19,543 matches
-
reportaj, pe vremuri. Țin minte că V.N., cenzurându-mi fraza, mă privise zâmbind, cu blândețe, cu o duioșie, inexplicabilă. N-am zis nimic. N-am protestat, doar m-am gândit că va veni un timp când voi pune la loc fraza, când ea își va relua locul. Ceea ce, după atâtea decenii, se întâmplă în acest moment. Tot eu, însă, mă gândeam pe atunci ce-l făcuse să mă pună să renunț la fraza aceea, fără a-mi da vreo lămurire. Ulterior
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
veni un timp când voi pune la loc fraza, când ea își va relua locul. Ceea ce, după atâtea decenii, se întâmplă în acest moment. Tot eu, însă, mă gândeam pe atunci ce-l făcuse să mă pună să renunț la fraza aceea, fără a-mi da vreo lămurire. Ulterior, cred că pricepusem, întorcând pe-o parte și pe alta fraza cenzurată. Așadar, la mormântul acestui poet atât de cultivat, dar care avu nenorocul să primească funcția detestabilă de cenzor, altceva nu
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
se întâmplă în acest moment. Tot eu, însă, mă gândeam pe atunci ce-l făcuse să mă pună să renunț la fraza aceea, fără a-mi da vreo lămurire. Ulterior, cred că pricepusem, întorcând pe-o parte și pe alta fraza cenzurată. Așadar, la mormântul acestui poet atât de cultivat, dar care avu nenorocul să primească funcția detestabilă de cenzor, altceva nu găsisem... vreo amintire, vreun vers de-al lui, vreo replică memorabilă; ei, bine, nu găsisem altceva decât fraza tăiată
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
alta fraza cenzurată. Așadar, la mormântul acestui poet atât de cultivat, dar care avu nenorocul să primească funcția detestabilă de cenzor, altceva nu găsisem... vreo amintire, vreun vers de-al lui, vreo replică memorabilă; ei, bine, nu găsisem altceva decât fraza tăiată, ștearsă, cu privire la teribila aventură chimică a materiei vii, supusă transformărilor pământești; așadar, între cer și pământ, o înșiruire de cuvinte, fraza interzisă și anume că somonii, murind, se prefac în cel mai bun îngrășământ chimic... Și nici măcar nu era
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
nu găsisem... vreo amintire, vreun vers de-al lui, vreo replică memorabilă; ei, bine, nu găsisem altceva decât fraza tăiată, ștearsă, cu privire la teribila aventură chimică a materiei vii, supusă transformărilor pământești; așadar, între cer și pământ, o înșiruire de cuvinte, fraza interzisă și anume că somonii, murind, se prefac în cel mai bun îngrășământ chimic... Și nici măcar nu era un neadevăr, o contradicție politică... Atâta doar, o delicatețe complet deplasată: să nu afle cumva cititorul că materia se poate preface în
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
spațiul. O imagine în oglindă: noi cu toții sîntem acei spectatori inocenți, puri, eliberați de prejudecăți, gata de a porni pe calea aventurii teatrului. Naratorul-autor interpretat de Cornel Răileanu - este instalat acolo, printre acești spectatori, la o masă de lucru. Uneori, frazele sparg dansul și cad profund în suflet, cerînd meditație, autoanaliză: "Omul care a plecat în căutarea tărîmului uitării se întoarce spre a căuta sprijin în țara memoriei. Cuplu mereu reversibil, cele două stau veșnic înlănțuite. Cine se gîndește să uite
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
îndatorată unor clișee care țin mai degrabă de cultura în care s-a format. Personal, nu am impresia că țiganii ar fi supuși astăzi unei marginalizări sociale, politice și economice atât de accentuate precum cea prezentată în cartea de față. Fraze - nu puține - precum: "Rromii beneficiază rareori de judecători neutri, dispuși să verifice eventualele abuzuri comise de poliție sau de reclamant" descriu ori o situație generală (partea cu poliția), ori una puțin probabilă. Fenomenul corupției, atât de generalizat și de profund
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
pe larg decît s-au ocupat aceștia de producția sa, și l-ar putea trece fără sfială pe regretatul exeget în genealogia lor, de care, în bună conștiință literară, au nevoie. Datorită răsucirii mai mult ori mai puțin persiflatoare a frazei, elementul factologic devine, sub pana lui Cornel Regman, atractiv, derizoriul scos la iveală într-un fel agreabil devine comestibil. E un soi de reciclare a inevitabilei mediocrități, chiar în situațiile în care nobile intenții îi stau la temelie și pioase
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
aceleiași mulțimi, antologia cu pricina și comentariile de la începutul ei. Deși am avut la început impresia că e vorba doar despre o consecvență a ideilor, am constatat cu amărăciune că Marin Mincu nu s-a ostenit să schimbe nici măcar o frază, modificările fiind exclusiv cantitative. La Dan Laurențiu apare în 2000 un paragraf în plus care discută un volum postum apărut la Editura Pontica. La Virgil Mazilescu lipsește prima propoziție în care autorul deplîngea faptul că o întîmplare copilăroasă l-a
