1,258 matches
-
constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară și la unirea treimii ocluzale cu treimea medie. Fața ocluzală are formă de patrulater și prezintă doi cuspizi de dimensiuni particulare pentru fiecare premolar, eu creste cuspidiene sagitale, esențiale și secundare bine exprimate; separați prin șanțul intercuspidian mezio-distal; 2 fose marginale și două creste marginale (mezial și distal). Sunt dinți monoradiculari, cu excepția premolarului 1, biradicular, cu rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două coarne pulpare. Canalele radiculare sunt în general două pentru premolarii superiori și unul pentru
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginile ocluzale sunt sub formă de linii frânte, cu creneluri corespunzătoare cuspizilor. Fețele proximale sunt convexe spre ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de regulă, prin șanțuri verticale vestibulare, concretizează șanțurile orale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de regulă, prin șanțuri verticale vestibulare, concretizează șanțurile orale la acest nivel. Rădăcinile se separă prin ambrazuri radiculare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi cuspizi, delimitând depresiunile feței ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai mare ca cea distală. Rădăcina - în 65
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi cuspizi, delimitând depresiunile feței ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai mare ca cea distală. Rădăcina - în 65% din cazuri, premolarul 1 maxilar are două rădăcini, situate vestibular și palatinal. Rădăcina vestibulară este mai mare (mai lungă și mai groasă) decât cea palatinală (mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de doi cuspizi, cel vestibular fiind de două ori mai mare ca cel lingual. Cei doi cuspizi sunt separați de șanțul principal intercuspidian, mezio-distal, situat mai aproape de fața linguală, curb, cu concavitatea spre vestibular. Șanțul intercuspidian se termină în două fose, mezială și distală, cea distală fiind mai mare. Creasta ocluzală a cuspidului vestibular este mai mare și mai pronunțată decât a cuspidului lingual. Rădăcina are formă de con efilat, ușor aplatizată mezio-distal, cu un șanț pe fețele proximale. Caracteristici pentru
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lingual, marginea mezială fiind mai mare ca cea distală. Relieful poate prezenta două variante morfologice: -cu doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare ca cel lingual, separați printr-un șanț intercuspidian cu direcție mezio-distală, curb, cu concavitatea orientată spre vestibular. Fosele marginale sunt situate mai aproape de regiunea vestibulară a coroanei, cea distală fiind mai mare ca cea mezială; -cu trei cuspizi, când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura linguală mai mare ca cea vestibulară. Cuspizii în ordinea mărimii, sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară a coroanei, cea distală fiind mai mare ca cea mezială; -cu trei cuspizi, când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura linguală mai mare ca cea vestibulară. Cuspizii în ordinea mărimii, sunt: vestibular, mezio-lingual și disto-lingual. Prezintă o fosă centrală și două marginale (mezială și dislală). Din fosa centrală pornesc trei șanțuri: șanțul mezio-distal și centro-lingual, prin unire au forma literei Y. Rădăcina este unică, dar cu dimensiuni mai mari decât a premolarului 1 atât axial, cât și transversal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cea mezială; -cu trei cuspizi, când conturul feței ocluzale este mai pătrat, cu latura linguală mai mare ca cea vestibulară. Cuspizii în ordinea mărimii, sunt: vestibular, mezio-lingual și disto-lingual. Prezintă o fosă centrală și două marginale (mezială și dislală). Din fosa centrală pornesc trei șanțuri: șanțul mezio-distal și centro-lingual, prin unire au forma literei Y. Rădăcina este unică, dar cu dimensiuni mai mari decât a premolarului 1 atât axial, cât și transversal. Pe secțiunea transversală are formă circulară. Apexul este înclinat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de smalț ale cuspizilor sunt ușor convergente și mai aproape de marginea mezială, rezultând pante meziale cu dimensiuni mai reduse și mai abrupte decât pantele distale. Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dimensiuni mai reduse și mai abrupte decât pantele distale. Șanțurile intercuspidiene sunt: mezio-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și mezio-palatinal, cu fiecare extremitate într-o fosă (mezială și centrală); vestibulo-central, situat între cuspizii mezio-vestibular și disto-vestibular. Are o extremitate la nivelul fosei centrale și se termină cu șanțul de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și mai convexă decât cea mezială. Fața vestibulară a molarului 1 mandibular are cel mai complex relief dintre fețele laterale ale dinților. Prezintă două șanțuri verticale: unul mezial, mai profund ce continuă șanțul de pe fața ocluzală și se termină în fosa vestibulară (la jumătatea înălțimii acestei fețe) și unul distal, mai scurt, mai puțin proeminent, îl continuă de asemenea pe cel ocluzal și se termină pierdut. Convexitatea maximă a feței vestibulare este situată în treimea cervicală. Fața linguală este asemănătoare celei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali, în ordinea mărimii: mezio-lingual, disto-lingual, mezio-vestibular, centro-vestibular și centro-vestibulo-distal. Acești cuspizi sunt separați de următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
următoarele șanțuri intercuspidiene: - șanț intercuspidian mezio-distal, cu extremitățile în fosele meziale și distale, separă cuspizii vestibulari de cei linguali. Nu este rectiliniu, ci se formează din două segmente convexe: centro-lingual între cuspizii mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezio-lingual și disto-lingual, cu extremitatea ocluzală într-o fosă secundară centrală situată în treimea mijlocie â feței ocluzale, traversează marginea linguală și se continuă cu șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
șanțul de pe fața linguală; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-mezial între cuspiziimezio-vestibular și centro-vestibular care pornește dintr-o fosă în treimea mezială a feței ocluzale. traversează marginea vestibulară, se continuă cu șanțul mezial de pe fața vestibulară; - șanț intercuspidian ocluzo-vestibulo-distal cu extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
extremitatea ocluzală în fosa secundară situată în treimea distală a feței ocluzale și care se continuă cu șanțul distal de pe fața vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară, terminându-se pierdut. Separă cuspidul centro-vestibular de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]