1,405 matches
-
până la sfârșitul secolului al XIX-lea din care s-au păstrat numai o mică parte pe partea de apus a dealului Stirmina și altul pe culmea Dealului Alion Soava. În mod cu totul răzleț se întâlnesc exemplare solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
cum ar fi Măgura cu altitudinea de 1548m, Pietrele Roșii și Piatra Mocilor, cu altitudini de până la 1300m. În partea de nord-est, culmile au un aspect de plai, cu altitudini de 1300-1400m. Proeminente apar vârfurile Preluca Dreptului, La Fag și Frasinului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grințieș se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,37%). Pentru 1,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,97%). Pentru 1,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datele rezultate în urma săpăturilor arheologice atestă existența unei culturi străvechi, aparținând perioadei paleoliticului superior și mezolitic. Pe o terasă înaltă a dealulului Frasinul aflat în stânga râului Bistricioara în locul numit Lutărie, s-au descoperit unelte tipice din perioada aurignacianului superior (def.). Pe terasele pâraielor dezgolite de o puternică eroziune care a avut loc în perioada Riss-Wurn (def.), au fost descoperite arme și unelte din
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
maghiară "Pongrác") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Oanțu, Pângărați (reședința), Pângărăcior, Poiana, Preluca și Stejaru. Comuna se află în partea central-vestică a județului, într-un areal delimitat de versanți sudici ai Munților Stânișoarei (masivele Frasin, Botoșanu și Păru cu altitudinea maximă de 1212 m în vârful Prislopașu) și nordici ai Munților Tarcăului (maximele de altitudine atinse în vârfurile Hărman - 1226 m și Murgoci 1293 m). Aceștia sunt separați de valea Bistriței modovene, spre care converg
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina pădurile de stejar și gorun în amestec cu cele de carpen sau cele de fag cu carpen și frasin. Subsolul are importante zăcăminte de gaz metan. În satul Ilimbav se experimentează și se operează începând din anul 1961, primul depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale. În prezent populația Marpodului este în creștere. Conform datelor recensământului din 2002 populația
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
de Scorțeni și Băicoi. Din acest drum, la Telega se ramifică șoseaua județeană DJ214, care duce spre nord-est la Brebu și Aluniș. Dealurile din împrejurimi sunt acoperite parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
în linie driaptă am măsurat 11 stânjeni până la a 2a movilă...”" Din document se remarcă câteva toponime, după cum urmează: Vârvu Gradinii Dasiului, Părăul Costeștilor, Fata Ungurului, Vârvul Seribiltiului, Dentsesei, Fata Mare, Cosmești, Poiana Gensi, Masa Domnilor, Vârfu Borului, Izvoru buzii Frasinului, Izvoru sub buza Frasinului, Vârfu Szenci, Prelunca Petricelii, Ciurgău, Vârful Sunătorilor, Pitsoiul, Stânii Popi, Vârfu La Stâna, Stâna Popi, Vârvu Runcului sub Runcu, Vârfu Ciungilor, Curmătură, Hotarul Glesierii, Vârvu Cherpenisului Potorului. În legătură cu numele locuitorilor, putem să notăm următoarele: oamenii comitetului
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
măsurat 11 stânjeni până la a 2a movilă...”" Din document se remarcă câteva toponime, după cum urmează: Vârvu Gradinii Dasiului, Părăul Costeștilor, Fata Ungurului, Vârvul Seribiltiului, Dentsesei, Fata Mare, Cosmești, Poiana Gensi, Masa Domnilor, Vârfu Borului, Izvoru buzii Frasinului, Izvoru sub buza Frasinului, Vârfu Szenci, Prelunca Petricelii, Ciurgău, Vârful Sunătorilor, Pitsoiul, Stânii Popi, Vârfu La Stâna, Stâna Popi, Vârvu Runcului sub Runcu, Vârfu Ciungilor, Curmătură, Hotarul Glesierii, Vârvu Cherpenisului Potorului. În legătură cu numele locuitorilor, putem să notăm următoarele: oamenii comitetului comunității Idicel: Oltian Mihăilă
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
regiunea satului Enăchești este situată în subetajul gorunetelor, relieful cel mai coborât din cadrul etajului nemoral, fiind constituit dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din alun (Corylus avelana), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra) și măceș (Rosa canina).