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
care discută un volum postum apărut la Editura Pontica. La Virgil Mazilescu lipsește prima propoziție în care autorul deplîngea faptul că o întîmplare copilăroasă l-a îndepărtat în primul an de facultate de poet. La Vasile Vlad este adugată o frază veninoasă: "Resursele multiple de originalitate ale acestui discurs nu au fost suficient investigate de critică și este de mirare că importanța sa a fost ocultată inexplicabil, în timp ce poeți minori precum C. Abăluță au fost supralicitați și premiați." În fine, la
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
de generația tânără a studenților teologi. Autor al mai multor cărți de teologie, unele de referință, și traducător al unor scriitori esențiali (Evdokimov, Unamuno ș.a.) pr. prof. Ion Buga și-a ales ca motto pentru acest "jurnal deschis" o sugestivă frază din Guittou: "Ou fait toujours silence sur l'essentiel qui est insuportable". Subintitulată "jurnal eshatologic" cartea are pe alocuri incisivitatea unui eseu și o profunzime de studiu. Judecățile domniei-sale pornesc de fiecare dată de la "bârna din propriul ochi" și, numai
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
și în mai toată lumea, pasionat de pictură, cinema și limbi vechi, H. Michaux și-a construit scriptural un univers plin de fantezie și exotism. Caracterul fragmentar, secvențial, de tip fișă, notă al scriiturii îi permite să concentreze în doar câteva fraze o multitudine de imagini și idei care suscită prin bizar și mister. Michaux este un copil care scrie încercând să îmblânzească lumea și să găsească astfel răspunsuri la întrebările ființei. Așteaptă ca oamenii să-l desăvârșească, dar omul e precar
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
din această perspectivă, personajele și autorii urmăriți. "Hamlet este un mare prinț, nu numai al gîndirii, ci și al existenței", afirmă Ileana Mălăncioiu. Limbajul autoarei, în sine o temă de comentat, nu este nici poetic, nici filosofic în sensul greutății frazelor și formulărilor. Nici urmă de prețiozitate lingvistică, nici fir de praf în construcția ideii și elaborarea ei. O vioiciune a spiritului, liber, neprins în șabloane se instalează în text încă de la început. Complexul lui Oedip, nebunia lui Hamlet și amînarea
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
critic din perspectivă (în cel mai propriu înțeles al cuvîntului) postmodernă. Aparent, nimic spectaculos: un alt studiu despre perioada interbelică, despre autorii de atunci. Totuși, de ce scrie despre această perioadă, aparent clasicizată, un autor care își începe cartea cu următoarea frază: Autorul acestei cărți se consideră un postmodern! Și - după cum se vede - nu ezită să se exprime ca atare"? Tocmai împotriva clasicizării pripite a perioadei moderniste luptă criticul optzecist. Opera cui este această clasicizare? Nu numai a marilor critici interbelici (Lovinescu
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
care le scapă, neconvingător, doar pentru a fi în ton cu un anume mod de a scrie. Citite singure, însemnările scriitorului ceh despre București, nu sunt prea interesante. Jan Neruda se limitează la o simplă descriere a orașului, cu câteva fraze generalizatoare despre cum trebuie văzut un oraș oriental și despre modul de viață al locuitorilor. Observațiile sale sînt, adesea, naive, iar informațiile, cam sumare, deși Neruda află repede cîteva lucruri despre viața culturală a României, căci pomenește numele lui Alecsandri
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
cenaclu literar. Ceea ce ne interesează în rândurile de față nu e conținutul scrisorii deschise către Lovinescu, discutabilă ca "manifest" al Cercului literar de la Sibiu (termenul e înconjurat de ghilimelele îndoielii chiar în răspunsul lui Lovinescu) și nici stăruința programatică a frazelor din articolul lui Radu Stanca (Perspective) ce deschidea, în ianuarie 1945, primul număr al "Revistei Cercului literar". Ne interesează însă o temporară și foarte demn personală întoarcere a cerchiștilor la Blaga. Se știe, dacă nu deloc, oricum foarte puțin, că
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
care cerchiștii și-au găsit cel mai potrivit adăpost temporar, însă, subtextul nu încurajează o astfel de lectură, deși se spune, cu îndrăzneala tinereții, că Blaga onora instituția academică fără ca ea să-l merite. Neîncrederea noastră e iscată de o frază în care se face un reproș subînțeles că nu e Lovinescu cel care să fi fost chemat, cum era drept, să îmbrace tunica brodată cu fireturi. Aceasta pare să fie ținta principală a articolului. Mulți dintre cei care "erau acolo
