la practică, identifică problemele critice și testează soCriterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului trol praxiologic a realului, de interpretare variată, de comunicare, de evaluare formativă. luții de rezolvare, dezvoltă practica educațională, împuternicește și dezvoltă profesional pe educator, îmbunătățește managementul clasei și al școlii. • Presupune corelarea metodelor calitative în identificare, în proiectare, în realizare, în evaluare. Este de esență constructivistă și este cercetare în acțiune a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]