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
schimbul de produse pastorale (oi, vite, piei, brânzeturi, etc.) mai ales la târgurile din zonă. O altă ocupație curentă a sătenilor o constituia lucrul la pădure. Pădurea pe care o aveau în proprietate cuprindea o diversitate mare de soiuri: fag, frasin, paltin, molid, etc., care se utilizau ca lemn de foc sau în construcțiile de case. Meșterii în prelucrarea lemnului pentru confecționarea uneltelor gospodărești ( juguri, oiști, loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
galben). Stratul arborescent cu o înălțime de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
a celor provenite din zona piemontană și câmpia înaltă. În el își varsă apele și cele două pârâuri ale Cefei. În trecut, câmpia înaltă era acoperită cu păduri de stejar, cer, gârniță și gorun, dar și alte foioase ca ulm, frasin în alternanță cu pajiști stepice. În urma defrișării lor, astăzi au rămas doar trupuri de pădure. Faptul că pădurile au deținut cu secole în urmă suprafețe întinse este pus în evidență de solurile gleizate, uneori podzolice, de cernoziomurile sărace și de
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Pe locurile principale ale comunei Tirlișua, Strambulici, Izvor și Molișet, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
piemontane și în Munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Mai jos, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Izvorul Barlii. 17. Ridu Rebra: Sforacele, Isvoru Negrii cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18. Ridu Musinoaele: Picioru Negru, Picioru Casoaei*, Lunca și Dosu Luncii cu Frasini. 19. Ridu Buscatul, cu Fața și Dosu; Văratecele din care curge Valia Buscatului ce intră în apă Telcisorul. 20. Ridu Lunca Mare, cu Dosu. 21. Ridu Valia Lustii, Valia lui Grigore, cu Dialu, Fata și Dosu, Valia Bicisinului, Valia Lungă
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
comunei prezența lacului de acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general pășunilor și pâlcuri de pădure (de: stejar, cireș, soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus spinosa"), măceșul ("Rosa canina"), cornul ("Cornus mas"), sângerul ("Cornus sanguinea"), salcâmul ("Robinia pseudacacia"), frasinul ("Fraxinus excelsior"), alunul ("Corylus avellana"), cireșul sălbatic ("Prunus avium"), sălcioara ("Elaeagnus angustifolia"), glădița ("Gleditsia triacanthos"). Au mai fost plantate în ultimii 30 de ani și specii rășinoase: pinul ("Pinus sylvestris"), molidul ("Picea excelsa"), tisa ("Taxus baccata") ș.a. Pajiștile, fânețele și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe, adăposturi etc.) și pentru încălzirea acestora în timpul iernii. Izvoarele care
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
cu grade diferite de levigare, dar la altitudini mai mari, lenticular, se întâlnesc soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia, dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță blândă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 8 și 10 °C. Vânturile bat în general dinspre nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs de
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o constituie Caunul, fostul sat e Boțești, care aparținea de Maluri Munteni. Lista de dovezi care susțin ideea vechimii satului Maluri poate fi completată și cu alte exemple, între care amintim existența unor frasini în cimitirul de la Moldova cu o vastă de 4-5 secole, frasini plantați de mălureni la căpătâiul mortițor. De-a lungul timpului satul a suferit numeroase transformări administrative, între care cea mai importantă fost în 1926 când comună Malurile alcătuită din
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
sat e Boțești, care aparținea de Maluri Munteni. Lista de dovezi care susțin ideea vechimii satului Maluri poate fi completată și cu alte exemple, între care amintim existența unor frasini în cimitirul de la Moldova cu o vastă de 4-5 secole, frasini plantați de mălureni la căpătâiul mortițor. De-a lungul timpului satul a suferit numeroase transformări administrative, între care cea mai importantă fost în 1926 când comună Malurile alcătuită din Maluri Munteni și Cătun se unește cu Maluri Moldova și rezultă
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă, lână
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat în general din nord (30,9%), sud (13,5%) și sud-vest (10,1%). Cel mai important curs
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]