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
Jospin la București a dezamăgit multă lume. Mă refer, desigur, la cei care cred, pe de o parte, în bunăvoința absolută a Franței, și, pe de alta, în omnipotența continentală (ba chiar globală) a acesteia. Sigur, dacă ne luăm după frazele ambalate în țiplă ale amicilor de pe Sena, noi, românii, am fi cel mai grozav popor și e doar o chestiune de secunde până vom fi puși în drepturile care ni se cuvin încă de pe vremea lui Vercingetorix! Numai că aceeași
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
și sentențios în interiorul unei singure pagini, umoristic și auto-ironic), dar devine în același timp mai prietenos, mai simplu, mai direct. în același timp însă, reluările nu au întotdeauna o miză morală sau estetică. Sînt preluate, în afară de fragmente cu minime modificări, fraze, clișee care apar de mai multe ori în volume diferite. O declarație de la pagina 27 e puțin nedumeritoare: "semnatarul acestor rînduri, așa-zisul orator, are liniștea că aproape tot din ce a trăit în anii aceia e scris, mărturisit și
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
cu prudență de Benvenuto, este că femeile au bîrfit mai des decît bărbații fiindcă au fost excluse din viața politică: "...Și-au redobîndit, cu ajutorul commerage-ului, dreptul de să vorbească despre viața și ocupația cetății, pe care bărbații i le luaseră". Fraza este citată din Jean-Noel Kapferen, autor al unei cărți traduse mai demult și la noi. Istoria uitată, istoria compromisă Recent, sub pretextul unei așa-zise acțiuni gospodărești, un Vasile Gherasim, primar al sectorului 1 al Capitalei, a ordonat ștergerea tuturor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
orice observație ori critică, constînd în "caragialism", adică într-o manieră proprie de a vorbi. Teatrul lui e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectacolului efectul delirant pe care melodia operei italiene o are asupra publicului. Spectatorul vrăjit ia fraza din gura actorului și o continuă singur. Cînd Pristanda vorbește de remunerația lui după buget, simți nevoia de a striga din stal "mică, sărut mîna, coane Fănică", într-atît aceste replici, sentințe trăiesc singure cu o pură viață verbală. Ele zugrăvesc
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
cititor. Un procedeu universal, pe care l-am întîlnit și în romanele sale și în special în cel din 1999, Barbarius, este punerea în dialog cu un fel de alter-ego. Textele lui Constantin Țoiu ar putea avea ca motto o frază simpatică din Ioan Groșan: "Măi, băiete, măi! - spuse îngrijorat și surprins Metodiu. Măi băiete, măi, bag seama că ție-ți place maieutica, măi!..." Pentru că într-adevăr se face uz și abuz de un anume tip de maieutică în aceste tablete
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
simbolistică, teorii ale imaginarului, teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând totodată spectaculoase experimente grafice (hărți subiective), Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de pildă fraze ca: "Pe această potecă a înțelepciunii, Nichita Stănescu se întâlnește cu Albert Einstein - care nu se temea de moarte, pentru că o considera un prag spre o altă formă a vieții eterne (înțelegând prin "viață" chiar și risipirea sa în univers
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
I, Litera C, 1940), care îi rezervă un paragraf în tratarea cuvîntului căci; dovedindu-i astfel vechimea și ilustrînd-o cu citate din Cantemir, Țichindeal, Petru Maior și alții. Caracterul livresc al conjuncției căci e confirmat de Magdalena Vulpe (Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, 1980), care constată neînregistrarea ei în textele dialectale. Despre fenomenul confuziilor și al substituirilor între conjuncțiile parțial sinonime scrie și Mioara Avram (Gramatica pentru toți, 1997). E într-adevăr foarte probabil ca eroarea să fie o manifestare
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
limbii române, pe care o utilizează pentru a traduce materiale publicitare și instrucțiuni tehnice. Un asemenea mesaj - de prezentare a unui procesor - e un condensat incredibil de erori, la toate nivelele - de la punctuație și ortografie pînă la lexic, la sintaxa frazei și la coeziunea textuală (am intordus diacriticele, pentru a ușura lectura, dar am lăsat ca atare erorile de ortografie din original, inclusiv scrierea cu cratimă a conjuncției căci): "în timp ce în unele saptamîni calitatea proocesoarelor fa fi mediocră, fapt ce nu
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]